Ben Todică - Pavel Ratundeanu-Ferghete, scriitorul Zezvec

 

Pavel Rătundeanu-Ferghete, scriitorul Zezvec

(îmbrâncire/pomenire)

sau

Poem FERGHETIAN/Poem DESCULȚ

 

”- Nu, de la Zezvecu aiesta!” (după Aurica, de Eugen Barbu). Tot ce scrie acest autor e strălucit și expresiv, ca în Groapa/Principele etc.  -  romane de excelență, deși Fănuș Neagu îl condamnă, pe autorul lor, ca fiind plagiator...). ”Cum e Turcu', -i și pistolul” - sună o vorba veche. De ce vă mirați că Pavel nu-i diferit de starea României ultimilor 35 de ani ? Pavel e, peste tot, cum e și președintele vostru, Nicușor Dan : peste tot...și  NICĂIERI ! Sunt, amândoi, rezultatul unei istorii comune. Că plagiază, precum plagiem, toți, în domeniul ”banal”: Bună ziua, Mulțumesc...  - ...și Ce mai faceți etc.   -  ...doar asta o facem de-o viață...! El repetă ce vă aude pe voi că repetați, prin media de 35 de ani. Nu spuneți nimic autentic, decât slogane imperiale: Putiniști, teroriști, rasiști,antisemiti, rusofili, comuniști, etc. El le repetă pe ale lui, sătești: ciofligari, bășinoși, Goncur...  - ...fără criterii literare etc. E un excentric/idealist..mă rog...!

”Tu cui mai faci ochi dulci, viața mea rănită și nu vrăjită/mărginită, ori zeiască-n-zenit, păstrând viața mea cum e ?” Duduiei Carmen îi place să fie văzută ca o bolundă și dezmățată, depravată... Vica-i frumoasă, bine făcută, deșteaptă și cu bun simț-simțitoare. Prost, prost... - ...dar de neam; ”Nu prea poți mere la crâșmă (nu-i de sama femeilor)”; ”Vezi tu Simina..., un altul nu mere” (din Pădureanca, de Ioan Slavici).

Zezvecul crede ca: ...Rușii-s o adunătură de clicuri. Totul e așa de miraculos : e mic ca un păduche, dar șmecher /mincinos, ca un om mare. Comunismul nu s-a prăbușit, ci a fost oprit/întrerupt  - tot așa cum se încearcă, acum, oprirea democrației, printr-un oracol !  - din aceleași motive de lăcomie, șantaj și puturoșenie. Ai texte și cu aieste n-o prea duci bine, nefericitule! Tu m-ai învățat să am încredere în mine, cum am avut în ea, în gimnasta aia, Nadia Comăneci. 

...A da cu virgula, cu promovorbalitatea, că (în definitiv...) ce nu analizează el, specialistul, este tocmai esențialul: că totu-i plin de virgulă în analiză, în opoziție ca ”cântăriții”; cu punct, virgulă...   -  ...și de la capăt, după fiecare eșec ! Meriți un ”Urs de aur”; societatea noastră de ce are nevoie? De premianți. Churchill -pentru literatură, (ia-auzi !), iar Obama...  - ...pentru pace. ”Mitul mâncatului”... ”rânesc grajdurile lui Augias”...  - ...cum vine mitul? Răspopitul! FRICA! Ceea ce se scrie să și fie !  - ...calitate, realitate... - ..”cum e Turcu' și pistolul” ...  - ...se cam adeverește, nu ? Mafioți țâfnoși, globaliști cheptoși. Țara suferă-n tăcere. SFÂNTĂ DURERE...!

...”Comparăm mere cu pere, fericire-plagiere!

Un război fără plăcere”.

- "Bădie, ai talent cu caru', adică, din belșug !  -  ...dar îmi faci capul calendar, cu acel sfânt har !  (...Vorbesc  omenește :  urgent,  cu talent,   inteligent !)”.

- Câte n-au fost minunății, în viață! Omu-i ca Vioara... Că nu ”bulgăr de humă” am fost, ci ”FIBRON cu ochi” am fost, deci...  - ...nu cum zicea bădia Creangă... Prin ”Mere pădurețe” mi-am luat Licența/doctoratul, ca Tiberiu Groza, de la cultura tradițională, din piața Mărăști. Dacă nu merge cu Cărtărescu, încercați-mă pe mine... !

...Nu trebuie să citiți, dacă nu vă place...  - ...vor citi, mai târziu, arheologii istorici, în dorința de a reînnoda cărările străbunilor. Vorba vine, că am crescut ca iarba, maț...  - ...cu părul creț am crescut, fiind născut pe născătoare binecuvântare.

...Eu îți spun de stilul meu : ”Obraznicul mănâncă praznicul; Iancu poartă armă..., nu spargem ceata, că se sfarmă. Tu n-ai nici un Dumnezeu...  -  ...iar Viața-i fără cap și fără coadă, ca Holera-n feredeu...”.

- Hai mai cu spor, unde ne duci, Nicusor?  - ”...că ne apucă și Crăciunul, ba și luna lui Mai...și tot nu-i niciun bai...”  -  ...într-o lume condusă de Zezveci!

*

 

Totul e bizar. Cărările dintre oameni, așa cum le-am știut noi, cândva, poate în Rai...  -  ...au dispărut. Nimeni nu are dreptul să-ți interzică/oprească, să le cauți - orbecăind printre buruieni, și printre  mărăcinii crescuți. ”Vai, moarte, nu mă despărți, că mi-e greu de ce-i drag...  - ...mie, Vica, mi-e greu de de cei dragi, și, de ei, nu mă pot despărți...văleu !” (bocet !)

*

 

...Când ne-a fi mai rău, CUM SĂ NE FIE?

...”Lăsați-l să scrie, că-i om de omenie,

Scrie Poezie,

Din veșnica-i pruncie”...,  - ,

                                               Ben Todică

***

COMENTARII:

"Zevzec ne-zevzec, Pavel Ratundeanu-Ferghete e un fenomen. Precum Taica Noe animalele, el si-a luat satul pe arca si il duce spre un liman imaginar prin furtuna vremilor, pe sub ploaia grea de cuvinte ale limbii mama cea vorbita acolo, in Ardeal... Pe arca lui Pavel se sparge samanta de vorba... Marian Ilie"

E superb ce spui! Multumim! Pavel, prin text e un fel de Badea Cartan si Ion Creanga, Ben