miercuri, 9 iunie 2021

BEN TODICĂ - INTERVIU CU DOMNUL PROFESOR, POETUL ADRIAN BOTEZ

 




INTERVIU CU DOMNUL PROFESOR, POETUL ADRIAN BOTEZ

 

 


Sunt o notă răzleață, prin infinitul univers  - care, de nenumărate ori, sunt atras să călătoresc, prin zona dumneavoastră de exprimare; din curiozitate și cu modestie aș dori să întreb:

 

  

1. Ce reprezintă poezia pentru poetul și omul Adrian Botez?

 

Răspuns : Singurul motiv de a mai trăi. Cu adevărat. Poezia mea e BLESTEM și RUGĂCIUNE, în același timp. IUBIREA n-ar însemna nimic, fără...”Știința/Arta Urii” !

 

 

2. Pentru cine scrieți?

 

R: Altădată, în ”tinerețea buletinului” meu – pentru TOȚI OAMENII. De-o bucată de vreme – doar pentru mine și pentru cei câțiva prieteni adevărați, care mi-au mai rămas...

 

 

3.Suntem tentați tot mai mult să navigăm pe internet. Platforma digitală are mulți clienți. V-ați gândit să scrieți pentru acești utilizatori? Considerați că scrisul pentru acest segment de public tot mai numeros, presupune/implică anumite reguli…?

 

R: Cândva, exista o revistă ieșeană, ”SCRISUL LIBER”. Acolo, ne întâlneam sufletele... ”afìne”. De când ”Scrisul” nu mai e ”liber” (revista a fost închisă/”lichidată”...ca și revista mea, numită ”CONTRAATAC” : ”din lipsă de fonduri” – de fapt, din pricină că ”puțea a naționalism”...) – n-am mai simțit ”inimile bâtând, în același ritm cu a mea”(cum se întâmpla la revista ”SCRISUL LIBER” !). Și, deci, n-am mai considerat că  ”utilizatorii” Platformei Digitale ar mai avea nevoie de...”inima mea”. Eu nu mă bag, cu sila, în inima nimănui...așa că...am tăcut. Ca și  MARELE ENCICLOPEDIST ROMÂN, a cărui ”mână dreaptă” am fost, cunoștința făcându-ne-o domnul prof. CONSTANTIN FROSIN, Dumnezeu să-l ierte ! (cca 10 ani...scriam la toate cele cca 100 de reviste...să zicem : ”PATRIOTICE”... - ...dacă nu mai e voie să fii ”naționalist”, adică, IUBITOR DE PATRIE ȘI NEAM !...scriam câte 3-4 articole ”înspăimântătoare”, PE NOAPTE !!!) – ...enciclopedist numit ARTUR SILVESTRI (Dumnezeu-HRISTOS să-l țină, printre ARHANGHELII SĂI, CEI BINE ÎNARMAȚI !) – ...și care a...”tăcut de tot” (pe Pământ...!). CANCER - ”LA COMANDĂ”...

 

Reguli...Sunt atâtea reguli, și atâta lipsă de umanitate-omenie...M-am săturat de orișice fel de ”reguli”. Îmi plătesc, ”regulat”, doar datoriile către statul (încă) român (lumină, gunoi etc.).

 

 

4. Credeți că cititorul clasic se deosebește de cititorul internaut? Dacă da, prin ce?

R : Absolut ! Cititorul clasic era obligat, prin lipsa ”tinichelelor electronice” (televizor, calculator, internet etc.), să gândească, să imagineze, deci, să creeze...: asta înseamnă că era (sau tindea să însemne) UN ÎNȚELEPT – adică, un OM VIU !

Cititorul internaut - se crede și VIU ! Nu. Este un STRIGOI, care-și caută semenii. El nu mai aparține REALITĂȚII (divine, cu bune și cu rele !), ci Răutății Egoiste (specifice Strigoiului, adică celui rămas blocat între lumi). Cititorul internaut nu mai este, NICI GÂND ! – un ÎNȚELEPT ! – ci UN DISPERAT REFULAT !!!

 

 

5.Aveți rețineri în abordarea unor tematici sau revelați prin vers întreaga experiență a vieții individului și a umanității?

 

R : Dac-aș avea cea mai mică reținere :

1-n-aș mai scrie ;

2-dacă, totuși, aș scrie (în ciuda ”reținerilor”, adică, a ”gustului public”, cum se zice azi...!) - aș deveni... MULTIMILIARDAR ! Or, asta nu vreau...cum nu voia Păcală să ajungă PRIMAR !

Și, constatând asta – M-AȘ SPÂNZURA, URGENT, CU FRÂNGHIA DE RUFE !

 

  

6.A scrie poezia este o profesie ori ceva personal?

 

R : În primul rând, ”a scrie” (nu : ”A TE FACE că scrii” !) este un dialog, permanent, cu Dumnezeul tău. Deci, pentru că n-o să m-apuc, acum, la bătrânețe, să-l bârfesc pe Dumnezeu – consider scrisul ca fiind ceva EXTREM DE INTIM...și, deci, probabil, și foarte...”personal”...!

Poezia, ca și Ființa, nu ne aparține : deci, nu putem să facem comerț cu ea. În cazul ăsta, eliminăm, nu-i așa ? - noțiunea de ”profesie”(cel mult, eu mă semnez : ”SCRIBUL LUI DUMNEZEU”...!). De exemplu, când eram profesor, jucam mult TEATRU, pentru a atrage clasa/clasele de elevi (de liceu agro-industrial). Ei bine, ca Poet, nu-mi permit să-mi falsific, schizofrenic, nicio clipă, Ființa mea, Umano-Divină : ar însemna că-l trișez pe Dumnezeu. N-ar fi nici frumos, nici onest, față de Dumnezeul meu.

A FI POET” – este o MISIUNE TRANSCENDENTĂ, de REVELARE A ARMONIEI și ADEVĂRULUI (către cei dispuși să te asculte ; HRISTOS-DUMNEZEU le spunea SFINȚILOR SĂI APOSTOLI : ”De nu vă va asculta mulțimea, în Piața Cetății – suiți-vă PE ACOPERIȘURI, și predicați  !” M-am suit și pe acoperișuri. Probabil, din pricina înălțimii blocurilor, mulțimea nu mai ascultă nici măcar de pe ”acoperiș”...

..AȘA CRED EU. Ceilalți știu/bănuiesc că nu cred așa – sau, cred extrem de puțini. ”De gustibus non disputandum” - și, mai mult de atât : FIECARE CU CONȘTIINȚA LUI (...dacă o are/o mai are).

 

 

7.La ce vârstă ați descoperit poezia ca cititor? Dar ca poet, creator de literatură?

 

R : Cred că pe la 6 ani... – ...adică, deîndată ce am învățat, singur, să citesc, m-am și repezit la revista, de pe atunci : ”Cutezătorii” (varianta valahă a ”Pif”-ului franțuzesc...) - și, prin ”ghidare divină”, am deschis paginile, de prima dată, ”taman” la rubrica lui VIRGIL TEODORESCU -  ”Atelier literar”...

Ca Poet...cam tot pe atunci : făceam poezii, pentru fiecare ”mâță” a mătușilor mele...! Se pare că nu erau tocmai rele (stihurile !)...: unele dintre mătuși mi-au amintit, chiar și pe patul de moarte, ce năzbâtii scriam eu, în copilărie, despre ”dragele mamei mâțe rele, dragele de ele”...

 

 

8.Sunteți azi, după părerea mea, cel mai exploziv/răvășitor poet al realității. La ce concluzie ați ajuns după o experiență deosebit de bogată în sfera creației lirice? Ce sfat dați noilor veniți, tinerelor condeie ?

 

R : Să-și caute OMUL din ei - și, ca urmare, să ”țeasă relații diplomatice” (multiple !) cu Cel ce a făcut această SUPREMĂ GREȘEALĂ (OMUL !) : Dumnezeul Zilei a Șasea. Dacă Dumnezeu le dă vreun semnal ( ”DACĂ ȘI NUMAI DACĂ !”), ATUNCI ȘI NUMAI ATUNCI, să transcrie, cât mai fidel, acel SEMNAL-MESAJ TRANSCENDENT.

Nu să despoaie, ca nebunii, PĂDURILE DACO-VALAHE, pentru a le mâzgâli celuloza, cu absurdități, infantilisme...tâmpenii !

Dacă nu capătă mesajul, din transcendență (ONEST !) – ATUNCI, PENTRU TOATE AVERILE UNIVERSULUI,  SĂ NU SE ”DEA DREPT SCRIITORI: căci, având și clamând pretenția asta, vor minți cumplit, LA MODUL BLASFEMIC. Și, de vor continua să mintă – VOR MURI, CA DUHURI-SPIRITE UMANO-DIVINE. Și vor rămâne să ”se dea mari”, pe Pământul ăsta nefericit, doar în calitate de  ”BIETE UMBRE PRIBEGE ȘI ABSOLUT INUTILE !” - sau : ”INUTILE, LA MODUL ABSOLUT”.

 

 

9. Ce părere aveți despre critica literară? E obiectivă ori subiectivă, încurajează sau descurajează/desființează potențiale talente?

 

R : Nu mai există DELOC (în forma ei demiurgic-profesionistă !), aproape din momentul în care CULTURA MUNCII și ”CULTUL STRĂMOȘILOR” și al Lui HRISTOS-DUMNEZEU - au fost ÎNLOCUITE CU INFERNUL BANULUI/”CÂȘTIGULUI CU ORICE PREȚ” (...un tânăr vrâncean a omorât o sărmană BABĂ, numai pentru...20 de lei, aflați în buzunarul BABEI...când a aflat, de la polițiști, că BABA avea, sub salteaua de la pat, ascunși 600.000 de euro...”tânărul criminal” FĂCU UN INFARCT FATAL !). Mai rămăseseră ”fosilele” (ADEVĂRAȚII CRITICI LITERARI, HARNICI ȘI DEOSEBT DE ONEȘTI !!! – ...eu am avut onoarea, și norocul extraordinar  -  să-l cunosc și prețuiesc, aici, în Vrancea, pe CRITICUL AUTENTIC MIRCEA DINUTZ... - ...   Dumnezeu să-l ierte și să-l țină în Lumina Sa !)...așa cum erau numiți CRITICII AUTENTICI, de către...”utilizatorii/internauții”, despre care faceți grăire domnia voastră.

Cei care mai fac câte-o ”recenzie prietenească”, recunosc, și ei (unii – CEI ONEȘTI !) că sunt, doar, niște diletanți (AMATORI). Adică, în lipsă de CRÂNCENĂ EDUCAȚIE/INIȚIERE CRITICO-HERMENEUTICĂ – se distrează, și ei, cu cărțile care le plac...sau cred EI că ar trebui să le placă...pentru că așa a zis ”Președintele”...U.S.R. și U.N.E.S.C.O., concomitent (N. Manolescu, ”parexamplu”...)

Evident, există și recenzii plătite cu bani grei. Dar acesta este un subiect atât de dezgustător, pentru mine (ȘI ATÂT DE CATASTROFAL, PENTRU CULTURA DACO-VALAHĂ, DE AZI !), încât prefer să nu-l discutăm. Dacă sunteți de acord, firește...

 

 

10.Se spune că poeții sunt cei mai recomandați să discute politică. Istoria confirmă acest lucru. Mai este poezia manifest pentru omenire?

 

R : NICIODATĂ !!! S-a apucat, unul, SOCRATE (care era filosof, dar, în Antichitate, TREBUIA SĂ FII DE TOATE, PENTRU A PUTEA FI...”CEVA”!!!)...și știți ce-a pățit : ”democrația ateniană”, de pe la 399 a. Ch., l-a condamnat la moarte, prin otrăvire cu CUCUTĂ. S-a executat sentința, CUM DE NU !!!

 

 

11. S-a schimbat poezia dumneavoastră de la comunism la democrație? Dacă da, cum, în ce direcție?

 

R : NU ! ÎN ESENȚA EI. Dar, evident, EVOLUȚIA SPIRITUALĂ (de-a lungul a aproape 66 de ani), la care M-AM SUPUS, TOTDEAUNA, CU O DISCIPLINĂ DE FIER – a adâncit, pentru ochii mei spirituali, crizele VIZIBILE ale Lumii Umano-Terestre -  și mi-a revelat, mult mai clar, MOTIVELE CRIZELOR UMANO-TERESTRE.

Comunism” și ”democrație”...În comunism, eram mult mai mulți oameni liberi. În ”democrație”, ca să n-o pățească precum SOCRATEmajoritatea s-au făcut OAMENI DE AFACERI  - ...și, implicit, TRĂDĂTORI DE PATRIE.

...À propos : AZI, nimeni, dintre ”majoritarii votanți”, nu mai știe despre ”NEAM” și ”PATRIE”. NIMIC !!!

 

 

12. Constatăm că, dacă politicianul este mai needucat, cu atât se simte mai bine, pentru că țara e condusă în mod „automat” din afară. Cel mai slab și nepregătit, folosind cuvinte „mari”, dar sărace în conținut și efect a influențat, chiar a forțat cetățeanul să-l voteze, ca revanșă, în loc să lupte să-l dea jos. Așa a proliferat și corupția și alte tare ale momentului. Mai lucrează poezia în ceea ce privește dezvoltarea spiritului civic?

 

R :Dacă mai lucrează Poezia, pentru ”dezvoltarea Spiritului Civic”...?!

R : AȘ VREA. E VISUL MEU, ”VIS TRÂNTIT DE PE CAL”, CEL MAI DES !!! DAR TOT NU MĂ LAS DE CALUL-PEGAS, al PARNASULUI !!!

...Cât despre POLITICIENI (EGAL : TRĂDĂTORII SUPREMI AI NEAMULUI DACO-VALAH), cu cât sunt mai PROȘTI/MANCURTIZAȚI, cu atât sunt mai ”IUBIȚI” și ”RĂSPLĂTIȚI”, de IUDEO-MASONERIA EUROPEANĂ. De U.E., să zicem. De Banca Mondială, să zicem...și despre câte alte ”organe și organisme internațional-globaliste(ÎN TOTALĂ CONTRADICȚIE CU ARMONIA=STAREA DIVINĂ, DE POEZIE !), am mai putea...”să zicem” !!!

 

 

13.Este poezia și va rămâne un MISTER?

 

R : CÂT ȘI DUMNEZEU. Sau : MISTER, în FORMA ȘI FONDUL ARMONIEI DIVINE. Apucă-te și ”de-misterizează”, ”STRUCTURALIST-ANALITIC” (???!!!), Simfonia a IX-a, a lui Beethoven, dacă vrei să-l desființezi pe Beethoven...!!!

La fel cu EMINESCU al nostru. Critica (AUTENTICĂ) asupra Poeziei trebuie SĂ SUGEREZE, NU să spună (ba, chiar să IMPUNĂ !), dacă nu vrea să devină (Critica !) – CRIMINALĂ DE DREPT COMUN !!!

 

 

14.Tirania simplificării lucrurilor și lipsa de educație, concomitent au schimbat destinul poeziei și al poetului?

 

R : La modul și în circumstanțele contemporane terestreprobabil că nici nu mai există Poet și Poezie. Dar la MODUL DIVIN...cine-l poate simplifica/ucide, pe DUMNEZEU ?!  NEBUNII !!!!!

Și,Slavă Domnului”, avem NEBUNI, pe PĂMÂNT... !să mai exportăm și-n alte GALAXII !!!

Să nu uităm că TOTUL (orice gând, orice sunet, orice gest, cât de mic-inobservabil etc.) este înregistrat pe fondul lui ”AITHEROS” : se numește ”CRONICA AKASHA”.

 

  

15. Poetul era considerat, din vechi timpuri, ”croitorul destinului fericirii” :  mai e și azi ?

 

R : AZI, nu-i lăsat...dar nici nu se bate, precum Don QUIJOTE !

Eu am scris (gazetărie literară, dar și ”cetățenească”, adică, de atitudine, față de Soarta Cetății !) vreo 10 ani, înainte de 1989 - și vreo 20, după 1989. Scriu ”gazetărie cetățenească”, ”din an în Paști”, și azi. Dar nu dau decât de SURZI și MANCURȚI (...ca să nu le zic, de-a dreptul...”cretini”).

TREBUIE SĂ VINĂ ”POETUL SUPREM, SINGURUL ORATOR COSMIC” : IISUS HRISTOS. Sper că, de data asta, va ști să ia ”BICIUL” (ca-n TEMPLUL ZARAFILOR-PREOȚI !) și...VA ȘTI CE SĂ FACĂ, dintr-odată și fără amânare ! – cu acest ”BICI-ȘARPE DE FOC PURIFICATOR” !!!

 

 

16. Ce/cine/cum ar mai putea îndrepta starea actuală a României?

 

R : DOAR CEL NUMIT MAI SUS : DUMNEZEU-IISUS HRISTOS.

 

 

17. Aflând de soarta marelui nostru poet, Mihai Eminescu, eu nu aș mai avea curajul să mă apuc de poezie. Mă gândesc la dorința de a fi un mare poet. Dacă el, „Hristosul Poeziei” a sfârșit dramatic, de ce aș aștepta un alt sfârșit? Nu e o luptă în van?

 

R : Dar ce, când vă uitați în Lume și-n Istoria Lumii, nu ziceți : ”e o luptă în van” ? Și, totuși...unii ”NEBUNI” continuă, cu riscul pierderii VIEȚII – SĂ TRĂIASCĂ FERM, DEMIURGIC, ENERGIC... continuă SĂ CREEZE (...nu-s mulți, e drept...  -   ...DAR SUNT !)!...OMENIREA continuă...”lălăit”, cum știe ea...”gregar”!!! Știu pe unul (de la Gura Humorului, de unde-s eu...), care, păzind el caprele (vreo 30 de căprițe !), m-a văzut scriind, într-un caiet (stăteam într-o văioagă, dintre Munții Mei !). M-a somat să-i citesc ”ce-am scris despre el” : ”TOT!” – mi-a subliniat, arțăgos, nevoie mare ! I-am zis, calm, că nu scriam despre el... – apoi i-am citit câteva poezii de-ale mele... - ...de câte 4-5 ori, fiece poezie. Ca, peste o săptămână, să mă trezesc, cu el, că vine cu un caiet la mine, acasă - zbierând militărește : ”ASCULTĂ !” Mi-a citit, bâlbâit și ...”agramatic”, vreo oră (erau niște infantilisme, cu  enorme pretenții de Poezie și agramatisme ”sodom”: ”Foaie verde matostat/Eu de sculat – acuși mă scol...”...). Apoi : ”Corectează-mi-le !” – și, imediat,  a și adăugat : ”MI LE PUBLICI NUMA' LA D-ĂIA CEI MAI MARII !” N-am mai rezistat...și i-am zis-o-n față...s-o fi supărat, treaba lui...dar nici să intru eu, în ospiciu, pentru el...nu-mi convenea, că, tocmai aveam de terminat un roman de-al meu...

...”HRISTOSUL POEZIEI” NU ȘI-A SFÂRȘIT LUCRAREA ! EL NICI N-A ÎNCEPUT-O !

SĂ-I FEREASCĂ DUMNEZEU-HRISTOS (...TOT prin MILA Lui !) să...ÎNCEAPĂ ! PIATRĂ PE PIATRĂ NU VA RĂMÂNE...”iar cei vii le vor zice celor morți să iasă, din morminte, ca să intre ei...” !!!

...Uneori, mă gândesc să-L rog să mă facă Dumnezeu, în locul Lui...NUMAI O ZI...!

Ptiii ! Ce CURĂȚENIE AȘ MAI FACE !!!

 

 

 

Mulțumesc, distinse frate și domn poet, prof. dr. Adrian Botez! Ca notă răzleață, am să vă caut, în continuare, cu bucurie și interes, prin universul etern, pentru a vă citi poezia.

 

R : Cu SMERENIE, EU vă mulțumesc ! Pentru că, de fapt, vă mulțumesc, în numele Lui HRISTOS-DUMNEZEU, ce-mi trimite, neîncetat și nespus de autoritar, mesaje, pe care ”SCRIBUL LUI DUMNEZEU” (întru MISIUNEA LUI SACRĂ !) se trudește să le trans-pună/trans-scrie pe hârtie, cât mai fidel...!

 

                                                                                     BEN TODICĂ

 



----------------------

APARUT SI AICI:

https://revistafloarealbastraccsvaratic.wordpress.com/2021/06/10/interviu-cu-domnul-profesor-poetul-adrian-botez/


INTERVIU CU DOMNUL PROFESOR, POETUL ADRIAN BOTEZ, de Ben TODICĂ

http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/interviu-cu-domnul-profesor-poetul-adrian-botez-de-ben-todic


https://saltmin.com/2021/06/10/ben-todica-interviu-cu-domnul-profesor-poetul-adrian-botez/









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu