MIHAI VITEAZUL S-A NASCUT IN VALCE
Daciana Mitrache
Între
adevăr şi legendă. Secrete bine păzite, pe malurile Oltului, despre originea
domnitorului Mihai Viteazul 11 iulie 2021, 10:59 de Daciana Mitrache
Există
o serie de controverse legate de originea, numele, familia şi momente marcante
ale vieţii marelui domnitor Mihai Viteazul, în urma cărora au apărut mai multe
teorii. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Conexiuni la nivel administrativ în fraude
informatice de 2 milioane d... Căminele de bătrâni iau locul centrelor de
plasament. „Avem capacitate... Candidatul susţinut de Ludovic Orban a câştigat
alegerile pentru condu... Una dintre ipoteze susţine că voievodul s-a născut, a
fost botezat şi apoi s-a cununat cu Doamna Stanca în Vâlcea - cel mai vechi
judeţ atestat documentar.
Controverse
sunt de asemenea şi în privinţa paternităţii lui Mihai, fiindcă nu toţi
istoricii sunt de acord cu ideea că a fost fiul legitim al lui Pătraşcu Vodă. O
ipoteză susţine că este un copil nelegitim şi că şi-a fabricat întreaga
genealogie. Istoricii care înclină să creadă în această variantă folosesc drept
argument vremurile, ambiţia şi poziţia, susţinând că toate acestea l-au
îndreptăţit să-şi creeze propria identitate şi bibliografie.
GALERIE FOTO CU BISERICILE DIN VÂLCEA
ÎN CARE A FOST BOTEZAT ŞI CUNUNAT MIHAI VITEAZUL
Cu
toate acestea, Mihai Viteazul obişnuia să se semneze drept „Io Mihai Voievod şi
domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului răposatului Io
Petraşco Voievod”. Titulatura se regăseşte inscripţionată şi pe unul dintre
cele două portrete votive interioare, executate de Mina în 1594, în Mănăstirea
Călui, din judeţul Olt. Unul înfăţişează familia fraţilor Buzeşti, iar celălalt
pe Mihai Viteazul şi Petru Cercel.
Născut, botezat şi cununat în Vâlcea
Una
dintre teoriile privind locul naşterii sale face referire la o comună din
sud-estul judeţului Vâlcea, Drăgoeşti, unde îşi aveau moşiile boierii
Drăgoeşti, apropiaţi ai măriei sale Pătraşcu-Vodă, care au şi dat numele
locului. O aşezare în care se susţine că a şi fost botezat Mihai, în calitate
de fiu al domnitorului Pătraşcu cel Bun.
Aceleaşi
voci mai pretind că pe Mihai Viteazul îl mai leagă de Vâlcea şi alte întâmplări
importante de viaţă: cum ar fi cununia cu Doamna Stanca, într-o biserică din
Defileul Oltului, în Ţara Loviştei. Un lăcaş de cult care astăzi nu mai există,
dar pe locul căruia s-a clădit o altă biserică, aproape de DN 7 / E 81. Este
vorba despre biserica din Proieni – Brezoi.
----
Biserica din Proieni - Brezoi judeţul
Vâlcea - locul în care se presupune că s-a cununat Mihai Viteazul cu Doamna
Stanca Foto Adevărul credit CNIPT Vâlcea
Cei
care sunt în favoarea acestei ipoteze îşi argumentează ideile pe baza unor
documente din custodia Academiei Române şi ale Arhiepiscopiei Râmnicului şi fac
diverse conexiuni cu ce s-a întâmplat la vremea respectivă.
De ce Drăgoeşti şi nu Floci
Nimeni
nu poate confirma cu certitudine locul originii marelui domnitor. Sunt luate în
calcul atât oraşul Floci (sau o aşezare din apropierea acestuia) din judeţul
Ialomiţa, care în Evul Mediu era un mare târg comercial construit în inima
Bărăganului, cât şi „Drăgoeşti de Olt”. Este vorba în realitate nu despre o
localitate din judeţul Olt, ci despre una poziţionată pe malul stâng al
Oltului, din judeţul Vâlcea.
În
comuna Drăgoeşti există o biserică cu hramul „Sfinţii Trei Ierarhi” ridicată la
1530, căreia i s-au adus adăugiri şi modificări în secolele XVIII – XIX.
Actele
vremii menţionează că, în 1557, domnitorul Pătraşcu Vodă a ţinut Divanul Ţării la Vâlcea, la moşia boierului
Tudor Drăgoescu, mare logofăt, al cărui neam a dat numele aşezării din Vâlcea -
Drăgoeşti.
Cu
fiul acestuia şi-a căsătorit domnitorul Pătraşcu pe fiica sa, Maria. În Divan
au fost prezenţi o serie de boieri şi
înalţi dregători, după cum reiese şi dintr-un extras al Revistei de Istorie şi
Arheologie, apărut în 1886 şi păstrat în Arhivele Naţionale – Bucureşti şi în
care se menţionează: „Mihaiu Vodă Viteazul s-a născut în vara anului 1557, la
Drăgoieştii din Olt (Vâlcea – n.r.). La această dată, Pătraşcu Voevod petrecea
la Drăgoieşti, împreună cu sfatul său, compus din: Socol Vornicul, Tudor val
Logofăt, Dragomir Vistier, Stanciu Spătar, Radul Stolnic, Vlad Comis, Lepădat
Paharnic şi Ene vel Postelnic. Cea mai mare parte din aceşti boieri sunt rude
ale Voievodului”, menţiona directorul arhivelor, Marcel Dumitru, în 2007.
Ascuns de răuvoitori pentru a-i
proteja viaţa şi linia de sânge
Extrasul
pune pe tapet posibilele motive pentru care Pătraşcu cel Bun nu ar fi dorit
să-şi recunoască oficial copilul cu Tudora. Anumite voci care susţin această
teorie pretind că Mihai ar fi fost ascuns de restul lumii, tocmai pentru a fi
astfel protejate atât el, cât şi linia de sânge. Pentru că în acelaşi an,
Tudora a rămas văduvă şi a plecat în pribegie, încercat astfel să-şi protejeze
copilul de posibilele uneltiri din tulburele vremuri. Pătraşcu Vodă a murit la
finele lui 1557.
Ipoteza
ascunderii moştenitorului de ochii răuvoitori este împărtăşită şi de un fost
episcop al Râmnicului, din secolul al XIX-lea, Ghenadie Enăceanu. „...Date
fiind împrejurările vremei, el a fost crescut departe şi de bună seamă nu sub nume
de voevod, ci sub alt nume. S-a păstrat tăcere asupra obârşiei sale prin care
să nu-i fie primejduită viaţa, sub domnii ce s-au schimbat într-una”, credea
ierarhul. Biserica Sfinţii Trei Ierarhi
din Drăgoeşti Vâlcea - locul unde se presupune că a fost botezat Mihai Viteazul
Foto Adevărul
Specialiştii
care susţin această teorie mai amintesc: „Un istoric ungur ne transmite două
veşti: «că Mihaiu îşi coboară genealogia din neamul lui Pătraşcu», dar că e
cunoscut că a crescut foarte sărac, şi a purtat negustorie dincolo de Dunăre
prin Ţara Românească şi Moldova. Muma-sa a târguit cu răchie”. Ei menţionează
şi legenda osândirii la moarte a lui Mihai Viteazul de către Alexandru Vodă cel
Rău.
Dovezi circumstanţiale
În
1593, pe când era Ban al Craiovei, domnitorul de la acea vreme Alexandru cel
Rău l-a pus pe Mihai să jure în faţa a 12 boieri că nu este de origine
princiară, după cum reiese din cronica lui Radu Popescu, din secolul al
XVIII-lea. Ulterior, în urma unui conflict cu domnitorul, Mihai a fugit în
Transilvania şi apoi la Constantinopol, unde s-a negociat sprijinirea sa pentru
aderarea la tronul pe care avea să urce în acelaşi an.
Revenind
la ipoteza naşterii la Vâlcea, istorici locali susţin că adevăratul scop al
ţinerii Divanului din 1557 la Drăgoeşti ar fi fost de fapt botezul lui Mihai,
dus ulterior de către mama lui în Târgul de Floci.
Cei
care nu sunt de acord cu această teorie amintesc faptul că Pătraşcu Vodă s-ar
fi retras la Vâlcea întrucât era foarte bolnav şi medicii i-au recomandat
linişte şi aer curat. Iar în stare precară de sănătate în care se afla n-ar fi
fost capabil să conceapă un copil.
Printre
persoanele care se arată în favoarea ideii privind originea marelui domnitor în
Vâlcea se numără şi actualul primar al comunei Drăgoeşti, Gheorghe Melente.
„Avem în sprijinul celor susţinute de noi, privind naşterea şi botezul
domnitorului aici, în localitatea noastră, documente de la Episcopia
Râmnicului, de la Arhivele Naţionale. Ne ocupăm de o monografie a localităţii,
iar domnii profesori (Ion Ciucă şi Gheorghe Căpătaru – n.r.) care se ocupă de
ea, au descoperit nu doar că a fost botezat aici, dar tot aici s-a şi născut. O
să intrăm în circuitul turistic, fiind un mare atu acest aspect”, consideră
prim gospodarul Gheorghe Melente.
Administraţia
publică locală a demarat în acest sens construcţia unei case de cultură ce va
purta numele marelui domnitor.
Biserica
din Drăgoeşti, în care istoricii susţin că a fost botezat Mihai, există şi în
zilele noastre.
Inscripţia cu anul naşterii marelui
domnitor
Toţi
cei care nu sunt de acord cu Drăgoeşti ca loc al naşterii marelui domnitor aduc
ca argument în sprijinul lor anul naşterii, asupra căruia de asemenea există
controverse: 1557 sau 1558.
Oficial
a fost luat în considerare ultimul an, plecând de la o inscripţie de pe o
pictură realizată în 1601, cu câteva luni înainte de asasinarea lui Mihai
Viteazul. Este vorba despre un portret în aramă, care avea să devină cel mai
cunoscut dintre picturile dedicate marelui domnitor, fiind răspândit în
numeroase copii. A fost realizat în timpul şederii la Praga a domnitorului, cu
ocazia vizitei la Împăratul Rudolf al II-lea, de către gravorul curţii Egidius
Sadeler. Acesta a menţionat pe marginea portretului «aetatis XLIII», adică «în
al 43-lea an al vieţii», ceea ce înseamnă că cel mai probabil Mihai se născuse
în 1558.
Biserica de cununie, la 1 km
depărtare de confluenţa Lotrului cu Oltul
O
altă teorie se referă la locul în care s-a cununat Mihai Viteazul cu Doamna
Stanca, de pe Valea Oltului, mai precis din defileu. Vechea biserică ortodoxă
de la Proieni - Brezoi este amintită atât în Marele Dicţionar Geografic, cât şi
pe o hartă întocmită în vremea ocupării Olteniei de către habsburgi, de către
Frederich Schwanz. Aceştia sunt cei care au construit drumul cunoscut astăzi
drept Valea Oltului – Via Carolina.
Dintr-o
lucrare a lui Dionisie Eclesiarhul, aflăm că primul ctitor al lăcaşului de cult
a fost Radu cel Mare (1495-1505), iar apoi Matei Basarab, Scarlat Voievod Ghica
şi alţii.
Şi Alexandru
Vlahuţă pomeneşte în scrierile sale despre locul unde şi-au unit destinele
„dumnealui Mihai Voievod Viteazul cu Doamna Stanca”, despre care menţionează că
se află la 1 kilometru depărtare de gura de vărsare a râului Lotru în
„bătrânul” Olt.
„Legenda
spune că domnitorul Mihai Viteazul a primit taina cununiei în Biserica de la
Proieni (Brezoi – n.r.). Sub sfântul lăcaş de cult de astăzi este posibil să se
afle un mormânt, dar nici specialiştii şi nici localnicii nu au reuşit să
descopere al cui este acesta. Crucea a rămas acum în faţa bisericii, montată
chiar pe zidul de la intrare”, ne lămureşte şi prof. dr. Florin Epure,
directorul Direcţiei de Cultură Vâlcea.
Biserica
din Proieni - Brezoi judeţul Vâlcea - locul în care se presupune că s-a cununat
Mihai Viteazul cu Doamna Stanca Foto Adevărul credit CNIPT Vâlcea
Lăcaşul de cult cu sfinţi militari şi
ctitori pictaţi în costume populare
Preotul
paroh al Bisericii „Toţi Sfinţii” din Proieni, Daniel Şerban, recunoaşte şi el
că dovezile legate de locul în care domnitorul s-a cununat cu Doamna Stanca
sunt indirecte, pentru că biserica despre care se pomeneşte în Marele Dicţionar
Geografic a ars din cauza unor frământări sociale.
Cronograful
Ţării Româneşti, Dionisie Eclesiarhul, scria în 1798 despre Cronica Bisericii
Proieni - Vâlcea”, din Colecţia Ghenadie Enăceanu, aflată la cota 1081, în
Biblioteca Academiei Române. Menţiona că din cauza unei „răzmeriţe” biserica
veche de lemn a ars, motiv pentru care: „Jupânul Constantin David Râmniceanu
(Davidescu din Râmnic – n.r.) a ridicat o altă biserică cu hramul «Toţi
Sfiinţii»”.
Preotul
de astăzi din Proieni - Brezoi mai susţine că vechea biserică din lemn este
menţionată şi într-un pomelnic de pe vremea lui Radu cel Mare, documente despre
care mai spune că după Revoluţie a intrat în custodia Muzeului Naţional de
Istorie al României.
Aceeaşi
sursă explică şi cum de a fost aleasă bisericuţa din lemn ca loc al cununiei:
„Fiind vorba despre o căsătorie din interes, nu s-a dorit oficierea ei la
Mănăstirea Cozia. Se pare că aici la Proieni s-au oprit înainte de lupta de la
Şelimbăr”
Astăzi
biserica de la Proieni - Brezoi frapează prin pictura sa exterioară deosebită,
în care ctitorii în costume populare româneşti, fiind considerată printre cele
mai frumoase din ţară, mai aparte, cu sfinţi militari pe care nu-i mai regăsim
în bisericile actuale.
Proieni şi Drăgoeşti, în proiecte
cinematografice
Biserica
din Proieni - Brezoi a apărut într-un proiect cinematografic legat de Mihai
Viteazul. În plină pandemie, însă, au început filmările pentru o altă peliculă
destinată marelui domnitor, la Drăgoeşti – Vâlcea, care îi va avea ca
protagonişti pe Maia Morgenstern şi Denis Ştefan, după un scenariu de Mihaela
Mihai.
„Suntem datori să păstrăm aceste
legende, să le perpetuăm”
Dincolo
de teorii, controverse şi dovezi, legătura marelui domnitor cu Vâlcea nu poate
fi contestată. O recunoaşte şi directorul Direcţiei de Cultură, prof. dr.
Florin Epure, care aminteşte în acest sens nenumăratele documente ale vremii în
care se menţionează judecăţile la care a luat parte, satele cumpărate ori
donaţiile făcute.
„Cert
este că Mihai Viteazul a considerat Râmnicul - oraş al domniei sale. Suntem
datori să păstrăm aceste legende care circulă în jurul său, să le perpetuăm şi
dacă izvoarele istorice vor dovedi că ele au un suport real, să le promovăm aşa
cum trebuie”, mai spune istoricul vâlcean.
Să
mai amintim doar că mama lui Mihai Viteazul s-a călugărit în Vâlcea şi a fost
înmormântată tot în Vâlcea, la fel ca Doamna Stanca. Există dovezi în acest
sens. În plus, în Râmnicu Vâlcea există o biserică începută de Pătraşcu Vodă,
finalizarea ei fiind atribuită marelui domnitor. Iar exemplele pot
continua.
Dar,
originea lui Mihai Viteazul, deşi aprig dezbătută şi contestată, rămâne „o
problemă nedezlegată încă, un semn de întrebare al istoriografiei româneşti”,
după cum recunoaştea şi Constantin C. Giurăscu în „Istoria Românilor”.
https://adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/Intre-adevar-legenda-secrete-pazite-malurile-oltului-despre-originea-domnitorului-mihai-viteazul-1_60e98c7a5163ec4271ee938e/index.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu