Ioan
Miclău Gepianu: GROMOVNICUL MEU
(revăzută
și adăugită)
GROMOVNICUL
MEU
Cum
intră Soarele-n zodia lui,
De-ndată-n
cărare piciorul să pui,
Noroc
și belșug el varsă-ne-n sorți -
Dar
nu uita totuși cinstit să te porți!
Căci
fără de cinste nimic ni te-ardică,
Căci
starea durerii e-a sorții ursită
Și
dorul din tine îl are și altul -
Așa
ne zidise pe toți Prea Înaltul.
De
ești credincios și duhovnic,
Ascultă
și vechiul Gromovnic.
Când
steaua Tigir înainte-ți răsare,
Stai
molcom la vatră, să n-ai supărare.
Căci
sigur și vita din grajd o vei pierde
Și
nici în târguri mari nu te duce,
Mai
bine -n grădină sădește-un pom verede -
Acesta
și flori și fruct îți aduce.
De-ndată
ce-atins-ai străfundul un pic,
Întoarcete-n
tine și-ți zi: tot nu știu nimic
Și
iar călător te avântă prin muncă, iubiri,
Cercând
să zidești al tău cuget în bune simțiri!
2005
*
SINTAGME
Cântecul
Țării
Freamătul
Mării!
Umbrele
zării
Calea-nstrăinării!
Lemnul
pădurii
Coada
securii!
Gândirile
noi
Științe,
nevoi!
Lumea
trudește
Răul
sclipește!
Zidește
dorul
Doboară
toporul!
Vin
cărturari
Turmei
drumari
Văd
idealuiri
Morganele
maluri!
Visele
nori
Zdrobite
flori
Alba
poezie,
Gândiri
feerie!
Doruri
plutesc
Idealuri
vestesc!
Politica
zgură
Vrajba
cultură!
Gând
risipit
Om
rătăcit!
Trecut-viitor
Doritul
omor!
Cuvânt,
fericire
Pierdută
gândire!
Deasupra
tuturor
Propriul
dor !
De
unde venim
Încotro
pornim?
Știința
suspin
Școala
declin!
Oricare
farsă
Sinceritate
arsă!
Orice
minciună
Zână
nebună!
Lupta
vieții
Uitarea
tinereții!
Adevărul
zelos
Om
zdrențuros!
De-apururi
nerod
Trudelor
pod!
~*~
2005
IOAN
MICLAU-GEPIANU


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu