vineri, 9 decembrie 2016

SĂ INTRU ÎN MAGMA CARE EȘTI TU







Poezia este o melopee și imn înălțat dragostei în starea ei cea mai pură, cînd dragostea  atinge nivelele cele mai înalte ale evoluției spirituale…Ca și cum  dragostea ar fi o magmă în care ne topim ne regăsim pe noi, ca euri pure spirituale, care refac istoria omenirii pentru a ajunge să contemple veșnicia !





SĂ INTRU ÎN MAGMA CARE EȘTI TU



O emoție imensă sunt, iubito

care te cuprinde cu brațele

cum învăluie cosmosul

pământul

cum mângâie firul

de iarbă de pe colină

lumina și vântul



tu ești sâmburele piersicei

eu sunt pulpa de carne

care te înconjor

te strâng în brațe

țipând

cu toate dealurile

și pădurile din mine

care mă dor

cu toate puterile mele

s-ajung în tine

să ne împreunăm

și să mor



Tu ești pământul dulce

catifelat, misterios al câmpiei

eu sunt stejarul

care îmi înfig rădăcina

adânc în tine

pământul se-nfioară hohotitor

materia cântă

de plăcere, de bine

venire veșnică iubito

sunt înspre tine

ce niciodată nu va ajunge

în adâncul tău

departe

în sine !



să intru în magma care ești tu

să ne împreunăm și să fiu

una cu tine

cum este lumina cu văzduhul

când este vară

când este sărbătoare și bine

dar niciodată nu

voi ajunge la tine

una cu tine

nu voi fi niciodată

ci doar o îmbrățișare

fierbinte și dulce

enormă, eternă și beată !



Pleoapa ta sunt

iar tu ești ochiul pe care-l învălui

și-l mângâi

cu dragoste și-l cuprind

din adâncul meu

dintâi

până departe la fluviul Ind

venire dureroasă sunt înspre tine

veșnic venind

dar niciodată  nu voi fi ochi

ca tine

să privim amândoi până departe



și ce să vedem , iubito ?

deșertăciune, pustiu, melancolie

suferință și moarte !



POSTAT AZI 9. 12. 2016  ȘTEFAN DUMITRESCU








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu