sâmbătă, 27 august 2022

Melania Rusu Caragioiu - SĂRBĂTORIND În PLAI VÂLCEAN ,,LIMBA NOASTRTĂ cea ROMÂNĂ”

 




SĂRBĂTORIND În PLAI VÂLCEAN ,,LIMBA NOASTRTĂ cea ROMÂNĂ”

Melania Rusu Caragioiu

31 August 2022

 

 

Calendarul ne îndreaptă spre sărbătorile marcante din istoria neamului nostru, sărbătoriri apropiate de momentul de față, închinate stăpânei eterne a graiului nostru ,,Limba Română”.

Așa se face că undeva, într-un colț de rai, în Plaiul vâlcean, plin de glorie și credință strămoșească, regretata Doamnă Ligya Diaconescu, Directoarea Revistei Internaționale STARPRESS, a pus bazele glorificării Limbii Rpmâne, în marele Revitriment românesc general. Regretata. LIGYA  Diaconescu, ‘Doamnei Limbii Române, cum a supranumit-o Președintele Ligii Scriitorilor Români – Domnul AL FLORIN TENE, - găsindu-se în   icoana vieții sale, între icoanele pictate de mâna dânsei și Sfintele icoane ale mănăstirilor Românești, vizate de UNESCO, din plaiul vâlcean, a aderat la  mândra idee a proslăvirii Limbii Române.

Vocea sa a fost auzită în toată lumea, prin Antologiile bilingve redactate de dânsa, prin întâlnirile și festivalurile organizate de Domnia sa, în Țara și Diaspora, prin colaboratorii care susțin aceste idei, între care și unul care scrie materialul de față, veștile ajungând până în cele mai îndepărtate puncte de pe glob: îb studioul Radio Melbourne-Australia,  în Noua Zeelandă,  în Canada, Statele Unite, Venezuela și Argentina (prin corespondențele cu scriitoarea Flavia Cosma), sau prin corespondențe cu punctele având și  pagini religioase românești, din Diaspora, din care amintesc Ziarul Miorița, USA, sau Centrul Cultural european, Dublin. Mânăstirile din Muntele Athos.

Limba română este darul de comunicare al fiecăruia dintre noi, o purtăm cu noi în suflet și în grai, o cântă cântecul, o cântă revistele, o cântă slovele scrise. Orașul Râmnicu Vâlcea abundă de spirit românesc spre bucuria tuturor românilor binecuvântați de limba română.

S-a închegat pe atunci un nucleu fericit format din distinse personalități care au vorbit în graiul tuturor românilor binecuvântații cu Limba Romànă, Inițial nucleul era format din Scriitorii Ligya Diaconescu, Alexandru Cetățeanu, Marian Ilie, Corneliu Leu, Al. Florin Èene care susțineau prin dezideratele de cinstire a tot ce este romànesc și doleanța de a se institui o lege privind sublinierea și omagierea Limbii Romàne.

Dar pentrucă aportul maselor era  primordial s-a lansat un concurs pentru omagierea  acestui imoortant element na;ional.

S-au înscris o ploaie de poeți între care și scriitoarrea acestor rànduri. A fost un adevprat plebiscit de ovații preamărind totodată șr trdiția Sfinxului din Carpați și  preamărirea Limbii Române. S-au acordat multe premii, fiind puse în temă subiectele dragi, Îmi amintesc cu emoție de a fi luat premiul I și privilegiul de a sta o săptămână gratuit pe litoralul românesc Nu am putut onora invitația sejutrului spre marele meu regret, dar începând de atunci am răspuns cu prezența în Bazinul vâlcean la sărbătoarea Limbii Române, în 31 August și în toate antologiile și în toate schimburile de mesaje din Țară și Diaspora, mesaje subliniind manifestări deosebite și producții literare care fac cinstire Limbii Române, creșerii Limbii Române neuitând nici importtanta elementelor adiacente- tot ce este românesc lăudabil de semnalat spre bucuria tuturor românilor.

Prin acei ani regretatul Corneliu Leu a compus ,,Imnul Limbii Române, Imn care a ajuns prin mesajul său la ,,Clubul de Aur”-Montreal-Canada la semnatara acestor rânduri și orin mine la poeta și pictorița Eva Halus, româncă vorbind nativ engleza spre a-i fii certificată traducerea în limba engleză. Tot dânsa a revizuit și textul de titrare a Fișmului Sfinxul din Bucegi, film turnat în USA de către Corneliu și Vlad Leu.

Întrtucâi aceste informații merită să fie cunoscute dau mai jos mărtutii rare privind dragostea pentru Limba Noastră cea Română

 

 

                                      IMNUL  LIMBII ROMÂNE

de Corneliu Leu

(Ansamblul folcloric de la Intorsura Buzaului a intonat „Imnul limbii romane”, pe versuri de Corneliu Leu:

 

„Ne cheama Sfinxul din Carpati

Sa fim alaturi frati cu frati

In miezul tarii noastre sfant

La ceas de mare legamant.

 

Ne cheama Sfinxul din Bucegi,

Simbol de voievozi si regi

Ce-aici romanii i-au avut

Din cel mai departat trecut!

 

Pe muntii romanesti urcati

Sub semnul magic din Carpati,

Pecete-adanca din batrani

Peste suflarea de romani.

 

Pecetea limbii romanesti

Rostind maiestrele povesti

Cu Sanziene, Feti-Frumosi...

Sau cantece cu viers duios.

 

Tesut la poale de Carpati

Si-oriunde tara are frati

In lumea larga raspanditi

Care prin verb, ca legamant

Rostit in cantec si-n cuvant,

Raman uniti

De nimeni despartiti!

 

Ne cheama Sfinxul din Carpati

Sa fim alaturi frati cu frati

In miezul tarii noastre sfant

La ceas de mare legamant.

 

Ne cheama Sfinxul din Bucegi,

Simbol de voievozi si regi

Ce-aici romanii i-au avut

Din cel mai departat trecut!

 

Cu sufletele-alaturati

De-aici spre patru zari zburati

Spre fratii ce-n strain pamant

Tin radacina prin cuvant.

 

Si-ntinse aripi ce vaslesc

Spre tot ce-i graiul romanesc.

Spre tot ce-avem mai bun, mai sfant,

Cladit si-n piatra si-n cuvant.

 

Cuvantul romanesc rostit

In slujbe de altar sfintit

Prin nobili ctitori, mari barbati,

Eroii nostri legendari,

Semeti, viteji, cu brate tari,

Incununati

Cu creste de Carpati!

 

Spre Basarabia zburati

Si duh de tara respirati

Din duhul jertfei de martiri

Pe altarele Marii Uniri!

 

Spre Vlahi din Tatra in Timoc,

In pusta si in orice loc

Aceeasi limba ei vorbind

Pana la aromani in Pind.

 

Si sa ramanem vesnic frati

Band apa vie din Carpati

Aici, la Sfinxul din Bucegi

Unde-am avut preoti si regi.

 

Si o Credinta am avut

Din veac de mare inceput,

Iar nimanui nu am facut rau

Crezand in Bunul Dumnezeu

Care, cu noi,

Va fi mereu!

 

Va fi mereu!

Acest Imn a fost tradus de autor în limba engleză și inclus în filmuf de care am amintit filmul respectiv turnat în Statele Unite  de Corneliu Leu și Vlad Leu,

Într-un minunat contrzt Wordpress a prezentat pe internet  o parte din poeziile închinate limbii române, Amintesc Ilustrii autori și titlul poeziilor respective, redând  alături imaginea de pe net, oferită nouă tuturoe spre aducere aminte:

Buletinul Clubului Român din Chattanooga

Numărul 71 (șaptezeci și unu)   -Septembrie 2017

www.romclub.wordpress.com

Tema lunii: Limba Română

Limba noastră cea română de Grigore Vieru 

 


Sărut vatra şi-al ei nume
Care veşnic ne adună,
Vatra ce-a născut pe lume
Limba noastră cea română.

Cânt a Patriei fiinţă
Şi-a ei rodnică ţărână
Ce-a născut în suferinţă
Limba noastră cea română.

Pre pământ străvechi şi magic
Numai dânsa ni-i stăpână:
Limba neamului meu dacic,
Limba noastră cea română.

În al limbilor tezaur
Pururea o să rămână
Limba doinelor de aur,
Limba noastră cea română.


 

https://www.youtube.com/watch?v=SxNE_nVbBNA

Limba noastră cea română - interpret Cujbă

 

Măi, voi tineri şi voi fraţi(folclor aromân)


Măi, voi tineri şi voi fraţi,
Până când o să mai staţi?
Luaţi arma şi porniţi
Să scăpăm bieţii părinţi,
Pe părinţi, pe-ai noştri fraţi,
De duşmanii de antarţi.
"Fă-te grec!", ei ne grăiesc,
Mie-mi vine să pleznesc.
Mai bine toţi să murim,
Decât greci să devenim!
Unde oare s-a văzut
Să-ţi laşi limba din trecut,
Limba noastră minunată,
Dată de mamă şi tată?
Tot români, tot avdeleaţi,
Nu se vor nici greci, nici alți.


 

Limba noastrăde Alexei Mateevici


Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

Limba noastră-i foc, ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte,
Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mişcă vara;
În rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfinţit-au ţara.
Limba noastră-i frunzăverde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.

Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care-o plâng şi care-o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.

Răsări-va o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.


 

https://www.youtube.com/watch?v=VZ2T-GhP8U4

Imnul Republicii Moldova: Limba noastră-i o comoară

 

Să vorbim româneştede Bogdan Petriceicu Hașdeu


Cugetarea românească
Are portul românesc:
Nu lăsaţi dar s-o ciontească
Cei ce limba ni-o pocesc.

Când românul se-ndârjeşte
Din ţărână când mi-l scoţi,
El îţi toarnă româneşte
Un blestem de şapte coţi,
Când de dragoste s-aprinde
El vorbeşte lin şi blând,
Încât dorul te cuprinde
Dulcea-i vorbă ascultând.

Niciodată altă limbă,
De pre buze româneşti,
Nu se-ndoaie, nu se schimbă
După gândul ce gândeşti.

La mânie, la iubire,
La suspin şi chiuit,
După chiar a noastră fire
Graiul nostru e croit.

La iubire, la mânie,
La chiot şi la suspin,
România-i România
Cu fagur şi cu pelin.

Sucind limba românească,
Stricând graiul strămoşesc,
După moda franţuzească,
Sau cu modul latinesc,

Ne-am strâns minţile cu fracul
Şi simţul ne-am îmbrăcat
Cu haina, de unde dracul
Copiii şi-a înţărcat.

Românimea cât trăieşte
Graiul nu şi-l va lăsa;
Să vorbim dar româneşte.
Orice neam în limba sa!


 


 

Limba româneascăde George Sion(1822-1892 poet, autor dramatic, memorialist, fondatorul Revistei Carpaților)

 


Mult e dulce şi frumoasă

 

Limba ce-o vorbim,

 

 

Altă limbă-armonioasă

Ca ea nu găsim.

Saltă inima-n plăcere

Când o ascultăm,

Şi pe buze-aduce miere

Când o cuvântăm.

Românaşul o iubeşte

Ca sufletul său,

Vorbiţi, scrieţi româneşte,

Pentru Dumnezeu.

Fraţi ce-n dulcea Românie

Naşteţi şi muriţi

Şi-n lumina ei cea vie

Dulce vietuiţi!

De ce limba românească

Să n-o cultivăm?

Au voiţi ca să roşească

Ţărna ce călcăm?

Limba, ţara, vorbe sfinte

La strămoşi erau;

Vorbiţi, scrieţi româneşte,

Pentru Dumnezeu!


 

 

Pentru ea de Grigore Vieru

Pentru ea la Putna clopot bate,

Pentru ea mi-i teamă de pacate,

Pentru ea e bolta mai albastră

Pentru limba noastră.

 

Pentru ea ninsori se cern din spații,

Pentru ea puternici sunt Carpații,

Pentru ea e caldă vatra poamei

Pentru limba mamei.


Pentru ea noi văruim pereții,

Pentru ea mai sunt răniți poeții,

Pentru ea cresc florile visării

Pentru limba țării.


Dumnezeu prima oara

Când a plâns printre astre,

El a plâns peste țară

Cu lacrima limbii noastre.

 

Grai valah de Vasile Voiculescu

 

Grai tămâiat, cătuie de petale,

Gândul mi-a ciobănit pe plaiurile tale.

Umblă singur pe munţi de sare,

Vânt bătrân cu miere-n spinare.

Şerpi de răcoare verde-n pâraie,

Cărări de bucium lung te stretaie.

Granguri de aur boabele-ţi ciugul',

Şesul ţi-l ară dorul cu plugul.

Calc des cu sufletul arsu-ţi coclaur,

Din fund oftează strămoşii de aur.

De piscul tău, unde se-mbină

Pale de nori cu limbi de lumină,

Buzele-mi razăm fremătătoare,

Slăvit pristol de piatră şi floare.

 

 

Temelia limbii române de Horia Bădescu

Să ne plecăm la dulcea rostire românească,

din ea născuţi şi-ntr-însa aduşi la ţintirim!

Să ne plecăm! Acolo din mamă şi din tată

stă verbul sfânt din care cu toţi ne zămislim.

Să-ngenunchem la cuvinte cu litere latine,

în limba asta numai putem să existăm,

în limba asta numai, putem plăti iubirea

şi ura şi dreptatea pe care le păstrăm,

în limba asta numai, dăm temelie lumii,

în limba asta numai, cum a se tace ştim,

în limba asta numai, ne pomenim eroii,

în limba asta numai, putem ca să murim.

 

Limba și literatura română de Niculae Alexandru West

 

Doamnă Profesoară,

N-ați ieșit la pensie, vi s-a părut.

Este o chestiune de vârstă, vă rog,

Chiar dacă asta v-a durut.

 

Dumneavoastră predați în continuare,

Ca-n vremurile de glorii.

Când lecturile suplimentare, nu erau

Chiar atât de obligatorii.

 

Pentru că povesteați ore-ntregi

Romane unor copii

Ce-ar fi vrut să sune de ieșire

Tocmai a doua zi.

 

Ne-ați așteptat să trecem

Vreodată pe la școală, o știm.

Dar nu găseam cuvinte potrivite

Să vă bucurăm, să vă mulțumim.

 

Știți, noi mai facem și-n viață

Câte o greșeală de ortografie

Și mai trecem pe curat

Maculatoarele din copilărie.

 

De aceea imaginați-vă

Că suntem cu toții la clase:

Deliu, Tocaci, Crăciunoiu,

Nicolescu, Spiridon, Tănase...

 

Dumneavoastră povestiți-ne

Ceva, despre ce vreți.

Noi, prin sugestie, am influențat

Elevul de serviciu

Să nu sune

De pensie.

 

Suntem în bănci, cuminți. V-ascultăm.

Vă sărutăm pe inimă, pe mână.

Pentru că nu pot fi pensionate,

Limba și literatura română.

 

https://www.youtube.com/watch?v=KN9bXFVr9-k

Florian Pitiș recitând Limba și literatura română - de Niculae Alexandru West

 

Impresionați de aura și sfințenia Limbii Române să prăznuim mereu dulcele ei grai zicând cu voce tare sau mereu, în gând:

Mult e dulce și frumoasă

Limba ce-o vorbim,

Altă limbă armonioasă

Ca ea nu găsim

Românașui o iubește

Ca sufletul său,

Vorbiți, scrieți românește,

Pentru Dumnezeu...( G. Sion)

 

Material redactat de

Melania Rusu Caragioiu

(Canada, România, Timișoara)

Vicepreședintă ASRAN- Asociația Scriitorilor Români din America de Nord

Ambasador neoficial, limba Română (investit de Ligiya Diaconescu, Corneliu Leu

și alți scriitori și de Revista ,,Armonii culturale”)

O











Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu