Discreditarea
categoriilor de elită (2)
General-locotenent (r) Dr.
Grigore Stamate, Membru al Fundației Europene Titulescu
03
Septembrie 2025
După înjosirea militarilor și a polițiștilor, după
discreditarea medicilor și a profesorilor, iată că a venit și rândul
magistraților. Respectiv, tocmai a acelora din rândul cărora unora li se părea
că l-au apucat pe Dumnezeu de picior și, astfel, au devenit intangibili; iar,
sub acoperirea robei, considerau că li se permite orice. Începând de la
răspunderea nesancționată la infatuarea fără de limite, la abuzuri nepermise și
la ignorarea unor dispoziții, prin fel de fel de subterfugii. Mai ales, când venea
vorba de propriile avantaje. Mă rog, și multe altele, care pot fi susținute cu
tot atâtea exemple. Dar, nu aceasta e reprezentarea reală a ceea ce majoritatea
magistraților reprezintă în societatea românească. Dimpotrivă, excluzând acele
cazuri izolate, trebuie să acceptăm, cu toții, că un stat fără de justiție este
un stat în haos, ceea este de neadmis într-un regim cu evoluție normală. Tocmai
de aceea, ceea ce se întâmplă astăzi, este mai mult decât o lovitură sub
centură, este o pagină rușinoasă dintr-un volum, care depășește orice
înțelegere.
În ce ne privește, ca fost ofițer de justiție, nu pot
admite ca această nobilă categorie socială să fie supusă unei discreditări
complet aiurea. Pentru că, vrem sau nu vrem să acceptăm, dincolo de orice
argument invocat pe seama salariilor „exorbitante” și al pensiilor „speciale”,
cu sau fără de justificare, asta se întâmplă în prezent. Și, cum noi, românii -
tributari învechitelor metehne balcanice - suntem lesne predispuși să găsim
satisfacție în zicala: „Să moară și capra vecinului!”, ne hazardăm în fel de
fel de invective, cu sau fără de vreun rost. Fără să luăm bine aminte la ceea
ni se întâmplă mai tuturor celor apăsați de austeritatea unor măsuri, ce se
aplică discreționar. Măsuri care, în loc să înceapă cu cei care ar trebui să
ofere exemplu, inversează, intenționat, parametrii de relație corespunzători
actualei stări, în care a decăzut Țara. Adică, se depărtează de acele elemente
care ar fi cele mai utile pentru reducerea deficitului, sub auspiciile căruia
unii continuă să se îmbuibe, să se îmbogățească și să ne sfideze inteligența și
bunul simț.
Astfel, la o primă impresie, în niciunul dintre
pachetele puse la dispoziția publică nu apare vreo diminuare a veniturilor
parlamentarilor ori a politicienilor de vârf, nimic în sarcina celor împinși de
partide, necalificat, în consiliile de administrație, precum și a sutelor de
secretari de stat, a miilor de consilieri (unii „personali”) care împânzesc
majoritatea instituțiilor. Nimic despre regiile de stat ori agențiile
falimentare, unde salariile, într-adevăr, nesimțite, ale unor dintre
„specialiștii” fără studii ori experiență în domeniu continuă să treneze. Nimic
despre eliminarea stipendiilor acordate partidelor, ajutoarelor pentru alte
state etc, etc.
Iată și o altă posibilă soluție, la îndemâna oricărui
politician de bună credință: eradicați practica sămsărească a pieței românești,
începând de la cea cu amănuntul și până la cea de nivel național (domeniile
gazelor naturale, apei, energiei electrice, ș.a.m.d.). Indiferent de
rangul samsarului respectiv: fie că este o multinațională sau un anume stat.
Pentru că este bine știut: samsarul tot samsar rămâne și întotdeauna va acționa
după aceleași reguli și norme. Desigur, în defavoarea producătorului. În cazul
de față al românilor. Cu deosebire, când peste graniță încă se duc lupte pentru
supremație teritorială și, îndeosebi, pentru avantaje materiale, iar mărfurile
ne invadează piețele afectează grav concurența loială, în dauna produselor
autohtone.
Păi, ce înseamnă asta, domnilor decidenți? Voi
chiar vreți să scoateți Țara din molozul, în care tot voi ori ai voștri ați
împins-o, punând povara doar pe umerii poporului!? Nu este corect, ca să nu
spun că asemenea fapte deplorabile – unele de neadmis – sunt infracțiuni extrem
de grave, care vizează direct siguranța națională. Fapte, pentru care nimeni
încă nu răspunde. Ori, poate, nu tocmai întâmplător v-ați orientat și înspre
cei care vă pot trage la răspundere. Așa, în scop de intimidare ori ca să aveți
cu cine vă târgui, la o adică. Greșeală fatală!
În ce mă privește, tind să cred că v-ați ales greșit
ținta. Chiar dacă, prin ceea ce ați făcut până în prezent (pentru că, într-o
formă sau alta, tot voi și-ai voștri ați fost la guvernare) la îndemnul altora
- în față cărora vă umiliți - ați tatonat lot cu lot dintr-un teren românesc cu
sensibilitate și ați constat că ține. De-aia, ați plusat în intenție și
încă nu vă puteți dezbăra de obiceiurile aducătoare de profit. Niciodată, în
interes național.
Reiterez, personal, nu cred că așa ceva v-a ține și cu
magistrații. Și, tare mă tem că, în scurt timp, veți bate în retragere ori veți
interveni cu unele concesii și mai mari. Pentru că, analizând la rece, nu sunt
sigur că toți sunteți atât de curați, încât să promovați interesele naționale
cu fruntea sus. Și-apoi, magistrați, în deșteptăciune lor – recunosc – sigur,
vor găsi fel de fel de argumente, prin care să vă opună principiile
neretroactivității și ale dreptului câștigat. Tot prin voi, ca să fim la fel de
corecți. Cunoscut fiind, că magistrații, spre deosebire de alte categorii
sociale, lucrează cu materialul clientul. Adică, cu al vostru. Și, dacă este să
fim corecți, cred că destui dintre voi le oferiți îndeajuns, ca, la rându-le,
să aibă și ei din ce tăia. De astă dată, legal. Și-apoi, mai este un
considerent demn de toată aprecierea: superiorii magistraților nu sunt ca cei
din MApN ori cei din MAI. Ei au coloană verticală și sunt solidari cu cei din
propriul sistem. Pentru ei, onoarea și demnitatea contează foarte mult și asta
se va vedea în curând.
Deci, cum nu-mi stă nicicum în putință amenințarea, ca
simplu cetățean, nu mă pot abține să vă spun că ceea ce intenționați cu
magistrații comportă multă sensibilitate, ca și diplomație. Mai ales, în
condițiile în care aliații voștri „diplomați” – sunt preocupați să-și
întărească, din timp, oficinele diplomatice, în considerarea viitoarelor
alegeri. Și, atât așteaptă. Atât așteaptă, ca să vă discreditați și să vă pună
piciorul peste grumaz. Doar, numai ei salvează România.
Așadar, privind peste umăr, cred că temeiurile celor
care, chipurile, încearcă să pună căruța pe roate, rezidă într-o schemă
prestabilită. Una, pe care – tot ce se poate – unii să n-o priceapă, defel.
Iar, ceea ce se întâmplă cu magistrații reprezintă încă o temă. O temă,
categoric, impusă de alții, mult mai subtili, care alte interese urmăresc. Mă
refer, la pauperizarea românilor și la ațâțarea dihoniei, în scopul distragerii
atenției generale de la ce se ascunde dincolo de cortina ocultă, pe care cineva,
de undeva, a aruncat-o asupra României. De ce, s-ar putea spune multe, iar cei
din structurile superioare chiar pot spune și mai multe, dar încă nu au glasul
aprobat.
De fapt, dacă este să ne reamintim, nu se așezase bine
în jilțul de la Cotroceni și, actualul Președinte, cu asta își începuse
mandatul: reformarea justiției. Și, nu știu de ce, dar gândul îmi fuge înspre
cotloanele Parchetului comunitar. O simplă idee, desigur, ca să nu fim atât de
fermi.
Domnilor, mai rămâne să vă aruncați și asupra celor
din serviciile de informații, ca să dați chix. Cu adevărat, într-un asemenea
caz. Nu cred însă că aveți atâta curaj s-o faceți și, fiind depășiți de
situație, sunt convins că nu vă este liniștit somnul. Mai ales, acum, când –
bine sau mai puțin bine intenționați – începeți să conștientizați, că tot ceea
ce a-ți înfăptuit până în prezent, în loc de progres, adâncește și mai abitir
prăpastia. De urmare, atenție că vine F.M.I.
Doamne, ocrotește-i pe ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu