duminică, 29 ianuarie 2017

sufletul poporului - DODOXII de George Anca






DODOXII
de George Anca

ale tale linii line – sufletul poporului – singur și satrap – Hanuman chalisa – Clementina – ajuns de blândețea amurgului - tu

ale tale linii line

ale tale linii line
nelipsite zilei sine

no că fericit te dai
omul care acte ai

numai pus îmi ai de spus
cine-l cruce pe Iisus
cu Zalmoxe nici pe fus
nici pe rugul lui Jan Hus

c-am pus campus pe Ampoi
rampa raptului de-apoi
ce un soare în urzoi
razele se ţes război

pe ce gaiţă aghiuţă
Sfânta Vineri se înstruţă
cu mărarul în căruţă

emisionarule
filosofii paru-le
părul şi mai rarule
cotorţionarule

îndărăt din armonie
racule şi Românie
străvezime nimerie

rămânerea pe liră
religii de-mi inspiră

va fi la timpul trecut
în suburbie pe Prut

la o batere de gong
nu vă pară scrisul long

orele în cap căpestre
caii să-i înaripestre

transcriem himere
de pe veliere

capra trage tragic
vaca rage ragic

ajunsă cataligă
nisipului de rigă
în dună să se frigă

cuvântul scăpătase
binomului crevase
trinomului neşase

la Trevi devi Evei evi
la câte şcoli pe drog elevi
or creşte revărsaţi pe ţevi

tematicile s-ar or sar
în zalele ursar corsar
în pânză roată trăsurar
cu florile juraţii jar

la pas prigorii ploii
din inşii nemai Troii
cu gir giraţi eroii
întorşi la Gura Foii

plîpânda îl încearcă
pe căpitan în zarcă

nici statuie nici comând
altui rând plecat curând

terasă de speranţă rasă
din sunetul de cuirasă
în opozanţă curioasă
de nu rămâne nimeni ca să

vin ai băut la tort catart
mâine penaţi histoire de l'art

Anaximandru argo
Seneca sin embargo

palanca mâncărime
de herpes pe mulţime
sărutului de nime
în hăi şi aferime

junii zilelor trecute
junglele numai cucute

desenatu-ne aorta
care contra care mort a

cât om mai rămâne om
mane padme hum genom

ce şi voi simboluri arhe
tipuri bea-le Taliarhe

brazilor la rădăcină
în cătarea cătălină

tacâmul ne scapătă
camătă ne capătă

la lăsata veştii
la sorbirea ceştii
descleştează cleştii
încleştează peştii

dacă scriu sub mere
malului himere
traulere amere
mă înece sfere

salţi în scris pretorienii
pe întorşii de la denii
Durban cu mahatma ce ni-i

peste avara avar
de şezuşi hindus afar'

mari de atma Raja Rao
Narayan cu Updike dao
Mulk din Raj până-n Bilbao
dă-mi de puja carte na-o

de-ar fi aici Eliade
altfel pe Tagore l-ar rade
en la barba camarade
catalani siberiade

Africa de Sud Gumeşti
angrezi americăneşti

ne lăsăm la mal la loc
la lumină la mijloc

cântecul şi mai bălai
bariş ploaie hindu lai

se răstoarnă rânza splina
pe şoseaua Colentina

tablele bătute de climă
anunţându-se mimă

şi la muntele cu cerii
şi la mările-nvierii

îmbrăcaţi-i pe cei goi
pe la noi prin muşuroi


la mijloc de schituri goale
să mai spargem nişte oale
Dunăre la canarale
îmbucate baclavale

rând hindus la Săvârşin
de rimează aum amin

mi-ai grăit gură uscată
mărul boy că para fată

uşă-n uşă auroră
joc de karmă de cu horă

în coclaur adipos
îţi voi spune de folos
al spetiţilor Hristos

la tine-n bagabonţie
ca la mine-n Bărăţie

vei vedea că voi traduce
Basarabia pe cruce

din acest moment dicteu
mi l-aş potrivi resteu

ne dorirăm Parma schimnic
băuturilor din timnic

tată muzicalitate
zarurilor ecuate

de clară ne declară
în aer de pe scară
ori urcă ori coboară
de cum ne răsuflară

de cum ne respirară
de cum ne inspirară
de cum ne expirară
rit ară măritară

ori Sita brazdă mară
din pomul oglinjoară
ori kalpavriksha doară
că ne întârziară

nu se prezentară
din a lor contrară
vacile ne cară
soarele spre vară



sufletul poporului

sufletul poporului român
ne muri ca pe la Ţăndărei
în lesă disperarea prozodică
facem numai ce ne-a fost dat
parcări pe cadavrul de lemn câinesc
aere în înconjurul bisericilor
de vorbim ne întipăreşte deşertul
bineînţeles că mă gândesc la ceva
arabesc dintr-o fostă caligrafie
refrenele s-ar îndestula pentru nimeni
cealaltă vreme a vieţii noastre
treaba voastră când mă chemaţi
învârtirea crucii coroană albă ochilor
ne închinăm patimilor tale fericirile
izbăveşte-mă de vărsare de sânge
din blestemul legii întăreşte credinţa
n-a rămas inimă să nu fie mişcată
şi vizitaţi un paralitic şi-l întoarceţi
şi i-a privit pe toţi în ochi
n-aţi putut o clipă să privegheaţi
cele şapte cuvântări de pe cruce
în ziua a şasea om măr căpăţână
trădat de oameni pus în temniţă
de va mai scăpa şi primăvara asta cu viaţă
acum 33 de ani prohodindu-mi mama
lângă ea mă voi înmormânta cu a mea
şi eu mă numesc fiul tău
clopotul bate chemare la mântuire


singur şi satrap

singur şi satrap
cu Olga la trap
bine de primire
nu de dăruire
să scuturaţi nucu
până cântă cucu
elita incasto
singură adast-o
armie la pinten
carmina arminden


HANUMAN CHALISA
închinare Raghuvar
fiul vântului mi-e har
înţeleptule brav foarte
bezna o condamni la moarte
porţi veşminte aur preţ
chipeş cercelat şi creţ
gândurile-ţi os i-s
întru Rama gnosis

iarba-ţi Sanjivan
învie pe Lakshman
fratele lui Ram
ca Bharat iei hram
spui Ramei domn
Sugriv pe tron
şi Vibhisan
în Lanka ban

drumul dai
la Rama-n rai
ţi se pleacă
om şi cracă
tremură trei aere
să nu  se descaiere
strigoii pier în şir
de-aud Mahavir

boli se desufăr
l’al numelui tău nufăr
în minte cu Hanuman
viaţă ai nu şi duşman
feţelor speli arama
credincioşi lui Rama
eoni patru lumile
îţi cântă minunile

la Rama-n rai intrat
te naşti încredinţat
doar Hanuman te ferice
altor zei nu zice
nu mai suferi nu spini
de lui Hanuman te-nchini
slăvit fii Hanuman
gurudev mie sărman

chalisa
grăi-s-a
Shiva
grăi-va
Tulsidas inimit-a
Ram Lakshman şi Sita
lui Hanuman aţin’te
să-ţi întărească minte

gyan gun sagar
dragu’ tatii
Raghupati
Pavan Kumar
descheie sutra
Anjani Putra
Sankar suvan
vidyavan

slăvit fie sri Raghuvar
rod împătrind pe altar
puţin la duh eu lui Pavan Kumar
mă-ncredinţez şi-l rog de har
sus Hanuman ocean darshan
sus Kapis lumii izvoran
de la domn Rama vii sfânt tare
chiar al lui Anjani şi Pavan din născare



Clementina

Clementina ba Carbonara să nu
se înjosească vorbind de dragoste
te făcuseră iezuiții murisei nebună
din iarba înaltă abia văd capra

care femeie a avut un singur iubit
Petrarca Liberar l'Italia da' barbari
să li se facă pumnale de Corfu
lista preoților spioni stăpânirii

se pomeni blestemând libertatea
bătrână mă privește rumegare
cum de văzusem o pisică

nu bănuise că ar putea fi carbonar
locuitorii n-au voie să treacă strada
avea cei mai frumoși cai din Roma

*
capul darabana
pielea lui Ravana
însuşi doctorul
experienţa invizibilităţii

carunya bărbatul
împuşcat de vânător
pasărea singură
a plânge epopeea

moartea tatălui
sub galbene crizanteme
dozez patrafire
cu umorul nevestei
*

ochi negru mai
plouă natura
gangrenelor

bingo Pastia
colonel nu mănâncă
da' face teatru

vorbiţi mult mai
bine decât scrieţi
în acustica Vrancei

stomatologul te sculptă
poete dinte dicţiei
de mioriţă seismică

vedeţi-vă de scandal
pahar încântat
mormânt descântat

aure de întuneric în
formare de-o aripă
sfâşiindu-se pământ

cum că te-am lăsat
cu nebunii în camera
cealaltă a părăsirii



ajuns de blândeţea amurgului

ajuns de blândeţea amurgului
vă las păsări sănătoase
mă mai vărs la căi întoarse
ne va mântui aurora înspăimântaţilor

n-ai desena obişnuinţe într-o singurătate veşnică
nerăzbunându-te mă gândeam la tine Buddha
nu voi mai rupe aura dacă n-am mai oftat dacă ţie
nu-ţi găseşti cuiele palmelor a doua oară Anta santa

în veci tainică  duşmănită  îndumnezeire în iad
acum voi înota în sângele poeţilor din puşcărie
mă numesc Natanail   răsfăţat al silabelor
scăldându-mă în zădărnicia durerilor trecute

*

marţi muri mama
judecată din flori
mă voi face o şcoală
scriind cătuşelor salve

înfloriţi şi voi ne
spun margaretele
mumiile nude din
Manchester acoperite

familiile se destramă
scoși clasicii
progenituri doldora
de bani înghețați

mă jigneşti
neauzind ce spun
îmi pui întrebări
fără a cerceta contextul

rîie sub limbă ne face
creierul scrum
şi să fii asasinat
îţi trebuie bani

*

ciulirăm urechile şi ne căutarăm în buzunare
nu poţi mânca de pe urma talentelor tale
cristalele sparte nu tolerează atingerea măturii
devenirăm liberi dar şi adevărul gandhian expiră
you call me clay mă poţi numi lut
te-ai gândit că eşti eu am văzut
un om mergând pe stradă era o umbră
yuga lunii mai vastă decât ecranul minţii

*

nu aveţi nici un pic de decenţă
nu mai vindeţi vieţile oamenilor
schozofrenicii au inteligenţa peste medie
sunt persoane doar aparent normale
până şi voi ar trebui să aveţi o limită
credeţi că sunteţi scutiţi de astfel de boli
nesimţire curată noi suntem  bolnavi
inteligenţi şi de bun simţ


*

malarie Kierkegaard   ne-am fi dorit
grindină în Moreni   fără mângâieri
pe la marginea paradigmei
malaria e boală e şi leac pentru sifilis
crezi că tot ce poate fi ştiut e cazul să se ştie
pe drum înfige ace în tot ce mişcă
transformarea parazitului din semilună în sferă
devenise dependent de Abdul şi de sângele lui
să dea cuiva să bea un cocktail de ţânțari morţi
toată lumea ştie că are nevoie de bolnavi de malarie
a şti ceva înseamnă a schimba acel ceva
crezi că ştii aşa că nu mai ştii nimic

*

scăpaţi vomatului de-aseară
în piaţă lumânare mortuar
cum băutura mariană sfoară
din rele cârme face trotuar
romano doctori cum naţionale
din Mărăşeşti Carpaţi Gitane
acuma pe-ale dumitale
nu ţi le bande mataram
merci de Indii Telemac
din tată Kant păscând Rousseau
iar din armată ahimsak
transcris mămicii în trusou
cu două karme zero sac
în avionul din cavou

*
se moare (în) România Vasile
cancer şi frate-tău sinucis
nu mai e viaţa nu mai e ţara
nu mai e ţara nu mai sunt zile
numai ucigaşul trăiască oara
din timpul nostalgic paradis

*
pe malul unui râu dintr-o carte
mai umblam printre stâncile
malului mai deschideam cartea
rămăsese cartea deschisă ca
şi cum pescuia şi mă
adânceam dincolo de
drum pe o melodie filmi gane
totuşi nu manea nu bhajan
cât o voce s-a făcut auzită
dinspre drum apă carte
mă întorceam dându-mi seama
că o să mi se dea puja
exact o femeie căruntă în hindi
samastha nahi pusese bunătăţi
în faţă pe o piatră înierbată
i-am bombănit amabil mişcat
că nu ezitant le-a luat
şi încă ispitindu-mă
după Rusalii le-a luat
şi s-a dus lăsându-mă pe râu

*
să nu se creadă că nu ştiam limba
chemat şi dermatologul filosof
ce să mai dorm traduc târgovişteni
la hazard şi la mâna lui Stan
genul Giurgiuca al tinerilor
revistele mele mai indiene
capitol ce nu l-aş renunţa
nici pe mine nu m-aş anunţa
grăunţa băunţa crunţa
creier graur balaur cranţ
câinele farmacistei neînlanţ

*
texanul Patrick îi dete drepturile
pentru scenariu lui Tom
Belozerov votă pe Ştoi în Balda
Pogacek muşcătorul de minge
Ayappa Paniker mort în 2006
Saha mi-a trimis cartea prin doi
de chiar n-am trişat nu mi-am făcut timp
şi nici n-am stat degeaba cu (anti)scrisul
anticristul să mă ocolească
unde se dă castingul cine plăteşte drumul
mă vede lumea mă tot vede în filme
scriu cărţi ce cărţi să le citeşti tu
bubonică inducţie garanţi
tichie aur creir sfanţi
din comunism în comunism
din rabin în rabin cuscră
Indra Agni lângă Baruh
rehab Phillip and his ladee luver
cu cine seamănă de sus cu Tom

*
pe ce melodie pierzând vei câştiga
adio România şi pas elegia
nemaiavând patrie încă fiind (c)ea
unde cu Fox şi cu Pasi scaune
spre Smara nea Tudorică
nu-i ziceai nimic bătrâneţii
de-mi spuneai cavalere aferim
cum şi radiaţii Nicule dialectul
cu patologie joculară neminţară
orice universitate o sinagogă
care grilă mai talmudică Pantelie
cum până la urmă joci în film
obligat de Răzvan să vorbeşti monoton
de-i pare firesc nefirescul frumos urâtul
şi nu se plătesc repetiţiile nu castingul
ce să mai vorbim de nemţi dacă şi turcii
au ajuns un exemplu bun pentru noi şi
în plus Olanda e mult peste Franţa

*
ca Tom ieri scriam patovers
în tradusuri şi susuri azi
nimic din selecţie decay
eram in charge cu protocolul
ministerului cu unguroaică
am înţeles să se gătească pentru
musafiri felurile ca ale ei
vezi mâine seară se aflau
trei ceaune cu piure şi
bulion botezat zarzavat
n-o să iasă n-o să supere
mi-am găsit de lucru iar
consilii a doua oară
ceaunele iar de lucru a treia
nici o refierbere diabet
ăia furară voturile sub meci gata
meciu' gata şi pauza de comunism

*
geam deschis eram Kerala
în şi din cu ăl din Ioneşti
de-am tradus englez în rimă
lucratul de voie ca întinerirea
puţinul somn pe apa ochilor
pe strada Vânătorilor în pielea
goală recitând din Vechiul Testament
cercul aurit de pe mantia lui Aminadab
sinucideri din splendida Rusie
ba din primărie periculos la etaj
păi nu vezi că lumea e un Piteşti
vitrine mâncate de schizofrenie
greierii din propriul auz
Târgovişte şi Râmnic două morminte
încotro Kalypso nu-ţi mai vine cal
paşii pe cenuşă mărilor din val
măi ce necârmită karmă şi la mal
să filmăm unghiile netăiate ale Saharei
cu scândura pe zăpadă verticală
tot bătrânul boşevic dictează muzica
până la altă lovitură de stat nu scăpăm de ei

*

până unde  ne mai duceţi suduri nuduri
ne-om strecura nonexistenţa în avataruri
v-aţi dat pe mâna mea moleşindu-vă cadavrul
moaştele lui Epictet şi Astion înapoi la Halmyris

noi gnosticii trăim kosher din ideologiile astea
ies din captivitate fără nici un pic de încredere
nimic nu este acolo în junglă afară de dumnezeu
tentaţia de a mă abandona comportamentelor demonice

dumitale eşti plătit să ataci să-ţi fie ruşine ticălosule
aşa-zisul popor român e pe cale de dispariţie
caracteristicile structurale s-au transformat în negativ total
acolo sunt mai multe celule bolnave decât sănătoase

îi violezi nevasta îi calci copiii cu maşina
pe el îl loveşti cu toporul în cap şi a doua
zi dai o bere după care te votează de-ar învia Ţepeş
probabil în curând vom fi izgoniţi din propria ţară

i-au retras medaliile după ce l-au asasinat
crezi ce spui sau vorbeşti ca să-ţi treacă de urât
et ceterum censeo Carthaginem esse delendam
şi totuşi Cartagina trebuie dărâmată Michiduţă

vreţi ca Tzepeş şi Avram Iancu să vă rezolve problemele
care ai o bombă o duc eu în parlament la Las Vegas
mi-a plăcut asta cu să-i votăm pe alţii din import
parfumul strâns de pe cadavrele fecioare

afrodisiac în masă la Grass în piaţa eşafodului
la Frăsinei trapeza Aurobindo unde nu-s graşi călugării
lacrimi sărate verzi înturnurând înotătoarei
către berze devi în recunoaşterea natya cuantă

nu te duce mintea mai mult decât un fir de păr
nouă ne place de el că ştie să ne mintă
îl strânge nodul la cravată şi nu se mai oxigenează creierul
de-aia sunt aiurea proverbele că s-au întâmplat

în epoca de gheaţă a plouat cu diamante
şi se sfârşeşte întru mine duhul meu se teme de
greutatea drumului şi de schimbarea sălaşului
în această vreme de nelinişte şi spaimă

prea Sfântă Maică a lui Dumnezeu călătoreşte
cu robul tău Hierotheos Vlachos vederea
dintr-odată a întregii vieţi păcate sfâşie inima
lasă-ne tâlharule că ne-am săturat de lepre

ceva ce n-a existat niciodată nu poate muri
ţânţarii atacă gravidele şi supraponderalii
my mother never saw the irony in calling me
a son-of-a-bitch ce cazier vrei fetiţo că tu eşti moartă

i-am scos buletinul şi i-am arătat uite domnule sunt în viaţă
n-are cum să fie că la noi figurezi moartă
Mădălina a murit la patru ani din cauza unei pneumonii
America groapa de gunoi a planetei

vii acasă pe jos trecând oceanul pe la fund
Ana Melouah poetă algeriană de origine română
iar oprimându-te de nemaicompus risipirii
biserica să nu fie mai mare decât sufletul omului cinstit

sfânt secular de imn jurat oh steaguri
din sângele asasinaţilor şi tu
Tahar Djaut la 39 d'ani ca Eminescu
rău a făcut că nu te-a strâns de gât când erai mic

te ascunzi ca o căpuşă de sconcs tarat
puteai şi tu să treci măcar de clasa a cincia
c-a trecut Paulescu la catolicism
da şi de mata se spune că eşti bastard

tutunul totemului în traducere blagiană
multe sunete puţine cuvinte ia-ţi pseudonim Nobel
chiar nu suntem în stare să fim un pic la subiect
să nu mai rămână urmă din neamul nostru românesc

să mă întorc în propriile scrisuri ce imnuri druide
de-a v-aţi traduselea stilizator pătulului între
frigidere nepoate cât să ne părem mai nebuni între noi
mereu va fi vorba de altceva epilepsie clepsidra

ce şi neliniştea din mine la anii altor morţi
decartându-ne Parisul cămilei pe iglu cel ce
trădează pe unul dintre ai săi să sape două morminte
ce văd fără Buzinschi şi Ladea bătrâneţe in vitro

pastişând forumuri pe manipulare solitară
oamenii cu o mutră ciudată sunt chiar ciudaţi
noi nu-l putem revoca decât pe motiv de erezie
s-a sculat în picioare şi a rămas stană de piatră

genocidarul apoi mântuitorul trimişii aceluiaşi
halucinaţiile ocupării de sine decapitarea turcilor de iarbă
turcire şerbet diabet dulce să te vrei iar sub turci
with technology we don't have to worry about translation

Nef'i tot ce-i frumos în cer să se reverse pe pământ
eram în comunism suntem în Europa interfaţă popa
Behdjet muri pe când îi traduceam Voiesc în loc de If
zile şi zile mai mult duse câte rămase ochilor

pentru cititul evangheliilor pe diferenţe Dumnezeu ştie
cânepa muiată-n Balta Grecului Bălţi o culegere
dreptate dăm lui Lawrence recitind apokalipsa
ne-a luat inima Ioan cum îl iubea pe Iisus

lacrimae pondera vocis habent Horatius
incendierea centrului de antrenament din Deva
erau pe luciu numai lotul şi împuşcaţii
e aşa de cald şi oceanul  atât de frumos

*

în oglinda maya ne uitam alţii
mă întorsei superstiţie musulmană
tu trebuie să fi cunoscut Crimeea
nu mai întoarcem instinctelor jugul

mortea insului supravieţuirea comunităţii
ţin de vorbă ce-a mai rămas din frumuseţe
o să-ţi bat la uşă în cinci minute
ne împărtăşim mahmureala îmbătrânirii

toţi jainii sunt banya nu toţi banya sunt jaini
ieşim ca vârcolacii din voi cine mai ajunge
soră-mea aşteptându-ne şi iar înspăimântându-ne
din greu Aurobindo n-am ce-ţi face

iar tu ai amândoi părinţii paralizaţi
am fost mort am mers am văzut o cruce
pe o biserică mi-am dat seama încotro
voi lua-o să mulţumesc lui Dumnezeu

mă trezişi din ocnă piscină dinăuntru
sună-mă ce m-aş înmormânta cenuşă
chiar că ai toţi prietenii musulmani
şi la vii ţi se stingeau lumânările

am zis rugăciunea inimii Doamne Iisuse
Hristoase mântuieşte-mă pe mine păcătosul
atât cât murisei şi acum eşti altcineva
cu şalele fâlfâinde 25 de pe listă ucişi

dormisem în bibliotecă păstrându-ne simbolizării
ăsta e clopotul pentru sufletul morţilor
haiduci nonviolenţi ruinaţi frugalităţii coţcare
la ziuă cadavrele azilanţilor în ultima rundă
cum să nu ne îngropăm de vii
bine că se întorc copiii de la ocnă
pentru plămânul vechi spuza neagră
medeea Tomaida cântându-le Valerian


tu

tu al merelor parfumul eu din flori de nuc
pe reîncarnare fântâna macului
regretul păcii numite dictatură
în putreziciunea comparaţiilor

Gyr în Cugir libertate în Slobozia
fă-te ploaie şi mai vorbim slobobsesional
pranam respiraţi-mă ecoului joacă
n-ai fost aici Zahei nu al statuilor

conchise reconquiste scite ne resuscite
întoarsă traiului din tinereţe direct în dispariţie
pianul sub incunabule dintr-un septembrie în altul
timpul neştiind abia ne vom trezi şi mai posomorâţi

n-ai auzit la virgulă dictarea nebibliologică
bâlbâite negaţii deasupra primăverii
chiar de unde-om fi venind în colţul căldurii
pisăm pisanii de sare în caravanserai

faceţi loc maşinii ministrului în destrămare
tu erai în patriarhie eu melc pe roţi roate nepoate
lume distrusă mohor în pofida macilor
de nu cumva margaretele te-au adus la liman

poemul este în întregime demn de durerea noastră
câinii nu vedeau cum este el în realitate
maicile două sfintei învieri a fără-păcatului
răcoarea hrubei trenul o încălzi-o în sat

hai Todică dimineaţă noapte talpă în talpă
cancerul de repede mai nou în ciuda paraliziei
îi credem îngeri ne cred bestii cu nici unii de ruşine
am greşit hârtia scrisul abrevierea sugestibilitatea

disperări călătoare avem alte acorduri
ce engleză ce ură să scrii şi eu pe româneşte
traduceri în corzi n-aţi pomeni de mame fetelor
euforia renunţării la ce n-am avut parte

nu-mi spune ce-am făcut în somnul cel de moarte
n-am plecat n-am venit după-amiază pe sfârşite
salvări paramănăstirii în auzul cumpănirii
pe o naştere o moarte pe o viaţă o albeaţă

dacă rescriam vântului haina de pe mine
viaţa ni se făcu de-o tristeţe la vedere
plecare de trei copii dacă nu moştenişi pustii
cât mai ţineţi sub botine-ţi ale tale dintre vineţi

am terminat percepţia amurgului fârtat
n-am mai vorbit de când vă duceaţi la Veneţia
lacrimi concentrice peşteri concentraţionare
să nu-i fi şi spus cuiva să mă-mpuşte

ne aflam în underground nu mai ştii cui vorbeşti
aflând cu tristeţe de moartea limbii române
mureaţi să smulgeţi dopul coniacului
peste morminte de martiri ne slăvim ucigaşii


*

credinţe catrinţe
juru juruinţe

rugul ard
scald şi bard

vrutul Prutul
cu mankurtul

Elisaveta şi Ion
dus-întors Castellon

ciudanoviţeanca
uranifer Anca

două-trei surcele
rupte-n fericele

îmi trebuie aură
serpentinaură

veselii pe cruci ladine
ca-n maramureşenime

topindu-se se vaită
gheţarii în haită

neîncăpuţi în purim
somnului ne ocolim

astă-seară alămit
s-o lăsa cu adormit

că de ea înamorat
şi el s-a incinerat

covoare persane
sub zece persoane

ne-am şi sacrifica
în post şi vinerea

pe cine să mai seduci drace
toată lumea te place


http://georgeanca.blogspot.com.au/2017/01/dodoxii.html







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu