„Ziua Limbii Române”, marcată la Vidin, Bulgaria + 31 AUGUST "România Magnifică"

Bună ziua,


Institutul ,,Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, instituție aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria ,,AVE”, va organiza în data de 2 septembrie 2018 conferința cu titlul ,,Promovarea și păstrarea limbii române la clasele pilot cu predare în limba română”, cu prilejul sărbătoririi Zilei Limbii Române.

31 AUGUST – ZIUA LIMBII ROMÂNE

 “Dialectul aromân se împarte în două grupuri mari: cel de sud şi cel de nord.

Grupul de sud e cel mai compact şi cuprinde pe aromânii din Pind, în regiunea muntoasă care desparte Epirul de Tesalia. Aici se găsesc oraşele şi satele curat româneşti Aminciu (Meţovo), Avdela, Laista, Perivoli, Breaza, Smixi, Samarina, Furca ş.a. Spre miazăzi aceşti aromâni ajung până la Acarnania şi Peloponez, spre apus ei trec în Epir, iar spre răsărit sunt răspândiţi în Tesalia întreagă , la Tărcol (Tricala), Cardiţa, Veleştin, Almeri, Larisa, Târnovo, Caragiola, Lăsun (Elasona), Şacişta, Caterina etc. Tot din Pind – şi anume din Avdela şi Perivoli – sunt veniţi acum vreo 200 de ani aromânii care se găsesc în mase compacte în jurul oraşului Veria şi anume în Xerolivadi, Dolian, Selia de sus şi Selia de jos, Niauşta ş.a., precum şi ramificările de la Poroi, Lipoş, Ramna, Cavala, Seer (Seres), Drama, Xanti până în Tracia orientală.

Un grup de epiroţi se găseşte demult pe muntele Olimp, în satele Cokinopoli, Vlaholivadi şi Fteri.

Grupul de nord, caracterizat prin păstrarea dialectului mai neinfluenţat de înrâuriri străine, se găseşte la graniţa Macedoniei, în munţii Gramoste, mai ales în frumosul sat Nicoliţa, apoi în Castoria, Crupiştea, Vlahoclisura, Nevesca, Pisuderi etc. Aceşti “grămusteni” s-au extins pe de o parte spre Salonic, pe de altă parte îi găsim în comuna mare Livadi, o insulă între megleniţi, pe vârful lor izolat de munte.

De asemenea “gramusteni” sunt aromânii din Macedonia din jurul marelui centru Bitolia (Monastir) în Târnovo, Maragovo şi Cruşovo, de unde ei s-au răspândit în Pârleap (Perlepe), Veles, Uschiub, Cumanova etc.

La grupul de nord aparţin şi aromânii macedoneni din jurul Ohridei, în Iancoveţ, Resna ş.a. Aceştia însă sunt veniţi din Albania, unde de timpuriu s-a răzleţit o parte din aromânii de nord, formând un subdialect de sine stătător, cu multe influenţe albaneze. Aici, în Albania, aveau odinioară, în oraşul Muscopole, un centru cultural de mare însemnătate, din care, după pustiirea oraşului de către Ali-paşa, s-au răspândit în toate părţile. În Corcea (Coriţa), Pliasa, Grabovo, Lănga, Beliţa, apoi în oraşele Albaniei centrale şi de nord, în Elbasan, Tirana, Cavaia, Durazzo etc. aromânii sunt populaţia de frunte, ca număr şi ca însemnătate socială.

În mijlocul albanezilor tosci, între râurile Vovusa şi Osum e insula mare a “fărşeroţilor” aromâni, care au fondat sate ca Fetiţa, Gramaticova, Cândrova etc., cu subdialectul lor distinct, iar înspre mare, între râurile Vovusa şi Şcump, sunt răspândiţi aromânii “muzechiari”.

Extensiunea aceasta a aromânilor este rezultatul unor necontenite migraţiuni. Avem dovezi istorice de mutări ale lor dintr-un loc într-altul în urma persecuţiilor necontanite la care au fost supuşi. Tradiţia păstrată la bătrâni şi limba sunt dovezi vii despre mişcarea populaţiunii, care a părăsit sate întregi spre a înfiinţa aşezări nouă.

…

Numărul aromânilor nu se cunoaşte exact, căci pe vremea turcilor statistici oficiale nu se făceau, iar cele de azi – mai ales cele greceşti – sunt falsificate. După Th. Capidan (Aromânii, pg. 32) ei ar fi 300.000 – 350.000, dintre care 150.000 în Grecia, 100.000 în Iugoslavia, 40.000 în Bulgaria şi 65.000 în Albania.”

Limba Română - Sextil Puşcariu; Editura Minerva, Bucureşti, 1976

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=Despre+limba+romana

Cu respect,

Valentin-Nicolae Bercă

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

31 AUGUST – ZIUA LIMBII ROMÂNE

Dialectul dacoroman - „o rezerva nationala de constiinta”

“În general, dialectul dacoromân, vorbit de masa mare de români, (la 1930, după statistica oficială, 13.180.936, azi peste 15.000.000 în România, la care se adaugă 500.000 dincolo de Nistru, în Rusia Sovietică, vreo 500.00 dincolo de Dunăre, în Iugoslavia şi Bulgaria – aceştia nu trebuie confundaţi cu aromânii din Iugoslavia şi Bulgaria – vreo 150.000 în America şi câteva zeci de mii în Ungaria) se caracterizează printr-o unitate relativ mare.

Pe când napolitanul nu pricepe pe veneţian, nici bavarezul pe hamburghez, nici chiar germanul din Dorna pe cel din Bistriţa, românul din Banat şi cel din Basarabia se înţeleg uşor, deosebirile dintre graiurile lor fiind mai mult lexicale”.

LIMBA ROMÂNĂ

I

PRIVIRE GENERALĂ

Sextil Puşcariu

Editura Minerva, Bucureşti, 1976

(Fundaţia pentru literatură şi artă, 1940)

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=Despre+limba+romana

Cu respect,

Valentin-Nicolae Bercă

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

31 AUGUST – ZIUA LIMBII ROMÂNE

“Dar de ce a scris Eminescu? Nu ştim de ce a scris. Ne e clar însă că scrisul a fost modul lui de a exista, că versul a fost modul şi acţiunea lui.

Pentru cine a scris Eminescu? Ca să răspundem la această întrebare n-avem decât să-i întrebăm pe cititorii lui de ce îl citesc. Câte răspunsuri vom afla de la ei, tot atâtea adevăruri vom afla despre opera lui Eminescu, cea plină de adevăruri dintre care multe, dacă nu majoritatea, deocamdată ne sunt acoperite, ele fiind predestinate generaţiilor viitoare, ca o rezervă naţională de conştiinţă, pentru cei care urmează să se nască în această ţara miraculoasă, numită Limba Română”.

1982

ÎN ACEASTĂ ŢARĂ MIRACULOASĂ NUMITĂ LIMBA ROMÂNĂ

Din volumul

AMINTIRI DIN PREZENT

NICHITA STĂNESCU

Editura Sport Turism, Bucureşti, 1985

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1933.03.31+-+Nichita+Stanescu

Cu respect,

Valentin-Nicolae Bercă

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic.