ADEVĂRAT SAU FALS
Carnea fiartă nu îngrașă?
ADEVĂRAT.
Prin fierbere, carnea devine ușor de digerat, însă trebuie pusă la fiert în apă clocotită pentru ca porii să se închidă imediat și toate substanțele nutritive să rămână în carne, nu în apa de fiert.
Oul fiert tare, este indigest?
ADEVĂRAT.
Albumina din albuș este o proteină ce se digeră doar dacă este fiartă, în schimb, gălbenușul devine indigest dacă este tare. Ideal, oul se mănâncă fiert moale sau cleios.
Carnea de pui este mai sănătoasă decât cea de porc?
DEPINDE.
Dacă urmărim conținutul în grăsime trebuie evitată carnea de porc în cazul persoanelor cu colesterol și trigliceride crescute. În ceea ce privește persoanele anemice este bine de știut că fierul exista doar în carnea roșie. În cazul puilor se pune și problema de câți hormoni a fost nevoie ca să ajungă în timp record la greutatea unei găini. Părerea mea: carnea roșie, categoric.
Mai bine pește decât carne de porc, vită sau pui?
ADEVĂRAT.
Peștele conţine proteine ca și celelalte tipuri de carne, dar este bogat în grăsimi nesaturate (cele sănătoase) și minerale și este mult mai ușor digerabil față de acestea. Peștele și fructele de mare sunt mai puțin calorice și de aceea este obligatoriu să mâncăm pește ( de preferință proaspăt) de minim 3 ori/săptămână. Însă nimeni nu va fi certat dacă în fiecare zi va consuma pește. Vă mai amintiţi sloganul „nici o masă fără peste", ei bine nu era un slogan comunist.
În spanac găsim mai mult fier decât în carne?
FALS.
Chiar dacă conținutul de fier în spanac și alte legume cu frunze verzi este foarte crescut, acesta nu poate fi absorbit în intestinul uman.
Principala sursă de fier a omului este carnea, cât mai roșie și mai crudă, alături de organe precum ficatul și splina, depozite de fier atât la om, cât și la animale. Fierul din carne se absoarbe și mai bine în prezenta vitaminei C, deci o friptura în sânge alături de o salată verde e rețeta perfectă împotriva anemiei.
Carnea nu conţine fibre?
ADEVĂRAT.
Din metabolismul cărnii nu rezulta nici un fel de reziduuri solide și, ca urmare, bolul alimentar trebuie completat cu legume proaspete și produse cereale, altfel exista riscul ca un regim bogat în carne să fie urmat de constipație.
Carnea e responsabilă de gută?
ADEVĂRAT.
Toate alimentele bogate în purină (carne roșie, vânat, carne de animal tânăr - vițel, miel, dar și ciocolată), au ca rezultat depunerea acidului uric la nivelul articulațiilor mici și apariția atacului de gută.
Regimul proteic duce la slăbire rapidă?
ADEVĂRAT.
Se pot pierde în 2 săptămâni 5-7 kg prin consumul exclusiv de proteine, pentru că excesul de proteină se transformă foarte greu în grăsime. Există însă riscul de pierdere a masei musculare deoarece organismul este obligat să-și ardă proteinele constituționale pentru a obține puțină glucoză, ca sursă de energie și pentru buna funcționare a sistemului nervos.
Cei care vor „mușchi" trebuie să mănânce carne?
ADEVĂRAT.
În condițiile unui efort fizic intens sau dacă este urmărită creșterea masei musculare prin sport este indicat să fie consumate în principal proteine de calitate superioara (carne, lapte, oua) ca materie primă pentru sinteza de aminoacizi. Aportul proteic trebuie să fie cu 30% mai mare. Similar, la femeile gravide sau care alăptează este nevoie de o creștere a ratei proteice cu 20-30% pentru a asigura dezvoltarea adecvată a embrionului și a fătului.
Regimul vegetarian este mai sănătos?
FALS
Legumele și cerealele nu conțin toți aminoacizii esențiali, prin urmare, unele proteine ce au la baza acești aminoacizi nu pot fi sintetizate. Regimul vegetarian duce și la o carență de vitamine, mai ales cele din grupul B și vitaminele liposolubile A, D, care se găsesc doar în produsele animale, ca să nu mai vorbim de fier și zinc. Este recomandat, ca soluție de mijloc, regimul lacto-vegetarian pentru a putea asigura organismului toate principiile alimentare de bază.
ADEVĂRAT SAU FALS DESPRE GLUCIDE
Este adevărat că pâinea îngrașă?
FALS.
Nu pâinea îngrașă, ci produsele care sunt asociate cu ea. O felie de pâine are 80 calorii, iar 1 felie de cașcaval are 180 calorii.
Bineînțeles că 1 pâine întreagă îngrașă, dar 1-2 felii la masă sunt obligatorii.
Pâinea prăjită e mai puțin calorică?
FALS.
O felie de pâine prăjită are exact același număr de calorii ca una proaspătă, deoarece prin prăjire se pierde numai apa, deci este mai ușoară ca greutate.
Pâinea proaspătă „umflă" burta?
ADEVĂRAT.
În procesul tehnologic de pregătire al pâinii, se folosește drojdia de bere a cărei perioadă completă de fermentație este de 12 ore. De aceea este recomandat să fie consumată pâine „veche" de 1 zi.
Grahamul sau pâinea cu tărâțe nu îngrașă?
FALS.
Pâinea neagră sau intermediară conţine mai multe tărâțe (fibre) care ajută digestia, însă conținutul caloric este ușor inferior pâinii albe
(230 calorii/100g față de 280 calorii/100 g). Pâinea neagră (1 felie =
35g) este mai grea decât pâinea albă (1 felie = 25 g) și în final se ajunge la echilibru, adică 1 felie pâine albă
25 g = 1 felie, pâine neagră 35g = 80 calorii.
Nu trebuie să asociem carnea cu pâinea sau cartofii?
FALS.
Alimentația corectă și sănătoasă prevede ca fiecare masă să conțină toate principiile alimentare, deci este normal ca proteinele din carne să fie asociate cu glucidele lente din garnitură pentru a se absorbi adecvat. Disocierea dintre proteine și carbohidrați se face pe perioade scurte, de maxim 2 săptămâni și are ca scop slăbirea rapidă (dar incorectă) dictată de probleme stricte de sănătate.
Mierea este naturală, deci nu îngrașă?
FALS.
Mierea este naturală și sănătoasă, dar conţine fructoză și același număr de calorii ca și zahărul (4 calorii / gram). Deoarece zahărul este cristalizat și ocupa volum mai mare se ajunge la ecuația
paradoxală: 1 linguriță zahăr = 13 calorii, 1 linguriță miere = 22 calorii. Mierea mai are și proprietatea de a stimula pofta de mâncare, prin urmare este recomandată copiilor și persoanelor subnutrite sau care și-au pierdut apetitul. În cazul în care vreți să folosiți miere la îndulcit, un vârf de linguriță este suficient, pentru că puterea de îndulcire este de 4 ori mai mare decât a zahărului.
Zahărul brun este mai sănătos decât cel alb?
ADEVĂRAT.
Zahărul brun este extras din trestia de zahar și este mai puțin prelucrat și rafinat decât zahărul clasic obținut din sfeclă de zahar.
Ca număr de calorii însă este identic.
Zaharina este cancerigenă?
FALS.
Nu a fost demonstrată științific aceasta teorie, însă principalul dezavantaj al zaharinei este acela de a schimba gustul preparatelor la temperatură înaltă. Apariția îndulcitorilor sintetici pe bază de aspartam a rezolvat această problemă, aceștia fiind stabili termic. Fructoza lichidă este un alt îndulcitor natural ce poate substitui cu succes zaharul.
Ciocolata pentru diabetici nu îngrașă?
FALS.
În diabet, pacienții prezintă un deficit de insulină și deci nu au voie să consume zahar. Dulciurile pentru diabetici sunt făcute cu fructoză pentru că ea este mai non-insulinogenă (nu determină descărcare în sânge de insulină). Prin urmare, obiectivul acestor produse este de a nu conţine zahar rapid și nu calorii mai puține.
Ciocolata pentru diabetici poate avea uneori mai multe calorii decât cea normală.
Laptele cald băut seara te ajută să adormi?
ADEVĂRAT.
Senzația de foame și glicemia scăzută din sânge au ca efect o stare de anxietate, irascibilitate, nervozitate, slăbiciune musculară.
Glucidele lente din lapte reușesc să rezolve această situație, cu un aport caloric minim (100 calorii/cana), iar starea de bine ce urmează ne permite să adormim.
O dieta fără dulciuri duce la depresie?
ADEVĂRAT.
Serotonina este o substanță care se secretă la nivelul creierului și dă „starea de bine". Mesele bogate în carbohidrați cresc nivelul serotoninei, dar același efect îl putem avea și cu 1 porție de orez sau paste, nu este obligatorie felia de tort pentru a fi binedispuși. Și cealaltă extrema este valabilă, dietele proteice pe lângă faptul că duc la depresie, pofta de dulciuri crește extrem de mult și există pericolul ca într-un moment de slăbiciune să înghițim 2 ciocolate întregi.
ADEVĂRAT SAU FALS DESPRE LIPIDE
Există colesterol „bun" și colesterol „rău"?
ADEVĂRAT.
În sânge exista LDL-colesterol asociat cu riscul crescut de boli cardiovasculare și se reflectă de obicei în valoarea colesterolemiei.
Este un colesterol „rău" a cărui valoare nu trebuie să depășească 200 mg/ml și care reflectă de obicei cantitatea de trigliceride
(grăsimi) pe care le mâncăm. Fracțiunea „bună" a colesterolului este
HDL- colesterol cu rol de protecție cardiovasculară și cu valoare ideală de peste 50 mg/ml în sânge.
Oul trebuie evitat pentru că este bogat în colesterol?
FALS.
Oul este un aliment complet ce conţine proteine de înaltă calitate (proteine etalon), numeroase vitamine (A, D, E, B) și fier alături de principala lui calitate - este colecisto-kinetic, adică duce la contracția vezicii biliare cu ..eliberarea de săruri biliare esențiale în digestie. Colesterolul din ou nu duce la creșterea colesterolului din sânge, deci nu există contraindicație absolută de a consuma ouă în dislipidemii.
Anumite uleiuri nu au colesterol?
ADEVĂRAT.
Colesterolul există doar în produsele animale, ca urmare, nici unul din uleiurile vegetale nu conţine colesterol. Sloganul „fără colesterol" afișat de anumite etichete este pur publicitar, uleiurile nu conțin colesterol, dar cantitatea de calorii este la fel de mare cu a grăsimilor animale (unt, slănină).
Uleiul de măsline este mai sănătos?
ADEVĂRAT.
Uleiul de măsline conţine acizi grași nesaturați cu rol protector pentru inima, în timp ce uleiul de floarea soarelui este bogat în vitamina E. O alta mare calitate a uleiului de măsline este stabilitatea termică, adică posibilitatea de a fi încălzit la temperaturi foarte mari fără a-și modifica structura. Este corect prin urmare ca prăjelile să fie făcute în ulei de măsline, uleiul de floarea soarelui se descompune în produși toxici – acetil-colina.
Margarina este mai sănătoasă decât untul?
FALS.
Margarina este un produs inferior (și, evident, mai ieftin) obținut prin solidificarea forțată a uleiurilor vegetale, care sunt transformate din starea lor naturală lichidă în stare solidă cu ajutorul hidrogenizării. În jurul acestui proces pot apărea accidente din care rezultă acizi grași în forma „trans", care sunt cancerigeni.
Este de preferat să consumăm un unt de calitate superioară, bogat în vitaminele A, D și E în cantitate mai mică, decât să apelăm la margarină. Și nu uitați: caloriile sunt aceleași!
Uleiul de pește este sănătos?
ADEVĂRAT.
Grăsimea din pește este o grăsime specială ce conţine acizi grași nesaturați cu rol protector cardiovascular. Din păcate, la noi în țară nu se consumă suficient pește și de aceea este recomandat ca peștele și fructele de mare să existe de cel puțin 3-4 ori în meniul nostru săptămânal. De preferat peștele proaspăt (nu
conservele) și sălbatic (nu de crescătorie), iar uleiul de pește trebuie folosit în cazuri de strictă necesitate, altfel poate duce la supraponderabilitate sau obezitate la adulți.
Alunele și nucile hrănesc creierul?
ADEVĂRAT.
10 nuci sau alune consumate zilnic hrănesc celula nervoasă și ne ajută să fim „mai deștepți"
Există alimente care cresc colesterolul?
FOARTE ADEVĂRAT.
Acestea sunt zahărul rafinat, deci toate dulciurile, grăsimile animale (slănină, unt, smântână), margarină, CAFEAUA și FUMATUL. Produsele care scad colesterolul sunt: fructele, legumele, cerealele, soia, grăsimea din pește, laptele și produsele lactate degresate, uleiul de porumb, măsline, CEAPA, USTUROIUL ȘI ARDEIUL IUTE.
Brânza nu îngrașă?
FALS.
Brânza este cel mai mare pericol pentru siluetă, ea conţine până la 80% grăsime. O felie de cașcaval este echivalentă cu 3 felii de pâine, așa că nu va amăgiți mâncând telemea cu roșii, nu o să slăbiți prea tare.
Carnea fiartă nu îngrașă?
ADEVĂRAT.
Prin fierbere, carnea devine ușor de digerat, însă trebuie pusă la fiert în apă clocotită pentru ca porii să se închidă imediat și toate substanțele nutritive să rămână în carne, nu în apa de fiert.
Oul fiert tare, este indigest?
ADEVĂRAT.
Albumina din albuș este o proteină ce se digeră doar dacă este fiartă, în schimb, gălbenușul devine indigest dacă este tare. Ideal, oul se mănâncă fiert moale sau cleios.
Carnea de pui este mai sănătoasă decât cea de porc?
DEPINDE.
Dacă urmărim conținutul în grăsime trebuie evitată carnea de porc în cazul persoanelor cu colesterol și trigliceride crescute. În ceea ce privește persoanele anemice este bine de știut că fierul exista doar în carnea roșie. În cazul puilor se pune și problema de câți hormoni a fost nevoie ca să ajungă în timp record la greutatea unei găini. Părerea mea: carnea roșie, categoric.
Mai bine pește decât carne de porc, vită sau pui?
ADEVĂRAT.
Peștele conţine proteine ca și celelalte tipuri de carne, dar este bogat în grăsimi nesaturate (cele sănătoase) și minerale și este mult mai ușor digerabil față de acestea. Peștele și fructele de mare sunt mai puțin calorice și de aceea este obligatoriu să mâncăm pește ( de preferință proaspăt) de minim 3 ori/săptămână. Însă nimeni nu va fi certat dacă în fiecare zi va consuma pește. Vă mai amintiţi sloganul „nici o masă fără peste", ei bine nu era un slogan comunist.
În spanac găsim mai mult fier decât în carne?
FALS.
Chiar dacă conținutul de fier în spanac și alte legume cu frunze verzi este foarte crescut, acesta nu poate fi absorbit în intestinul uman.
Principala sursă de fier a omului este carnea, cât mai roșie și mai crudă, alături de organe precum ficatul și splina, depozite de fier atât la om, cât și la animale. Fierul din carne se absoarbe și mai bine în prezenta vitaminei C, deci o friptura în sânge alături de o salată verde e rețeta perfectă împotriva anemiei.
Carnea nu conţine fibre?
ADEVĂRAT.
Din metabolismul cărnii nu rezulta nici un fel de reziduuri solide și, ca urmare, bolul alimentar trebuie completat cu legume proaspete și produse cereale, altfel exista riscul ca un regim bogat în carne să fie urmat de constipație.
Carnea e responsabilă de gută?
ADEVĂRAT.
Toate alimentele bogate în purină (carne roșie, vânat, carne de animal tânăr - vițel, miel, dar și ciocolată), au ca rezultat depunerea acidului uric la nivelul articulațiilor mici și apariția atacului de gută.
Regimul proteic duce la slăbire rapidă?
ADEVĂRAT.
Se pot pierde în 2 săptămâni 5-7 kg prin consumul exclusiv de proteine, pentru că excesul de proteină se transformă foarte greu în grăsime. Există însă riscul de pierdere a masei musculare deoarece organismul este obligat să-și ardă proteinele constituționale pentru a obține puțină glucoză, ca sursă de energie și pentru buna funcționare a sistemului nervos.
Cei care vor „mușchi" trebuie să mănânce carne?
ADEVĂRAT.
În condițiile unui efort fizic intens sau dacă este urmărită creșterea masei musculare prin sport este indicat să fie consumate în principal proteine de calitate superioara (carne, lapte, oua) ca materie primă pentru sinteza de aminoacizi. Aportul proteic trebuie să fie cu 30% mai mare. Similar, la femeile gravide sau care alăptează este nevoie de o creștere a ratei proteice cu 20-30% pentru a asigura dezvoltarea adecvată a embrionului și a fătului.
Regimul vegetarian este mai sănătos?
FALS
Legumele și cerealele nu conțin toți aminoacizii esențiali, prin urmare, unele proteine ce au la baza acești aminoacizi nu pot fi sintetizate. Regimul vegetarian duce și la o carență de vitamine, mai ales cele din grupul B și vitaminele liposolubile A, D, care se găsesc doar în produsele animale, ca să nu mai vorbim de fier și zinc. Este recomandat, ca soluție de mijloc, regimul lacto-vegetarian pentru a putea asigura organismului toate principiile alimentare de bază.
ADEVĂRAT SAU FALS DESPRE GLUCIDE
Este adevărat că pâinea îngrașă?
FALS.
Nu pâinea îngrașă, ci produsele care sunt asociate cu ea. O felie de pâine are 80 calorii, iar 1 felie de cașcaval are 180 calorii.
Bineînțeles că 1 pâine întreagă îngrașă, dar 1-2 felii la masă sunt obligatorii.
Pâinea prăjită e mai puțin calorică?
FALS.
O felie de pâine prăjită are exact același număr de calorii ca una proaspătă, deoarece prin prăjire se pierde numai apa, deci este mai ușoară ca greutate.
Pâinea proaspătă „umflă" burta?
ADEVĂRAT.
În procesul tehnologic de pregătire al pâinii, se folosește drojdia de bere a cărei perioadă completă de fermentație este de 12 ore. De aceea este recomandat să fie consumată pâine „veche" de 1 zi.
Grahamul sau pâinea cu tărâțe nu îngrașă?
FALS.
Pâinea neagră sau intermediară conţine mai multe tărâțe (fibre) care ajută digestia, însă conținutul caloric este ușor inferior pâinii albe
(230 calorii/100g față de 280 calorii/100 g). Pâinea neagră (1 felie =
35g) este mai grea decât pâinea albă (1 felie = 25 g) și în final se ajunge la echilibru, adică 1 felie pâine albă
25 g = 1 felie, pâine neagră 35g = 80 calorii.
Nu trebuie să asociem carnea cu pâinea sau cartofii?
FALS.
Alimentația corectă și sănătoasă prevede ca fiecare masă să conțină toate principiile alimentare, deci este normal ca proteinele din carne să fie asociate cu glucidele lente din garnitură pentru a se absorbi adecvat. Disocierea dintre proteine și carbohidrați se face pe perioade scurte, de maxim 2 săptămâni și are ca scop slăbirea rapidă (dar incorectă) dictată de probleme stricte de sănătate.
Mierea este naturală, deci nu îngrașă?
FALS.
Mierea este naturală și sănătoasă, dar conţine fructoză și același număr de calorii ca și zahărul (4 calorii / gram). Deoarece zahărul este cristalizat și ocupa volum mai mare se ajunge la ecuația
paradoxală: 1 linguriță zahăr = 13 calorii, 1 linguriță miere = 22 calorii. Mierea mai are și proprietatea de a stimula pofta de mâncare, prin urmare este recomandată copiilor și persoanelor subnutrite sau care și-au pierdut apetitul. În cazul în care vreți să folosiți miere la îndulcit, un vârf de linguriță este suficient, pentru că puterea de îndulcire este de 4 ori mai mare decât a zahărului.
Zahărul brun este mai sănătos decât cel alb?
ADEVĂRAT.
Zahărul brun este extras din trestia de zahar și este mai puțin prelucrat și rafinat decât zahărul clasic obținut din sfeclă de zahar.
Ca număr de calorii însă este identic.
Zaharina este cancerigenă?
FALS.
Nu a fost demonstrată științific aceasta teorie, însă principalul dezavantaj al zaharinei este acela de a schimba gustul preparatelor la temperatură înaltă. Apariția îndulcitorilor sintetici pe bază de aspartam a rezolvat această problemă, aceștia fiind stabili termic. Fructoza lichidă este un alt îndulcitor natural ce poate substitui cu succes zaharul.
Ciocolata pentru diabetici nu îngrașă?
FALS.
În diabet, pacienții prezintă un deficit de insulină și deci nu au voie să consume zahar. Dulciurile pentru diabetici sunt făcute cu fructoză pentru că ea este mai non-insulinogenă (nu determină descărcare în sânge de insulină). Prin urmare, obiectivul acestor produse este de a nu conţine zahar rapid și nu calorii mai puține.
Ciocolata pentru diabetici poate avea uneori mai multe calorii decât cea normală.
Laptele cald băut seara te ajută să adormi?
ADEVĂRAT.
Senzația de foame și glicemia scăzută din sânge au ca efect o stare de anxietate, irascibilitate, nervozitate, slăbiciune musculară.
Glucidele lente din lapte reușesc să rezolve această situație, cu un aport caloric minim (100 calorii/cana), iar starea de bine ce urmează ne permite să adormim.
O dieta fără dulciuri duce la depresie?
ADEVĂRAT.
Serotonina este o substanță care se secretă la nivelul creierului și dă „starea de bine". Mesele bogate în carbohidrați cresc nivelul serotoninei, dar același efect îl putem avea și cu 1 porție de orez sau paste, nu este obligatorie felia de tort pentru a fi binedispuși. Și cealaltă extrema este valabilă, dietele proteice pe lângă faptul că duc la depresie, pofta de dulciuri crește extrem de mult și există pericolul ca într-un moment de slăbiciune să înghițim 2 ciocolate întregi.
ADEVĂRAT SAU FALS DESPRE LIPIDE
Există colesterol „bun" și colesterol „rău"?
ADEVĂRAT.
În sânge exista LDL-colesterol asociat cu riscul crescut de boli cardiovasculare și se reflectă de obicei în valoarea colesterolemiei.
Este un colesterol „rău" a cărui valoare nu trebuie să depășească 200 mg/ml și care reflectă de obicei cantitatea de trigliceride
(grăsimi) pe care le mâncăm. Fracțiunea „bună" a colesterolului este
HDL- colesterol cu rol de protecție cardiovasculară și cu valoare ideală de peste 50 mg/ml în sânge.
Oul trebuie evitat pentru că este bogat în colesterol?
FALS.
Oul este un aliment complet ce conţine proteine de înaltă calitate (proteine etalon), numeroase vitamine (A, D, E, B) și fier alături de principala lui calitate - este colecisto-kinetic, adică duce la contracția vezicii biliare cu ..eliberarea de săruri biliare esențiale în digestie. Colesterolul din ou nu duce la creșterea colesterolului din sânge, deci nu există contraindicație absolută de a consuma ouă în dislipidemii.
Anumite uleiuri nu au colesterol?
ADEVĂRAT.
Colesterolul există doar în produsele animale, ca urmare, nici unul din uleiurile vegetale nu conţine colesterol. Sloganul „fără colesterol" afișat de anumite etichete este pur publicitar, uleiurile nu conțin colesterol, dar cantitatea de calorii este la fel de mare cu a grăsimilor animale (unt, slănină).
Uleiul de măsline este mai sănătos?
ADEVĂRAT.
Uleiul de măsline conţine acizi grași nesaturați cu rol protector pentru inima, în timp ce uleiul de floarea soarelui este bogat în vitamina E. O alta mare calitate a uleiului de măsline este stabilitatea termică, adică posibilitatea de a fi încălzit la temperaturi foarte mari fără a-și modifica structura. Este corect prin urmare ca prăjelile să fie făcute în ulei de măsline, uleiul de floarea soarelui se descompune în produși toxici – acetil-colina.
Margarina este mai sănătoasă decât untul?
FALS.
Margarina este un produs inferior (și, evident, mai ieftin) obținut prin solidificarea forțată a uleiurilor vegetale, care sunt transformate din starea lor naturală lichidă în stare solidă cu ajutorul hidrogenizării. În jurul acestui proces pot apărea accidente din care rezultă acizi grași în forma „trans", care sunt cancerigeni.
Este de preferat să consumăm un unt de calitate superioară, bogat în vitaminele A, D și E în cantitate mai mică, decât să apelăm la margarină. Și nu uitați: caloriile sunt aceleași!
Uleiul de pește este sănătos?
ADEVĂRAT.
Grăsimea din pește este o grăsime specială ce conţine acizi grași nesaturați cu rol protector cardiovascular. Din păcate, la noi în țară nu se consumă suficient pește și de aceea este recomandat ca peștele și fructele de mare să existe de cel puțin 3-4 ori în meniul nostru săptămânal. De preferat peștele proaspăt (nu
conservele) și sălbatic (nu de crescătorie), iar uleiul de pește trebuie folosit în cazuri de strictă necesitate, altfel poate duce la supraponderabilitate sau obezitate la adulți.
Alunele și nucile hrănesc creierul?
ADEVĂRAT.
10 nuci sau alune consumate zilnic hrănesc celula nervoasă și ne ajută să fim „mai deștepți"
Există alimente care cresc colesterolul?
FOARTE ADEVĂRAT.
Acestea sunt zahărul rafinat, deci toate dulciurile, grăsimile animale (slănină, unt, smântână), margarină, CAFEAUA și FUMATUL. Produsele care scad colesterolul sunt: fructele, legumele, cerealele, soia, grăsimea din pește, laptele și produsele lactate degresate, uleiul de porumb, măsline, CEAPA, USTUROIUL ȘI ARDEIUL IUTE.
Brânza nu îngrașă?
FALS.
Brânza este cel mai mare pericol pentru siluetă, ea conţine până la 80% grăsime. O felie de cașcaval este echivalentă cu 3 felii de pâine, așa că nu va amăgiți mâncând telemea cu roșii, nu o să slăbiți prea tare.
Sursa: Prof. Valentina Lupu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu