Oskar Speck a ajuns cu caiacul din
Germania în Australia,
vâslind
Există
multe modalități de a ajunge din Germania în Australia, aproape toate mai
ușoare decât ruta și metoda alese de Oskar Speck în 1932. Din întâmplare – sau
poate intenționat, nimeni nu poate ști -, Speck a evitat criza financiară
zdrobitoare din Germania, pornind într-una dintre cele mai impresionante
aventuri din istorie.
Vreme
de șapte ani, a vâslit cale de aproximativ 50.000 de kilometri, de pe Dunăre
până la țărmurile tropicale din nordul îndepărtat al Australiei. Mai mult decât
atât, când a plecat de acasă, plănuia să ajungă doar până în Cipru, să
muncească, fără intenția să descopere „capătul lumii”.
Oskar Speck
Pașaportul lui Oskar Speck. Foto:
Muzeul Maritim Național al Australiei
Dar
vâslitul s-a dovedit irezistibil, iar Speck, odată ce s-a văzut în Cipru, nu
s-a mai putut opri… De parcă ar fi vrut să facă întreaga aventură și mai
palpitantă, Speck era și un înotător foarte slab.
Speck
avea 25 de ani când a plecat în călătoria sa incredibilă. Era un electrician
șomer care locuia în Hamburg. Se găsea greu de muncă, iar perspectivele erau
slabe după căderea pieței bursiere din 1929, care a aruncat Germania în haos,
așa că Speck a decis să caute de lucru în minele de cupru din Cipru, după cum
amintește Muzeului Maritim Național al Australiei.
Fiind
membru al unui club de caiac încă din adolescență, Speck, lipsit de alte
mijloace, a decis să vâslească spre Cipru, în căutarea unui loc de muncă. În
mai 1932, Oskar Speck a plecat pe Dunăre într-un caiac pliabil de 4.5 metri
lungime și a început să vâslească spre sud.
Linia roșie reprezintă ruta pe care a
urmat-o Oskar Speck în călătoria sa din Germania în Australia. Foto: Wikimedia
A
intrat în România, a continuat pe Dunăre și apoi a trecut în Bulgaria.
Plictisit de apele molcome ale Dunării, s-a îndreptat spre râul Vardar, unde,
în scurt timp, curenții aproape că i-au distrus ambarcațiunea, lovind-o de
pietre.
În
așteptarea reparațiilor, a venit iarna și Vardar a înghețat, blocându-l pe
Speck vreme de câteva luni. Neavând de ales, Oskar Speck a lucrat cu jumătate
de normă în mai multe locuri și a plecat spre Marea Mediterană la începutul
anului 1933.
Între
timp, și-a schițat un nou plan. Visul de a lucra într-o mină din Cipru a căzut
în dizgrație. După luni de zile petrecute în caiac, vâslind încet de-a lungul
Europei, Speck a decis că va fi un aventurier.
Următorii
șase ani de aventură au început simplu, cu o modificare adusă caiacului. Speck
și-a dotat ambarcațiunea cu o pânză și a testat-o în Marea Mediterană.
Oskar Speck
Oskar Speck (stânga) și un copil în
caiacul Sunnschien. Foto: Muzeul Maritim Național al Australiei
A
învățat acolo cum să navigheze pe valuri fără a avea o cârmă și a descoperit
că, dacă prindea vântul potrivit, putea să-și dubleze viteza, ajungând până la
șase noduri (circa 11 kilometri pe oră).
Primele
sale incursiuni nocturne pe mare s-au întâmplat în Mediterană și tot acolo a
fost la un pas să se lovească de un vas de marfă oceanic. A continuat să
vâslească.
Confruntat
cu interdicția de a intra în Canalul Suez, Speck a trebuit să traverseze Siria
pe uscat pentru a ajunge la Eufrat. Barca i-a fost furată, dar a recuperat-o
după ce a mituit poliția.
Odată
ajuns la Golful Persic, Speck a contractat malarie, boală care l-a chinuit tot
restul călătoriei. Pe măsură ce înainta pe râu noaptea, localnicii trăgeau din
când în când cu armele în direcția lui.
În
același timp, însă, Speck devenea tot mai celebru. „Un german nebun care
vâslește din Europa până în Orientul Apropiat” era un subiect de conversație
fierbinte.
Când
Speck a ajuns pe malul Belucistanului (Pakistan), a fost descoperit de un
oficial britanic care l-a felicitat pentru reușitele de până atunci. Curând
după aceea, Speck a făcut senzație în India Britanică, fiind invitat la
petreceri și beneficiind de cadouri financiare care l-au ținut pe linia de
plutire, în condițiile în care economiile lui se epuizaseră pe drum.
În
tot acest timp, familia lui, aflată într-o Germanie în plină ascensiune
economică odată cu instalarea lui Adolf Hitler la putere, îl implora să se
întoarcă acasă. Locurile de muncă se găseau din abundență, spuneau rudele.
Numai că Speck era deja dependent de aventură. Prin urmare, și-a continuat
călătoria, mergând mereu spre sud.
Oskar Speck
Oskar Speck în caiacul său,
Sunnschien, modificat astfel încât să aibă loc de provizii. Foto: Muzeul
Maritim Național al Australiei
A
avut parte de multe obstacole. S-a răsturnat de mai multe ori încercând să
ajungă pe țărmul Indiei. Zilele lungi pe mare l-au lăsat ars de soare, însetat,
plictisit și epuizat. Pe măsură ce vâslea mai departe, în Marea Andaman, Speck
a fost împins de curenți și de vânturile puternice, punându-i în pericol barca.
Au
urmat apoi Singapore și Indonezia, unde Speck a fost întâmpinat cu entuziasm de
membrii comunității germane. Aici, povestea ia o întorsătură cu iz de spionaj.
Un oficial nazist din Jakarta i-a oferit lui Speck o sumă de bani drept cadou,
amănunt care avea să-l lege de regimul lui Hitler pentru tot restul călătoriei.
În
Insulele Maluku din Marea Timorului, Speck a avut cea mai înspăimântătoare
experiență a călătoriei sale. Băștinașii l-au bătut și l-au legat după o
altercație în care l-au amenințat cu macetele, iar Speck le-a fluturat
pistolul.
I-au
dat de înțeles că îl vor decapita și l-au abandonat pe plajă, legat. Totuși,
Speck a reușit să dezlege nodurile și să fugă la caiac, scăpând în zorii zilei.
Când
a ajuns în Papua Noua Guinee, în 1939, Speck era deja renumit la nivel mondial,
dar nu neapărat în sens pozitiv. Războiul izbucnise deja, iar asocierea cu
oficialul nazist din Indonezia i-a făcut pe mulți să se întrebe dacă nu cumva
Speck era spion german.
Vâslind
liniștit de-a lungul căilor navigabile estice, ar fi putut să cartografieze
zona și să ducă la bun sfârșit o misiune de recunoaștere. Un oficial din Papua
a luat în calcul să îl aresteze pe Speck pentru legături cu naziștii, dar în
cele din urmă i-a permis să plece spre Australia.
Speck
a vâslit spre Insula Saibai, unul dintre punctele cele mai nordice din
Australia, unde a fost întâmpinat de o mână de băștinași, precum și de
polițiști australieni.
Oskar Speck în Papua Noua Guinee.
Foto: Muzeul Maritim Național al Australiei
„Felicitări
pentru o realizare incredibilă, Herr Speck. Regret să vă informez că sunteți
arestat”, i-a spus unul dintre polițiști, potrivit Australasian Post Magazine.
Speck
vâslise 50.000 de kilometri, traversase Marea Mediterană și unele dintre cele
mai periculoase strâmtori din Oceanul Indian. Supraviețuise numeroaselor
răsturnări de barcă, lovituri de vase, atacuri ale băștinașilor și malariei.
Însă evenimentele nefaste din Europa l-au ajuns din urmă, în cealaltă parte a
lumii…
Pe
durata războiului, Speck a fost ținut într-un lagăr de prizonieri de război din
Australia. Însă, după ce Germania a capitulat, Speck a rămas în Australia,
stabilindu-se în apropiere de Sydney.
La o
săptămână după eliberarea din lagăr, în 1946, și-a găsit de lucru la o mină de
opal. Opalul i-a adus succes și bani, iar în anii ’70 a vizitat Germania, dar
nu s-a mai regăsit pe meleagurile natale și s-a întors în Australia.
Oskar
Speck a plecat în 1932 în speranța de a lucra în minele din Cipru și a sfârșit
în emisfera sudică, tot la o mină. Marele aventurier a murit în 1995, la 88 de
ani.
Sursa:
incredibilia.ro/oskar-speck-caiac/
Incredibila
aventura descrisa in engleza de insusi Oskar Speck in revista NSW Sea Kayaker
Sursa:
RADU GABRIELA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu