Bel poema, de Mário de Andrade - Timpul pretios al persoanelor mature + comentarii

Timpul pretios al persoanelor mature,

(Bel poema, de Mário de Andrade)

~*~

Am numarat anii mei si am descoperit ca am mult mai putin timp de trait decat am trait pana acum.

Ma simt precum acel copil care a castigat o punga de bomboane si pe primele le-a mancat fara oprire, dar cand si-a dat seama ca i-au mai ramas atat de putine, a inceput sa le savureze cu calm.

In fond, nu mai am timp pentru sedintele interminabile unde se discuta de statute, de reguli, de proceduri si norme interne stiind ca nu va iesi nimic...

In fond, nu mai am timp sa suport persoane absurde, care in ciuda varstei anagrafice, nu au crescut inca.

In fond, nu mai am timp sa negociez cu mediocritatea. Nu vreau sa ma aflu la intalniri unde se expun persoane supradimensionate de egoul lor.

Nu ii tolerez pe manipulatori si pe oportunisti. Ma deranjeaza invidiosii care incearca sa-i discrediteze pe cei mai priceputi, pentru a le lua locul, imita talentul si fura succesele.

Urasc, daca mi se intampla sa vad, defectele care genereaza lupta pentru un post important.

Persoanele nu discuta continutul, abia daca citesc titlurile.

Timpul meu este prea redus pentru a discuta titlurile.

Vreu esenta, sufletul meu se grabeste...

Nu mai am prea multe bomboane in punga...

Vrau sa traiesc alaturi de oameni plini de umanitate, de multa umanitate.

Care stiu sa surada in fata propriilor erori.

Care nu se umfla de succese.

care nu se considera alesi, cu mult inainte de a fi.

Care nu renunta in fata propriilor responsabilitati.

Care apara demnitatea umana si care isi doresc sa fie numai de partea cinstei si a adevarului.

Important este ca prin ceea ce faci, viata sa merite cu adevarat sa fie traita.

Vreau sa ma inconjor de oameni care stiu sa ajunga la inima celorlalti oameni...

Oameni pe care durele lovituri ale vietii i-au invatat cum sa creasca cu subtile atingeri ale sufletului.

Da... ma grabesc... sa traiesc cu intensitatea pe care numai maturitatea mi-o poate darui.

Vreau sa nu risipesc niciuna dintre bomboanele care mi-au ramas...

Sunt sigur ca vor fi mult mai savuroase de cele pe care le-am mancat pana acum.

Obiectivul meu este de a ajunge multumit in sfanta pace cu ai mei si cu propria constiinta. Sper ca si tu o stii, pentru ca intr-un mod sau altul, oricum vei ajunge...

~*~

Un "poem frumos" al marelui poet-romancier-muzicolog brazilian Mario Andrade, plecat in lumea celor drepti la numai 52 de ani (1893 - 1945) - din care citez:

"... Vrau sa traiesc alaturi de oameni plini de umanitate, de multa umanitate.

Care stiu sa surada in fata propriilor erori.

Care nu se umfla de succese.

Marian Ilie


comentarii:

Mult Iubite Maestre Marian Ilie, Excelență,

Trăim într-o lume ciudată, în care predomină relele însușiri. Cei care le cultivă după ordinul lui satan- ducă-se pe pustie- cum zicea bunica- nu știu cum se face că găsesc firi slabe care să-i asculte.

Și iată cum dintr-o persoană onorabilă și cu calități, te trezești cu faimă negativă , strigată în gura mare, fără jenă, de liota de ignoranți, acoliți ai lor. Acești amărâți le fac jocul, chiar fără plată, fiind fascinați de acel tupeu, ca de o lege sosită nu prin Monitorul oficial , ci printr-o inducție hipnotică ( tot  de la satan primită).

Mulțumim lui Dumnezeu că printre noi, precum florile rare de crin, se mai găsesc oameni cu ,,O” mare, care  ne ajută să trecem cu bine de la o zi la alta, de la o idee bună la alta, fiindu-ne exemplu și călăuză.

Printre cei binecuvântați cu altruism,  dragoste de neam și de adevăr, Pronia ne-a trimis și un Marian Ilie, Slăvit să fie Domnul, care se mai îndură de noi.

Prin activitatea Dumneavoastră benevolă, socială, ne faceți tuturor foarte mult bine, păstrându-ne

în noi încrederea în țară, neam, limbă și credință.

Chiar aseară am aflat pe internet încă o ispravă pe care va trebui să o combatem. Un demnitar din lumea aceasta a zis, ,,S-au prins 1600 de delicvenți români,  prin lume, parte arestați; românii au doctorat în hoție !”

Deabia scăparăm de  porecla ,,rom”,  deabia ne supărarăm cu alde corupția, fără margini  și acuma cu patalamaua de ,,doctorat”, avem de furcă.

Bine a zis Doamna Ileana Vulpescu: ,, Un neam se surpă de către cei din același neam și nu  din cauza celor de dinafară.

Iată de ce noi ne apropiem atât de mult de unul ca Dumneavoastră care vă preocupați de ridicarea conștiinței, a culturii,  a adevărului social.

Vă admirăm pentru cunoașterea mișcării literare din țară și din lume, pentru participarea la ,,n,, Bookfest, pentru corespondența cu directorii sutelor de reviste și pentru dăruirea multor informații, utile, înurajatoare, și de propagare a culturii, către noi. 

Vă admirăm pentru ,,literele” Dumneavoastră,  pentru forța de creație, pentru numeroasele lansări de carte, , participări, organizări de  festivități literare, luări de cuvânt,  ca fiind întru totul o mare verigă cultural-socială în existența noastră, a scriitorilor, fiecare cu rangul și palmaresul său.

  Acum în mijloc de sezon primăvăratic vă dorim sănătate, putere de muncă,  vă transmitem mulțumiri pentru totala dăruire către progresul literaturii române la noi și în lume. La Mulți Ani !”

 Cu deosebită stimă,

 Melania Rusu Caragioiu