IOAN MICLĂU GEPIANU - CUVINTE DE MINTE!

 

Restituiri cu flori de primăvară sau cuvinte de minte!

 

IOAN MICLĂU GEPIANU: CUVINTE DE MINTE!

 

 

- O culegere de proverbe și cuvinte de minte, adunate de mine prin cartea – mea, ”Cuvinte de Minte” – publicată la Editura -”Cuget Românesc” Bârda, 2012. Cu o ”Întâmpinare” – scrissă de Mariana Gurza, Timișoara, 2012.

La prima copertă a cărții avem imaginea bine cunoscută de lume, ”Gânditorul” așezată de editor, Pr. Prof. Dr Al. Stănciulescu Bârda.

La coperta IV, avem o notă scriă de dl. Ben Todică – Melbourne, în care ni se spune: ”...Proverbul este esența milenară, care a luminat și îmbărbătat cultura neamului românesc. Proverbele și limbajul folossit s-au adaptat și au crescut în valoare și forță odată cu omul, cu timpul și viața socială”.

Scriitoarea și poeta Tania Miclău, a notat despre valoarea acestor proverbe următoarele aprecieri:

”...Proverbs have always been with us. The one thing I have always loved about proverbs is that it expresses the truth in a practical and sometimes humorous way. Ioan Miclău novel CUVINTE DE MINTE does exactly this, and it is a joy to read. I will be refering to these proverbs for a long time to come. I hope you enjoy them as much as I did”.

*

Cuvinte de Minte

 

Motto:

Geografia României este Grădina Maicii Domnului!

(Papa Paul al II-lea)

 

 

1. Acolo unde nu există suflet, sentiment și lacrimă, nu există artă.

 

2. Activitățile care distrug sufletul omenesc trebuiesc înlăturate, la fel și înfăptuitorii acestora, numai astfel viața se va reînnoi.

 

3. Adeseori se uită că iubirea este liantul care aduce unirea omenirii. Aceasta trebuie căutată, dacă vrem să unim popoarele lumii.

 

4. Adevărul ridică pe umerii săi munții și-i aruncă în adâncurile prăpăstiilor, descoperă orice uneltire omenească, oricât ar fi de ascunsă. Poate tocmai pentru aceasta este deseori disprețuit de oameni.

 

5. Adevărului îi sunt de ajuns două – trei fraze, mincinosului îi trebuiesc ore întregi de vorbire, De aceea vorbirea scurtă pare mai limpede și mai dreaptă decât cea mult prelungită.

 

6. Adevărurile istorice au dovedit cu prisosință ce înseamnă asimilație și ce înseamnă infiltrație. Ele nu pot fi confundate!

 

7. A fi bun înseamnă a păstra în tine nealterat ceea ce aveai la naștere.

 

8. A intra în poezie înseamnă a ieșii afară în universul mare, spre a pândi și prinde din realitatea vieții visele imaginației proprii, altfel zis, visele pot deveni realitate atâta vreme cât imaginația noastră le poate intui.

 

9. Albina și musca. Albina: ”Eu sunt fericită, fiindcă munca mea este folositoare pentru fiecare om”. Musca: ”Dacă asta e adevărat, pentru ce omul nu te ține în bucătărie ca pe mine?” Albina: ”Viața mea este prin grădinile înflorite. Dar, eu am văzut odată cum omul te-a spreiat cu ceva otrăvicios. Pentru ce? Musca: ”Ah, el nu a înțeles bunele mele intenții”.

 

10. Am auzit fiecare despre copii cuminți, inteligenți și chiar dotați cu daruri alese, ajunși la maturitate personalități de seamă, sau ratați sociali, dar, niciodată nu s-a întâmplat să nu fie hotărâtor sprijinul părinților lor și al mediului social.

 

11. Am avut și am întotdeauna grijă mare, să nu mă rătăcesc în propriile mele gânduri.

 

12. Am citit și scrieri despre care doar inavuabilul mă oprește a le aminti.

 

13. Am deschis această revistă simplă, numită ”Iosif Vulcan”, fiindcă, din înstrăinarea mea, simțeam nevoia a avea o pagină unde să scriu ceva frumos, românesc, spre a nu-mi uita graiul și obiceiul.

 

14. Am întâlnit și oameni simpli, dar cu gură de aur, pe aceștia să-i căutăm mai adesea,

 

15. Am și eu prieteni, dar le-am promis că n-am să-i trădez niciodată.

 

1 . Apa e sângele Naturii, otrăvirea acesteea omoară asemenea drogului în sângele omenesc.

 

17. Apa și sângele deopotrivă susțin viața, în sânge stă sufletul, în apă trupul.

 

18. Arhitecții și constructorii întâi ridică scheletul unei case, apoi pregătesc ornamentațiile dorite. La fel și despre oameni: mai întâi să li se asigure înălțarea moralei, apoi să li se dea funcții sociale.

 

19. Artele sunt o expresie fidelă a culturii, civilizației și imaginației omenești,

 

20. Artiști uneori au lacrimi de ceapă / Urlând de parcă-n haine / N-au loc să mai încapă!

 

21. Ascultă-l pe cel în suferință, fiindcă nimeni nu-și știe calea sorții proprii.

 

22. Asculă-ți inima din tine!

 

23. Asigură-te mai întâi de plinătatea dragostei din inima ta, apoi de plinătatea pungii cu bani.

 

24. Astăzi tineretul ăsta e prea obraznic, zic părinții; ”Dar tot așa s-a zis din generație în generație, viața urmându-și calea sa, în bine și în rău”.

 

 

25. A fi fericit, copilul are nevoie de părinți fericiți, care știu să ocolească relele din propria lor conduită.

 

*

 

26. Gândul bun vine din părinți, bunici și străbunici!

 

27. Gândirea sănătoasă se exprimă în taină ție însuți, apoi devine publică, dar și atunci să vorbești unui public receptiv, nu gălăgios precum face cârdul de gâște.

 

28. Globul pământesc își are și el frații lui prin univers. Gospodarul harnic recunoaște și în cerul înourat aceeași frumoasă față a lui Dumnezeu!

 

29. Gluma bună întărește intelectul omenesc. Trezește!

 

30. Gluma prin care se dezvăluie un adevăr este o scânteie a înțelepciunii!

 

31. Golan nu poate fi decât numai cel ce fură munca altuia.

 

32. Golul din tine îl simți mai îngrozitor decât moartea.

 

33. Grămezi de aur să văd în față, eu mă voi îndrepta spre un zâmbet al unui om cuminte!

 

34. Greșelile sunt de multe feluri, cea mai de nedorit este să-ți uiți părinții tăi!

 

35. Groapa cea mai adâncă este în sufletul zgârcitului!

 

36. Grotească imagine crează cel ce promite ceea ce nu are!

 

37. Guralivului îi merge limba precum ”rulmentul pe un ax”, adică desprinsă de creier.

 

38. Unde cresc florile va crește și grâul. Florile pentru suflet, Grâul pentru trup!

 

39. Am optzeci și cinci de Primăveri, cu flori și grâu dela Dumnezeu!

 

40. Geografia României este Grădina Maicii Domnului, dată Românilor pentru viețuire veșnică!

 

*

 

”ÎNTÂMPINARE ” Cuvânt de prezentare la cartea ”Cuvinte de Minte” scris de Mariana Gurza, Timișoara, 2012.

 

Motto:

 

”La început a fost Cuvântul și

Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul”.

(Ioan,I, I)

 

 

Ioan Miclău este un scriitor român din Australia. Poet, dramaturg, jurnalist, autor de memorialistică literară, promotor cultural de seamă. Fondator de grupări literare în țara de la Antipozi. Cărți reprezentative: Poezii alese (2 vol.), Teatru, Fiica Zeiței Vesta, nuvelistică. Ioan Miclău s-a distins ca principal animator al grupării scriitorilor români din Australia, având o activitate cetățenească uimitor de tenace și de echilibrată. Fondator al Bibliotecii ”Mihai Eminescu! Din Cringila (Australia), ridicată și înzestrată cu efortul său generos, Ioan Miclău a dat un exemplu de spirit întreprinzător și voință românească printre străini, devenind un model ce va trebui luat în seamă întotdeauna când se vor aminti faptele brave. Și pentru aceasta scriitorul a fost distins cu Premiul de Excelență al Asociației Române pentru Patrimoniu în 2006 (Artur Silvestri)

Scriitorul Ioan Miclău ne propune o nouă carte: ” Cuvinte de Minte”, apărută la Editura ”Cuget Românesc-Bârda”,2012.

Așa cum precizează autorul a reușit ”să adune de prin scrierile anterioare vreo 500 de proverbe, ziceri de minte și înțelepciune, cam în ideea de care amintea Preabunul Român Tainic Artur Silvestri!”

Un demers de prezentare a cărții, la cererea autorului, mi-l asum, pornind de la ”un cuvânt care poate fi arbore”, citindu-l pe Constantin Noica: Că s-a născut pe pământul tău ori a căzut ca o sămânță din lumea altora, un cuvânt este, până la urmă, o făptură specifică”.

Să fie vorba despre o carte minimalistă? Dând posibilitatea celorlalți de-a reflecta asupra acestor termeni, mă grăbesc să adaug că cei mai mulți scriitori minimaliști evită adverbele și descrierile. Personajul principal devine chiar cititorul; acesta trebuie să determine înțelesul ”cuvântului” pe baza propriilor experiențe și mai puțin pe contextul autorului.

Volumul Cuvinte de Minte reușește să ne capteze de la bun început prin reflecții privind arta: ”A intra în poezie înseamnă a ieși afară în universul mare, spre a pândi și prinde din realitate visele imaginației proprii, altfel zis, visele pot deveni realitate atâta vreme cât imaginația noastră le poate intui”.

Aranjarea ”Cuvintelor” în ordine alfabetică sugerează credința poetului Ioan Miclău în puterea lor ca ”voce a inimii” , ca să-l citez pe Confucius.

Autorul vede literatura română, trimițând la B.P.Hașdeu, ca : ”o câmpie poetică unde fiecare creator de artă e ca un ram ce crește în individualitatea sa”. Ioan Miclău este convins de necesitatea cuvintelor, ” umbra de aur în conștiință a materiei”.(Nichita Stănescu)

”Cuvintele de minte” sunt acumulate de către scriitorul Ioan Miclău în ani de trudă pe câmpul literaturii române. Demersul său editorial s-a născut din dorința autorului de a transmite celor de față, dar și celor ce vor veni ”proverbe, ziceri de minte și înțelepciune”, ca zestre și carte de învățătură.

Zilele vieții sunt ca valurile râului, deși prezente, sunt, totuși, noi. De unde vin? Din Marea spre care se reîntorc. Așa și zilele vieții, dinspre sfârșit răsar ca aștrii cei cerești!”, spune atât de poetic și de profund Ioan Miclău.