vinovat
este regele
~*~
te
rog să mă ierți dacă –am ajuns mai târziu pe colină deasupra pământenilor
să
te duc în spate prin locuri neumblate de nimeni până la noi
să
mă scuz politicos că am stat mai mult de vorbă
cu
sora bunicii mele dinspre mamă care l-a cunoscut îndeaproape
pe
nicolae iorga și i-a dat binețe în fiecare zi ca singurului extraterestru
pe
care lumea l-a acceptat ca fiind de-al casei fiecăruia
fiica
ei mi-a spus că nu rezistă la 100 de ani să vorbească
mai
mult de o oră cu nimeni cu mine a stat trei ceasuri și mai dorea
mi
s-a părut că-l văd venind pe stră-stră-bunicul de la plevna
cu
izmenele pline de schije auzind în realitate doar salve de tunuri
pentru
cei care au făcut independența româniei
în
neputința ei nici nu m-a întrebat cum mă cheamă de-al cui sunt
oricum
nici nu-și știa toți strănepoții acoperiți de cloșca cu puii de aur
știam
că ai să mă ierți de aceea am întârziat
să
beau laptele călduț de la micul dejun
după
care toți academicienii au ținut adevărate cursuri iscate din senin
de
fiecare întrebare de-a mea ca pe vremea lui iorga
mângâind
20 de copii orfani amăgindu-ne cu ideea
că
vom trăi o viață demnă fără pile prin puterea spiritului
care
va schimba tot răul de pe fața pământului
neurmând
nicio propunere indecentă
singurătatea
omului care încearcă din răsputeri
să-și
acopere vidul propriei sale vieți cu femeile iubite din viața lui
face
să se prăvălească pădurile cu tot cu legea lupu intervievat de mine
singurul
ziarist căruia i-a fost dat să scrie despre alt genocid
din
pădurea interzisă cu milioane de stejari seculari
care
au murit într-o noapte deși prin românia nu trec uraganele
și
nici nu vor trece decât copii cu flori
în
mână de la o școală germană din timișoara
ieșiți
înaintea tancurilor de revoluție tovarășa învățătoare crezând
că
se defilează și florile din poezii sunt prea puține pentru morții
din
piața operei înșirați ca mărgelele pe ața incandescentă
la
minus 19 grade când am băut în cișmigiu cel mai bun vin fiert din lume
și
tu-ți doreai să rămâi însărcinată să nu te mint
să
nu mă pierzi prin niciun muzeu atipic
cu
peizaje năucitoare și melancolice în care s-au odihnit ierarhic
toți
scriitorii literaturii române sărutându-ne cu jalea lumii
din
cauza căreia era să se răstoarne autobuzul în prăpăstiile de la posada
cu
domnii academicieni care nu mi-au răspuns la toate întrebările
și
cărora le-ai spus că abia mai reziști să trăiești lângă un impotent
nevrând
să recunoști că toate femeile care au fost până la tine
de-abia
mi-au ajuns până la călcâiul lui achile
căutându-te
nebun pe străzi și spunându-mi că
cele
mai frumoase străzi din lume sunt cele din bucureștiul interbelic
recitându-ți
bacovia pe strada unde a locuit bacovia
și
holderlin pe care tu-l știai pe dinafară în germană
cu
mult mai bine decât mine
mă
ascultai fără să respiri cu ochii în lacrimi
pentru
că nimeni nu recită mai bine decât mine poezii
când
vrăjește o fată cuminte și genială ca tine ralu
știam
că va veni o zi când voi fi comparat cu orfeu
și
voi coborî după tine în labirint fără lumânare
cu
singura lumină aprinsă de buzele tale ca hadesul
că
steaua ta se va aprinde direct din camera mea
și
lăzile pline de manuscrise care nu mă mai interesează
vor
fi cărate pe umeri de gunoieri fără simbrie
rupte
–n fâșii ca la-mpărțitul pământului după revoluție
fiecare
apucă puțin din ceea ce i se dă nu din ceea ce i se cuvine
din
obișnuința lucrurilor mărunte a poporului meu
voința
de putere a devenit afiș electoral pe o carte de poezii
citită
în singurătate și în șoaptă dacă-ți va fi somn
reprezentanții
curentului oniric vor înfige steaguri de chiparos
în
dreptul fiecărui vis fără mine
orfeu
îți va face semn să-l însoțești prin pădurea baccantelor
despuiate
aflate în stare de ebrietate prelungită
dacă
- ți se va părea rău după cei care te –așteaptă cu gând rău ca să te piardă
află
că orfeu a fost acolo înaintea ta și i-a lovit cu lira în moalele capului
astfel
încât durerea cântecului să țină o mie de ani
cât
va trebui să-ți însoțești copilul la grădiniță
nu
te agita prea mult orfeu a pregătit fiecăruia o sfeștilă de adevăr
cu
viața întoarsă pe dos nimic
nu
poate preschimba faptele reprobabile
și
condamnabile nimic
nu
te scapă de griji după ce ai pierdut-o a doua oară pe euridice
peleșul
în care n-am văzut niciun ghid mai perfect decât sânii tăi de fată
și
pe care eu am atârnat tablouri cu regina-mamă
ieșindu-ne
de departe înainte exclamând cu reproș regal
o
ce tablou regal este acesta și eu nu-l am în colecția mea de paradoxuri
șeriful
din tenesse își aruncă pălăria pentru o nemțoaică atât de frumoasă
tu
chiar ai ajuns profesoară la o universitate faimoasă
într-o
zi îmi va fi dor de faimosul domn chomsky
dacă
ne vom reîntâlni în această viață îi vei adresa
cele
zece mii de întrebări din teza mea de doctorat
pentru
care națiunea română se luptă imparțial de la ’48
luptă
neiculiță pentru fericirea scumpei mele țărișoare
îmi
voi face vreme să i le aștern pe hârtia sălbăticită de comunism
în
care numitul domn chomski crede mai mult decât în Dumnezeul unic
ralu
vinovat
este regele
care
a zidit peleșul
iar
o să întârzii să-ți car fetița în spate
ce
seamănă leit cu mine și cu tine
după
toate descoperirile anatomiei
când
îndrăgostiții se află la mii de km unul de altul
copiii
lor le seamănă
băiatul
meu seamănă cu tine dar nu l-am născut eu
ci
distanța dintre două genii născute pe o stradă
și
regăsite ca din întâmplare pe strada ta
unde
s-a încheiat războiul civil din america
loviturile
de pedeapsă executate perfect de băiatul meu
care-și
petrece mai mult timp pe terenul de fotbal
decât
mănâncă sau doarme vor trezi românia din somnul de veci
pentru
mine băiatul meu va câștiga campionatul mondial de fotbal
măcar
tu să fii acolo în finală și să-l îmbrățișezi fierbinte ca o mamă bună
~*~
cătălin
afrăsinei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu