Omagiu CĂRŢII

A devenit o traditie naţională, ca in ziua de 23 Aprilie scriitori, bibliotecari, profesori si elevi să aducă un modest omagiu CĂRŢII şi celor ce slujesc si preţuiesc cu pasiune si dăruire CARTEA.

În biblioteca Colegiul Agricol “D Cantemir“, bibliotecari din scolile huşene, impreuna cu elevii si cadre didactice au organizat o activitate cu titlul “Lumina din paginile cărţii”: lansare de carte a poetului Ion Gh. Pricop, la 70 de ani, prezentari ppt, fragment din piesa de teatru “Lecţia“de Eugen Ionesco, poezii, expoziţie de desene, melodii de primavară. Elevii au exprimat, cu bucurie, gândurile lor cu privire la rolul si importanţa cărţii şi a lecturii. Din partea CCD Vaslui, au participat d-na Valentina Lupu, bibliotecar pensionat, dar activ ca intotdeauna. În discuţiile libere, cei prezenti au evidenţiat modalităţile de atragerea elevilor spre lectură, prin activităţile organizate in biblioteca.

Bibliotecari organizatori: Marcu Angelica Marcela, Colegiul Agricol “Dimitrie. Cantemir”, Huşi,

Găluşcă Irina, Colegiul Naţional “Cuza Vodă”, Huşi,

Diaconu Margareta, Scoala general ă “ Mihail Sadoveanu” Huşi .

23.Aprilie 2014

memorial barabas

Cătălin Afrasinei

tuturor acelora care mi-au făcut răul şi de la care am învăţat că răul este binele meu

ceea ce mă îngrozeşte este că lumea în mijlocul căreia nu m-am putut obişnui

este că l-a desemnat pe barabas ca fiind zeul suprem

nicio retorică a primăverii nu a putut şterge vinovăţia frunzelor de smochin

locuiesc o ţară părăsită de spirit precum într-o casă ai cărei proprietari

au închiriat-o pentru patruzeci şi nouă de ani

primindu-şi plata înainte construindu-şi mausoleul vizibil din alte spaţii

cu alţi zei aici nu a locuit nimeni

pare să spună piatra funerară

din care s-au înălţat zidurile

dintre mine şi viaţă

dintre mine şi tăcere

dintre mine şi facerea lumii

nu sunt rău chiar mă consider un om bun

după ce am putut avea într-o noapte

după lectura lui diderot o altfel de părere o revelaţie simplă

despre îngemănarea ticăloşiei şi a răutăţii

fatalitate a celui care crezând că săvărşind

o crimă pentru care n-a fost pedepsit

şi continuă să trăiască sperând că atârnând grele

şi sforăitoare lozinci deasupra oraşului

nimeni nu-l va descoperi pe făptaş nici o idee a vreunei justiţii

recunosc că în câteva rânduri am vrut să ucid oameni părăsiţi

de viaţa spiritului care se apostrofau unii pe alţii cum şi de ce există

numai şansa de a fi adeptul unei religii al cărei decalog

mi-a dat puterea munţilor de mânie prăbuşiţi sub mine

ca o femeie să nu izbucneşti să nu concediezi lumea

munţii care cresc din mine făcuţi pentru a-i escalada

vorba tovarăşei elena ceauşescu

,,prietenii mei intelectualii pot să vă confirme’’

un medic nepriceput de dinţi amortizându-mi durerea

cu un leac de frică mai din lăpuşneanu

mai din filmele cu stan şi bran

poezia nu aduce nici pacea sufletului

nu vindecă nici rănile războiului

doar îngerul îşi atârnă aripile peste învinşi şi învingători

adesea moartea hicleană vine şi curăţă locul de mână cu barabas

Jurnal de Răcășdia

Revista Jurnal de Răcăşdia, „Publicaţie afiliată Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale din Banat” este editată de Primăria Comunei Răcăşdia, având ca director onorific pe d-l ing. Mirco Lechici. Apare din anul 2009 şi se vrea un „magazin” al localităţii, în care să se găsească de toate. La început a apărut în 4 pagini, iar mai apoi în 8 şi, de negee, Sf. Măria Mare, 2013, în 12 pagini, color.

În jurnal apar informaţii despre oamenii care au fost şi au lăsat urme pe pânza vremii, vorbe înţelepte, de suflet, din partea parohului din sat, sfaturi diverse, glume, „cuvinte înţelepte”, sfaturi practice, sport, din lumea şcolii … „de toate pentru toţi”.

Sufletul ziarului este prof. univ. dr. Constantin Falcă, care „din ardoare” pentru satul său „a pus osteneala” şi „a dat la iveală” şi această foaie, pe lângă cele 23 (şi vor urma !) de volume din „arca” „Cărăşeni de neuitat”. În colegiul de redacţie sunt menţionaţi Ioan- Nicolae Cenda, Constantin Falcă, Iosif Nica, Elena Opriţescu şi Gheorghe Ţibuleac. „Jurnal de Răcăşdia” se tipăreşte la Editura Eurostampa din Timişoara şi apare lunar.

Locuitorii comunei (şi nu numai !) sunt interesaţi de publicaţia care le aduce „ştirile de lângă noi”, de acasă, care sunt mai căutate decât cele de departe, din lumea mare.

Multe localităţi rurale din Banat, au avut şi au, spre fala lor, publicaţii proprii. Este o tradiţie, în care, la loc de cinste se situează „Suflet nou” din Comloşu Mare care împlineşte opt decenii de la prima apariţie. Cum satul este „centrul lumii” şi Răcăşdia „sat în toată puterea cuvântului”, este un „axis mundi”.

Primăria, având în frunte pe Lechici (cel tânăr) sponsorizează revista şi înţelege că este şi aceasta „un obiectiv necesar”.

Prof. univ. dr. Alexandru Stupariu – Şirianu, comentând partea a XX – a din saga „Cărăşeni de neuitat” îşi intitula articolul: „O impresionantă reuşită” Cred că putem „plagia” acest titlu şi pentru Jurnalul de Răcăşdia.

„Într- o lume ce pute a bani, a indiferenţă”, … a prostie şi prea multă politichie, în satul lui Emilian Novacovici, oamenii mai citesc şi sunt interesaţi şi de cuvântul scris, dând speranţe că verbul „a citi” nu va deveni un arhaism.

Prof. loan-NicoIae CENDA

Era o vreme în țara asta

Era o vreme în ţara asta 

când cine termina liceul si intra la facultate era privit cu admiraţie şi i se spunea cu respect, "Domnul inginer sau Domnul profesor, sau Domnul avocat".

Când unul dintre ei, la cam 10-15 ani de activitate îşi dădea şi lua (dacă îl lua) doctoratul tot oraşul se uita la el ca la Dumnezeu.

Era o vreme în ţara asta când dacă vedeai o maşină pe stradă ştiai că cel care se află în ea a muncit ca să o cumpere sau este vreun boss de la partid. Mai târziu au apărut şi norocoşii câştigători la cecuri sau loz în plic, dar îi puteai număra pe degetele la o mână într-un judeţ. Şi mai era o categorie cu maşini, cei care lucrau în comerţ sau alimentaţia publică.

Era o vreme în ţara asta când dacă vedeai pe cineva pe stradă între 8 şi 16, te gândeai că este în concediu, libere, sau e bolnav săracu om şi merge la doctor.

Era o vreme în ţara asta când dacă vedeai un poliţist pe stradă mergeai liniştit să îi ceri o informaţie, sau daca voiai să te plângi de ceva, erai ascultat.

Era o vreme în ţara asta când dacă ajungeai la spital cu cineva şi trebuia operat, îţi era frică să vii cu o floare la asistente sau cu o cafea sau o sticlă de whisky la doctor, şi le mascai neîndemânatic - ca toată lumea - în ziar, sub haină convins că nu ştie nimeni ce e umflătura aia, de la piept. Când te întorceai fericit că nu te-a prins nimeni şi te întâlneai cu altul umflat în piept te uitai superior şi zeflemitor la el gândind "ia uite şi la fraierul ăla, merge cu sticla ascunsă la piept are impresia că eu nu ştiu că o duce lu dom doctor!"

Era o vreme în ţara asta când la şcoală, copii mergeau în uniformă şi cum vedeai unul pe stradă în timpul orelor ştiai că "este unul din ăia de chiulesc sau nu le place şcoala" şi te uitai atent la el să vezi dacă nu e cumva copilul vreunui coleg de fabrică. Şi ce bătaie lua acasă dacă afla tacso că a chiulit.

Era o vreme în ţara asta când abia aşteptai să intri în câmpul muncii, să te angajezi undeva, să îţi faci raport pentru locuinţă şi să aştepţi cu înfrigurare, dar temei, să ţi se repartizeze una, ca să te poţi însura, să te aşezi şi tu la casa ta, să îţi întemeiezi o familie. Dacă nu aveai, nu prea îţi ardea de însurătoare, că nu se uita nimeni la tine fără serviciu şi fără casă, că nu erai de viitor.

Era o vreme în ţara asta când băieţi deştepţi erau consideraţi cei care ştiau carte, dar să o citească, nu să o joace, făceau o facultate şi terminau primii. La ei se uita lumea cu admiraţie: "ăsta e a lu Ilie de la sculărie. A termenat primu facultatea, l-au luat ăia la Bucureşti. Eheeeeeeeeeeee, o să ajungă mare, e dăştept"

Era o vreme în ţara asta când dacă te întâlneai cu un cunoscut pe stradă, te opreai bucuros să mai schimbi o vorbă, să mai auzi un banc, să te lauzi cu ce ai mai făcut sau să îi spui cum a fost în concediu la Mamaia, să te mândreşti că ai fost promovat sau ţi-a luat copilul la liceu, sau să îl inviţi peste o lună la ziua ta sau nunta copilului.

Era o vreme în ţara asta când veneai de la serviciu, băgai repede o ciorbă caldă în tine şi ieşeai în faţa blocului "la una mică cu băieţii". Una mică putea fi o minge, o ţâgară, o tablă, o bere, o şuetă, după priceperile fiecăruia, dar nu era unu să nu facă "una mică" cu prietenii.

Era o vreme în ţara asta când mergeai liniştit pe stradă, nu îţi era teamă că te opreşte careva să te întrebe cât e ceasul sau de ce nu ai moţ la bască.

Era o vreme în ţara asta când lumea întorcea capul după militarii care treceau cântând sau în pas de defilare de la instrucţie, acolo unde aceştia erau nevoiţi să treacă prin oraş şi auzeai pe câte cineva spunând cu mândrie: "Uite mamă, trece armata".

Astăzi, în ţara asta, 

toată lumea termină liceul, ia bacalaureatul pentru că s-a dat lege să nu fie nici un analfabet fără bacalaureat, iar facultatea a devenit locul unde se pun la cale cele mai tari chefuri şi se adună puştoaice pentru "o linie".

Astăzi, în ţara asta, nu mai poţi merge pe trotuar pentru că nu mai ai loc de maşini staţionate şi şoferi grăbiţi.

Astăzi, în ţara asta, străzile sunt pline de oameni care în nici un caz nu merg la serviciu, dar nici la doctor. Toată lumea e în concediu fără plată.

Astăzi, în ţara asta, când vezi un poliţist pe stradă te uiţi speriat să vezi pe cine urmăreşte sau îl ocoleşti să nu îţi dea vre-o amendă aşa, pentru că l-ai deranjat când te-ai uitat la el. De regulă unde e gâtuit traficul, vei găsi un poliţist în intersecţie, "fluidizând circulaţia".

Astăzi, în ţara asta, când mergi la spital, nu mai mergi cu sticla ascunsă sub haină. Când intri la medic în cabinet înainte de a da cu bună ziua trebuie să dai cu plicul. Nu mai vezi pe nimeni cu pieptul umflat toată lumea intră cu sacoşe burduşite. Nu se mai uită nimeni chiorâş, toţi paznicii ştiu că ai acolo feşe, vată, antibiotice, cearceafuri, dezinfectant, medicamente, analgezice, perfuzii, pungi cu plasmă pentru operaţie.

Astăzi, în ţara asta, când vezi copii de şcoală, te întrebi dacă merg la şcoală sau la discotecă, ţinuta este aceeaşi, machiajul la fel de strident, rucsacul din spate are un caiet şi laptopul, ipodul, "ifonul", sau tableta.

Astăzi, în ţara asta, tinerii nu mai au nevoie de serviciu ca să îşi întemeieze o familie, doar de bani de la babaci şi îşi întemeiază câte o familie pe săptămână fără acte, fără biserică, fără serviciu. Fetele abia aşteaptă să fie neveste sau nevestite la câte cineva, cine nu are câte un "my man" este ori urâtă cu crengi ori "tută".

Astăzi, în ţara asta, băieţi deştepţi sunt cei fără carte, care reuşesc să "se învârtă" sau sunt "băieţi de băieţi deştepti" care obţin bani uşor din "afaceri" cu fraierii. Cu cât păcăleşti sau furi mai mult, cu atât eşti mai deştept.

Astăzi, în ţara asta, când te întâlneşti cu un cunoscut pe stradă, îl ocoleşti ca să nu te întrebe cum o mai duci, sau să nu îţi ceară bani cu împrumut, să nu te invite la o nuntă.

Astăzi, în ţara asta, oamenii nu se mai întâlnesc în faţa blocului, le e ruşine să se întâlnească şi la gunoi, se uită fiecare pe geam să se asigure că nu e nimeni să se uite în gunoiul lui amărât sau să observe că nici câinii vagabonzi nu zăbovesc lângă resturile lui, pentru că nici oase nu mai sunt în gunoi. Cel mai mult oamenii stau ascunşi în casă sau pleacă "la ţară" de zilele onomastice, ca să nu se trezească cu invitaţi nepoftiţi. Nimeni nu mai zâmbeşte toată lumea circulă cu capul în jos de ai zice că toţi au pierdut câte un galben şi îl caută disperaţi. Te mir că nu se dau cap în cap.

Astăzi, în ţara asta, ieşi din bloc şi după doi paşi apare unul cu un cuţit sau un pistol ţi-l pune la gât şi te întreabă de ce te-ai însurat cu nevastă-ta, nu ştiai că era prietena lui?

Astăzi, în ţara asta, când lumea aude de armată întoarce capul pentru că "Aştia au tras în noi în '89 şi acum au pensii nesimţite".

Oare ce va fi mâine? Va mai fi ţara asta ?

Neagu Djuvara

Primul studiu aprofundat despre stilul lui George Anca

Marian Popa, Anca (Târgovişte, Ed. „Bibliotheca”, 2013; idem, Iaşi, Ed. TIPO MOLDOVA, 2013)

Cu ani în urmă, într-o discuţie pe Internet cu originalul cărturar şi scriitor polivalent care este George Anca, îl sfătuiam pe „dodistul” originar din Ruda Vâlcii, să-şi teoretizeze stilul; eventual – să-l „lanseze” printr-un manifest, în felul în care o făcuse Florentin Smarandache, întemeietorul paradoxismului. Sugestia nu era nouă şi venea tardiv, fiindcă scriitorul îşi scrisese deja, în acest stil, cea mai mare parte a operei sale. Răspunsul său a fost sincer, dar nu lipsit de o anumită ambiguitate: „Nu-l teoretizez şi n-o voi face nici în viitor; înţelegi de ce!”. Desigur, eu am interpretat în felul meu reţinerea sa, cu speranţa că voi fi „pe fază”: mă gândeam, de pildă, la păstrarea, de către întemeietor, a unei aure de mister care să incite, în continuare, la apropierea de creaţia sa şi la posibile exegeze despre aceasta; fără a mai vorbi despre faptul că o asemenea iniţiativă post factum, ar fi părut cumva suspectă şi, oricum, oţioasă. Îmi făcea, de asemenea, o „curte” insistentă, ideea că un artist autentic nu-şi teoretizează metoda, ci creează, pur şi simplu!

În anul 2003, sub egida Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I. C. Petrescu” şi a Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”, la Editura AIMÉ din Bucureşti, apărea volumul Despre George Anca, reprezentând o culegere impresionantă (prin tematică şi diversitate de stiluri) de studii şi articole, eseuri, recenzii, referate doctorale, interviuri, convorbiri etc., referitoare la personalitatea şi opera protagonistului. Prima copertă (autor, artistul plastic Neculai Hilohi), numai în aparenţă simplă, e deosebit de expresivă: cele două rânduri de zimţi, mărginind – deasupra şi dedesubt – titlul cărţii, sugerează o gură de dinţi stilizaţi, gata să-l ia la „mursecat” pe „personajul principal” al cărţii. Într-adevăr, între copertele volumului au fost incluse, într-o remarcabilă democraţie a opiniilor, cele mai diverse opinii, analize şi puncte de vedere referitoare la scriitor, de la aprecieri encomiastice şi necondiţionate, până la desfiinţări categorice dovedind, mai degrabă, rea-voinţă, spirit distructiv şi - mai ales - serioase lacune în lecturare, asimilare şi înţelegere.

La Târgul Internaţional de Carte GAUDEAMUS – ediţia (20-23 noiembrie) 2013, în cadrul standului Editurii „Bibliotheca” din Târgovişte, vizitatorii (inclusiv autorul acestor rânduri) au putut cerceta şi admira, printre altele, volumul cu caracter monografic Anca, al cărui autor, nimeni altul decât Marian Popa - trăitor în Germania - revenea spectaculos în atenţia cititorilor români, la câţiva ani după ce a sa Istorie a literaturii române . . . ţinuse luni de zile „capul de afiş” al criticii . . . criticii literare româneşti. Coperta cărţii, de un baroc evident, se „asorta” destul de bine cu conţinutul „dodist” al acesteia. În acelaşi an, la scurt timp, în notoria colecţie OPERA OMNIA (seria „Publicistică şi eseu contemporan”), Editura TIPO MOLDOVA scotea o nouă ediţie a lucrării, într-o frumoasă versiune cu aspect grafic ca pentru „clasici”, onorantă atât pentru autor, cât şi pentru protagonist (ediţie la care vom face referiri în rândurile care urmează).

Parcă pentru a-şi compensa parcimonia „fişei” alcătuite pentru G. A. în Dicţionar de literatură română contemporană (1971, ed. a II-a – 1977), sau poate vrând să polemizeze (la o asemenea mare depărtare în timp!) cu colegii lor de facultate, care îl tachinau amical pe poet pentru o anumită încriptare a scrisului său, Marian Popa întreprinde aici ceea ce nu mai făcuse (în 1972) decât pentru Camil Petrescu, căruia îi dedicase un întreg studiu monografic. „Periculos” de inteligent şi subtil, critic literar informat „în exces”, într-un limbaj adecvat şi elevat (dar evitând - pe cât posibil! – academismul), riguros în metodă cum îl ştim, nonconformist şi curajos, Marian Popa întreprinde aici cea mai doctă şi aplicată analiză a dodismului lui George Anca; în subsidiar, el polemizează cu superficialitatea şi lenea în gândire, începând cu „contemporanii tembeli” ai lui Eminescu (cel din ultimii ani ai vieţii), care, „în loc să-şi fi exersat stupoarea şi compasiunea, ar fi făcut mai bine să noteze ceea ce auzeau” când se exprima într-un limbaj greu de înţeles (pag. 7), şi terminând cu ignoranţii „receptori” din zilele noastre, „care nu vor sau nu pot să facă efortul înţelegerii a ceea ce receptează” (pag. 16).

Criticul realizează, de fapt, ceea ce subsemnatul şi alţii îi recomandam protagonistului şi acesta a refuzat să facă: explică şi teoretizează dodismul, metodic şi riguros, ca într-un tratat ştiinţific; pătrunde în interiorul acestuia, exemplificând (concis sau copios, de la caz la caz) cu texte reprezentative din creaţia lui G.A., dar şi din literatura universală (în special din cea germană); îl demontează până la cele mai mici şi mai ascunse „rotiţe” şi îl încadrează în sistemul de gândire şi de creaţie al întemeietorului, relevând – pe capitole şi subcapitole – toate aspectele/ faţetele sub care se prezintă acest stil în creaţiile „dodieşti”: în conformaţiile şi formaţiile de cuvinte, informaţia prin cuvinte („realităţi dodiate”), paradoxurile („paradoxele”) şi silogismele dodierii; sub raport tematic: opiniile literare, relaţiile de călătorie, hinduitatea, colocvialul, religiile ş.a. Pe baza textelor lui George Anca, Marian Popa consideră că, „e realizabilă (. . .) şi o poetică sau măcar un dicţionar de procedee dodieşti, de trucuri refuzate de logica poeziei conformizate” (pag. 209). Cu (şi pentru) această ocazie, criticul inventează şi (probabil, va) impune vocabule noi aparţinând de cuvântul-vedetă dodie: dodiesc, dodiac, a dodifica, a dodia, dodiat etc.

Citându-l pe românul Gheorghe Alexe din Detroit, Marian Popa este şi el de acord că dodia va tutela o nouă formă de comunicare poetică, iar dodiile „pot fi o revelaţie literară, o formulă poetică originală, românească (. . .), descoperind înţelegeri şi perspective noi, realităţii imediate şi chiar metafizice” (pag. 12). O constatare esenţială, cu chip de concluzie finală a exegetului, prin care acesta merge mai departe şi mai adânc decât toţi ceilalţi „ancologi”, stabilind – cu competenţa, autoritatea şi prestigiul aferente – locul şi rolul lui George Anca în literatura română, este aceea că George Anca trebuie considerat „cel mai radical producător de text din seria deschisă virtual de Eminescu, dezvoltată cu Urmuz, la împlinirea căreia au contribuit Constantin Fântâneru filosoful, Eugen Ionescu absurdul, Cugler – Apunake, George Dan, Şerban Foarţă hologramaticul. (. . .) Cu Anca se încheie simetric antiapoteotic un mod al literaturii române”.

Cartea lui Marian Popa şi - deopotrivă - scriitorul şi stilul analizat ar merita nu simple recenzii, ci dezbateri publice în reviste literare şi în structuri organizatorice de profil.

Ion Soare

Sărbători pascale fericite și luminate!

Iubiţilor noştri COLABORATORI şi dragi fraţi ROMÂNI,

Distinselor familii,

Sfintele Paşti simbolizat de ouăle roşii, roşul sângelui Lui Hristos ne aduce aminte, mie şi soţiei cât de mult vă iubim şi cât de mult  Îisus ne-a iubit şi ne iubeşte până la apusul veacurilor, sacrificându-Se pentru noi şi credinţa noastră. ÎNVIIND ne-a arătat că suntem nemuritori şi că pentru aceasta avem nevoie de credinţă şi iubire, CREDINŢĂ ÎN NEMURIRE.

IISUS HRISTOS ne-a arătat că dragostea noastră e nemuritoare, eternitatea ne aparţine şi o vom trăi aşa cum vom  IUBI – fără suferinţă şi dezamăgire.

LUMINA SFINTEI ÎNVIERI să coboare în sufletele noastre, să alunge tristeţile şi supărările, să ne arate calea prin care să reclădim şi să renunţăm la distrugerile sinucigaşe de până acum. Să ne dea puterea să renunţăm la prejudecăţi, la reţinere nepăsătoare, la individualismul sterp ca să demonstrăm că nu trăim fără rost, să ne umple viaţa de lumină, sănătate, încredere, realizări, iubire şi mântuire. Să ne ajute să învăţăm să respectăm sacralitatea locului de unde venim, limba ce-o vorbim, fraţii, surorile şi, în special părinţii, rudele şi neamul.

Vă dorim Sărbători cu zile Senine şi Fericite de Sfintele PAŞTI, de ÎNVIEREA MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS! Să aveţi parte numai de Bucurii şi Sănătate!

Sărbători Luminate şi Binecuvântate alături de cei dulci şi dragi ai frăţiilor voastre vă doreşte cu mult drag şi preţuire,

Familia Ming Ming şi Ben Todică din Australia!

HRISTOS A ÎNVIAT!

***

Stimate domnule Todică,

Va doresc drum luminos spre Sfintele Paşti şi multă linişte sufletească...

Cu cele mai frumoase gânduri,

Corina Popescu

Sarbatori linistite alaturi de cei dragi!

George Balica

Draga Ben si Familia ,

Sarbatori de Pasti fericite!!!! Ne vedem simbata la Joan!!!

Va pupam cu mult drag,

Anny ,Tiri si Familia

Sa dea Dumnezeu! SI dumneavoastra Sarbatori fericite si tihnite!

calde salutari din Bucuresti,

Melania

LUMINA SFINTEI INVIERI A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS sa coboare in sufletele noastre, sa alunge tristetile si supararile si sa ne umple viata de lumina, sanatate, impliniri, iubire si mantuire! Sa aveti un PASTI FERICIT SI BINECUVANTAT alaturi de cei dragi!

Prof. Anusca-Doglan ElenaVaslui

Iubitilor MING si BEN TODICA, Distinsei lor Familii, Sarbatori cu zile Senine si Fericite de Sfintele PASTI, de INVIEREA MANTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS, sa ave-TI parte numai de Bucurii si Sanatate, VA doreste

Familia Florica si Ioan Miclau "Gepianul" din CRINGILA, N.S.W CU DRAG SI FRATIE!

Sarbatorile cu bucurie, armonie si impliniri va dorim!

Cu mult admiratie si consideratie,

Ana Ranete

HRISTOS A ÎNVIAT!

Pentru a fi mai toleranți și mai buni cu semenii!

Sărbătorile cu bine !

Sergiu Gãbureac

 VIZITATI – http://blogulluigabu.blogspot.ro/,

HRISTOS A ÎNVIAT!

bhajane

şi eu mă bucur mereu când ne vizitează dumnezeu şi dumnezeu se bucură mereu şi el şi tu şi eu poate mai repede eu că m-a ajutat dumnezeu mi-a luat-o pe mama la el şi a ajutat-o cu moarte la fel ca pe soldaţii războaielor săracii noroaielor când era ea credincioasă venea dumnezeu în casă şi ne bucuram mereu când ne vizita dumnezeu

sion sion şi biblii scrise în carne doina plânse-ni-se catolicei gratia plena ave Maria Magdalena apoi tot nebăuţi trezvie porumbul scrumului ne fie lumina harului fiind împreunându-i-se ind sion sion şi evanghelii în carne suflet doina ce li-i

să fumăm boieri grofi paşă fără sabie în vlah în foiţă de cămaşă cu tutunul lui alah se deschide uşa intră un băiat la noi în cuşcă bună vreme moale vintră numără şi ne împuşcă

de câte ori văd o floare de bananier zice nana îmi aduc aminte de domnul sergiu al-george ce mult voia şi el să vadă una şi n-a văzut niciodată în viaţa lui am văzut una într-un loc plin de mizerii el nu putea să intre acolo m-am dus până la urmă cu bulbul şi radha dar a doua zi cineva o tăiase am găsit alta dar domnul al-george a plecat

mantre (calea robilor, delhi, 1982)

George Anca

Esenţa este Mântuirea, ori tocmai asta îi este străină lumii oarbe. Şi totuşi nimeni nu-şi va putea salva viaţa şi nu se va izbăvi fugind. Şi nimeni nu se va mâmtui singur.

Sărbătoare Învierii Domului să lumineze, să vă liiştească sufletul şi să vă umple de Har.

Mihail-Vasile Chiorean

DARGA BEN MARE BEN,

Draga Ben iti doresc sa ai lanaga cei drgai tie, sarbatori pascale pline de lumina si bucurii in suflet Sa ai succes in cele ce faci, nu ai egal si te pastrez in memorie si gand cu mare pretuire,

Cu drag,

Veronica

Draga Ben,

Cu aceasta ocazie doresc si eu intregii tale familii ca Mantuitorul, prin invierea Sa va sporeasca lumina si iubirea in inimi, in casa, in familie si in comunitatea in care traiti intru mantuirea sufletelor voastre.

Cu mult drag,

Vasilica

Hallo Ben,

Am c-am intirziat cu raspunsul meu la ultimile rinduri scrise de tine. Acum cind vin sarbatorile de Paste, amintirle copilariei sint mai prezente ca niciodata. Sint aproape de 40 de ani aici in Germania si Slava Domnului pe linga familia mea reusita, material nu imi lipseste nimic. Cu sufletul....ar m-ai fi ceva de spus. Eu imi aduc bine aminte cu cita nerabdare asteptam Pastele, Invierea ,Pascura, Lumina adusa acasa pentru cei de acasa, intensitatea si spiritualitatea nu este asa de intensiva ca cea din copilarie. ‘De ce este asa?’, pentru ca asa cu ai scris si tu, traim intre doua lumi. Ce putem face?

Eu una incerc sa dau din amintirile si traditile mai ales cele religioase si culturale nepotilor mei. Societatea si cultura in care ei sint nascuti are prioritate si partea mea este pentru ei secundara. Asta este, mersul vieti!

Voi ce faceti ? Va pregatiti si voi de sarbatori? Sotia ta sarbatoreste cu tine? Cum ii place traditia ortodoxa de a  trai Pastele? Nepotilor mei le place cind ciocnim oua.

Ma bucur ca Amintirile din copilarie al noastre ti-au placut si tie si Doinei. Ben mai stii cind noi 2 am jucat teatru ? Amintiri din copilarie de Ion Creanga? Doina ce face ? Cum a decurs viata ei… familie? Ea era mai buna prietena cu Neli.

Ben eu nu sunt atit de poetica ca si tine dar ceva simt si eu si mi-se incalzeste sufletul cind ma gindesc la multe lucruri din tinerete. Cine dintre noi, care am facut inceputul plecarilor,s-a gandit ce viitor ne asteapta. Eu nu mai filosofez, azi ma bucur de neoiti mei,si ma simt fericita. Ce vreau mai mult?......

Ben noi de aici va dorim un Paste Fericit- Bucurii egal cum se sarbatoreste. Principalul este sa fi cu cei dragi tie.

Cu drag Silvia.

WEBSITE-UL COMUNITATII ROMANESTI DIN UKWWW.ROMANI.CO.UK

IMPREUNA CU PUBLICATIA ONLINE ROMAN IN UK UREAZA TUTUROR ROMANILOR DIN UK :

“PASTE FERICIT!”

Editorial Cristina Irimie  -  O lume a noastra mai buna

Ne apropiem cu pasi repezi de Paste- sarbatoarea anului care are o semnificatie profunda pentru noi, romanii, oriunde ne-am afla. Deseori in strainatate, incercam de sarbatori sa aducem cu noi tot ceea ce se intampla acasa deoarece ne lipseste traditia. De fapt, ne lipsesc multe lucruri de acasa, dar prinsi in raliul cotidianului, uitam de cele mai multe ori de ceea ce am lasat acolo, unde este acasa, cand am plecat.

Suntem cu totii romani in UK. Unii dintre noi, veterani aici, altii veniti mai tarziu, si altii foarte noi. Avem vieti diferite, teluri diferite, de multe ori viziuni diferite, si totusi ne leaga faptul ca suntem romani, trairi similare chiar daca au loc in timpuri diferite.

Imi amintesc si acum primul Paste petrecut in Anglia. A fost atat de demult incat poate putine mai imi sunt amintirile din anul respectiv. Dar stiu ca tristetea si dorul de casa au fost potolite atunci cand am luat lumina de la biserica ortodoxa din Holborn, singura biserica romaneasca pe vremea aceea din Anglia. Apoi imi amintesc de anul 2006 cand Fleet Street, strada din centrul Londrei financiare unde este si biserica romaneasca, in noaptea de Inviere a fost transformata intr-un alai de lumanari. Mii de lumanari luminau strada iar ecoul slujbei invierii a impanzit stradutele din jurul acestei zone. Trecatorii se opreau sa se uite, iar serviciul de imigrari, desi stia ca multi dintre cei prezenti sunt ilegali, lipsea de la acest eveniment al comunitatii. La fel s-a intamplat si in alti ani, iar drumurile m-au purtat asa cum ii poarta pe multi romani din UK, in zone diferite, unde de Paste cautam o biserica romaneasca pentru a merge la Inviere.

De ce este un eveniment diferit, poate va intrebati, trait printre straini? Pentru ca atunci, la biserica, in tacere si rugaciune, suntem uniti. Suntem toti la fel- romani intr-o biserica veniti sa luam lumina Invierii. In tacerea noastra fiecare venim cu gandurile proprii, cu ceea ce ne ingreuneaza sufletul, si plecam mai usurati, plecam linistiti luand lumina cu noi, asa cum spune traditia. Rareori am sentimentul ca exista unitate intre romani, iar tema dezbinarii romanilor din lume continua sa fie subiect de seminarii, editoriale sau campanii politice. Anii trec dar subiectul ramane.

Am putea lucra impreuna, am putea impreuna sa facem drumul integrarii in societatea in care traim sa fie mai usor. Dar nu reusim sa ajungem acolo, deoarece atunci cand apar lideri, se tem de colaborari. Este mai simplu sa conduci atunci cand esti singurul conducator si nu ai alaturi oameni care sa doreasca sa fie si ei lideri- aceasta este o conceptie romaneasca care din pacate inca eamane adanc inradacinata la romani.

Odata cu anul 2014 apar in comunitatea romaneasca din UK noutati: idei, oameni, lideri, formatiuni politice, ziare, Ong-uri. Fiecare isi asuma riscul inceputului si al reusitei in plan individual. Am trecut si noi, in urma cu multi ani prin aceste episoade, si poate am putea sa ii ghidam pe cei care acum sunt la inceput de drum. In aceeasi masura, cei nou veniti ar putea sa invete de la cei vechi, daca cei care sunt veterani aici au bunavointa de a da sfaturi corecte si de a ii sustine si indruma.

In viata profesionala, in saptamana mare m-au marcat doua episoade. Ana are 25 de ani, un copil de 7 ani iar de curand a nascut. A ramas singura cu copiii, tatal celui de-al doilea copil parasind-o. A aparut la usa mea si imi este clienta veche. Ana nu stie in ce directie sa o apuce si nu are bani pentru a plati sa fie consiliata. I-am intins o mana, si stiu ca la randul ei, Ana atunci cand va depasi aceasta perioada dificila, va ajuta pe altcineva. Acesta a fost si pretul cerut de mine pentru asistenta acordata- sa intoarca binele facut. Costache, in Joia mare, s-a oprit in drum spre munca, in Cricklewood, acolo unde in fiecare dimineata de trei ani isi bea cafeaua si unde schimba autobuzele. Doar ca de data aceasta iesind cu cafeaua in strada, s-a trezit inconjurat de ofiteri de imigrari si politisti in timpul unei razii de imigrari. Fara sa i se ceara detalii despre sederea lui in Anglia, Costache a primit o scrisoare, scrisa in limba romana ( nu tradusa in limba romana), in care I se spune sa se prezinte saptamana viitoare in Hounslow, la un sediu al UKBA, unde va trebui sa faca dovezi ale exercitarii drepturilor sale ca si cetatean european in UK. In caz contrar, va fi deportat. Costache traieste in Nord-Vestul Londrei de trei ani impreuna cu sotia sa si copiii. A incercat sa obtina NINO de sase ori si anul acesta nu a mai incercat. Lucreaza la una din multele firme care continua sa plateasca muncitorii la negru pentru a nu plati impozite. Din punct de vedere legal, Costache nu poate demonstra din ce bani se intretine in Anglia si ar urma sa fie deportat. Sotia lucreaza in curatenie si crede ca daca si-a facut NINO si il tine in dulap lucreaza legal. Evident, situatia este diferita. Costache va ramane in Anglia, dar frica intiparita pe fata lui mi-a adus aminte de frica care se citea pe fetele tuturor celor care inainte de anul 2007 traiau si munceau ilegal in Anglia, pentru a oferi celor de acasa un alt trai.

Fiecare dintre noi, putem in viata de zi cu zi, macar din cand in cand, sa ne implicam dezinteresat si sa acordam o mana de ajutor. Nu este obligatoriu, este mai comod si simplu sa nu ne interesam de altii. Este mai usor sa nu facem bine decat sa facem. Dar te simti mult mai bine atunci cand faci un bine, si il faci dezinteresat- nu pentru a urmari scopuri precise personale, nu pentru a te afirma, nu in goana dupa statutul de lider.

Cum putem, impreuna, sa fim altfel? Cum putem, impreuna sa facem sa ne fie mai usor? Intrebari la care tot impreuna, noi, romani in UK, putem gasi raspunsuri.

Bucuria vine din lucruri marunte, linistea vine din suflet- atunci cand sufletul este impacat. Fie ca lumina Invierii sa va aduca pace, speranta si daruire.

Cristina Irimie

HRISTOS A INVIAT!

Echipa editoriala www.romani.co.uk si www.romaninuk.net

Cateva linkuri utile de Paste in UK :

- Bisericile romanesti din UK

- Restaurante romanesti in UK

- Discoteci romanesti in UK (program special de Pasti)

- Evenimentele romanesti din UK din aceasta perioada

- Anunturi gratuite pentru romanii in UK

Invierea Domnului sa va gaseasca sanatosi, plini de incredere si cu speranta de mai bine

Hristos a Inviat!

RRI

Multumesc draga Ben.

Eu o sa raspund cu cuvinte mai sarace, dar totusi oneste si anume: Domnul sa va dea Lumina Sa, bucuria Invierii Sale si a cunoasterii Lui!

In plus, sa aveti binecuvantari de toate felurile, inclusiv sanatate!

Toate cele bune, din celalalt colt de lume,

Cristina Balaj Mihai si familia

SARBATORI FERICITE DE PASTE, STIMATE DOMNULE BEN TODICA

DOMNUL SA FIE CU DUMNEAVOASTRA, CU CEI DRAGI, DOMNUL SA NE LUMINEZE, SA NE DARUIASCA SI SA NE AJUTE SA FACEM  MULT BINE IN EXISTENTA ACEASTA, PE NOI SI PE TOTI AI NOSTRI...!

FIE CA DOMNUL SA AJUTE POPORUL ACESTA ATAT DE NECAJIT SI DE FURAT!

LA MULTI ANI , SARBATORI FERICITE DE PASTE CU DOMNUL ! FIE CA DOMNUL SA ADUCA PACEA IN LUME!

CU DRAGOSTE SI CU MULTA PRETUIRE, AL DUMNEAVOASTRA,

STEFAN DUMITRESCU

Sarbatori linistite!

Sfanta Inviere sa va aduca LUMINA si ani binecuvantati!

MG

Sarbatoarea sfata a pastelui sa-ti aduca multa sanatate si multa fericire.

Petrica Ioan

Rețeaua literară” urează tuturor membrilor, colaboratorilor și prietenilor ei, sărbători pline de PACE ȘI DRAGOSTE, fie ca acestă sărbătoare a PAȘTELUI să vă aducă în suflete ți spiritual- LUMINĂ lină, care să vă încălzească și să vă motiveze viața!!!

Aceste zile în care cinstim cu inima învierea Mîntuitorului să vă fie aducătoare de lumina sufletească, liniște și apropierea celor dragi!

Aurelia Albatros

Sarbatorile Pastelui sa va aduca un plus de sanatate si prosperitate! Toate gindurile si sperantele sa vi se implineasca! Cristos a Inviat!

Cu drag, Mariana

Un Paste fericit va dorim si noi, cu multa sanatate si numai bine la intreaga familie!

fam. Gabi si Irina Rusu

Cu prilejul Sfintelor Sărbători Pascale, Revista ART - EMIS urează tuturor colaboratorilor şi cititorilor săi UN PAŞTI CU SĂNĂTATE, BUCURII, ÎMPLINIRI ŞI LUMINĂ ÎN SUFLET!

Sfintele Sărbători Pascale să vă aducă în suflete multă bucurie, sănătate, împăcare, armonie şi iertare.

Hristos a Inviat!

Familia Falcă

Multumiri, draga Ben!

Paste fericit, cu lumina in suflet si bucurii alaturi de cei dragi!

Cu pretuire,

Lucretia

PASTE FERICIT VA DORESTE

NELI SI ILIE

Vă doresc un Paşte Fericit!

Hatos Vasile

În pragul Sărbătorii Învierii Domnului nostru Iisus Hristos vă spun oameni buni că nu avem în astă lume nimic mai scump ca sufletul și duhul nostru.

Să aducem deci prinos de bucurie sinei noastre, să-L lăsăm pe Hristos să intre în casa noastră și să ne mai învețe odată vorbindu-ne despre... Iubire și Iertare!

Aceasta este adevărată Cale și unica noastră șansă pe drumul întoarcerii... Acasă.

Și...un mic dar pentru voi...

Ioan Toroican

HRISTOS A INVIAT!

Colectivul de redactie va doreste lectura placuta!

Doina Dragut

Sarbatoarea Invierii domnului nostru Isus Cristos sa va aduca lumina in suflete, belsug in casa, mancare pe masa, sanatate, liniste si pace!

Cu drag, familia Marta Constantin si Doina.

Bucuria Invierii Domnului

sa va aduca in suflet liniste, pace si fericirea de a fi alaturi, in aceste clipe magice, de cei dragi.

Sarbatori fericite!

Emilia si Dorin T.

Paste Fericit!

Lilioara Macovei

Vorbe dulci sunt usor de spus, lucruri dragute sunt usor de cumparat, dar oameni de treaba sunt greu de gasit. Viata se termina cand tu incetezi sa visezi, speranta moare cand tu incetezi sa crezi, dragostea se termina cand tu incetezi sa mai tii la cineva, prietenia se sfarseste cand tu nu mai imparti. Asa ca imparte cu cine crezi ca iti este prieten, iubeste fara conditii, vorbeste fara intentii, daruieste fara motive, tine la cineva fara explicatii!!

E inima adevaratei prietenii.

Sarbatoarea Sfanta a Invierii Domnului sa reverse asupra voastra sanatate, belsug si bucurii, iar Lumina din Noaptea Sfanta sa va ridice sufletele spre noi trepte spirituale si sa va insoteasca pasii pe drumul vietii.

Sarbatori fericite!

Aurelia Albatros

VENITI SI LUATI LUMINA!

La Multi Ani domnule Todica, va dorim sa aveti Sarbatori Pascale Tihnite, impreuna cu cei dragi si va dorim putere de munca si multa inspiratie.

Paste Fericit!

Adina si Cristi Dumitrache

PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA

ROMANIAN PAGES IN NEW ZEALAND

Lumina, pace, liniste......

Hristos a inviat!

Sarbatori fericite!

Ichim Ofelia

Hristos a inviat!

Grupul de la Observatorul va doreste sa aveti parte de sanatate, in liniste si bucurie, incredere si spor in toate cele folositoare.

La multi ani!

  

Paste straluminat, in tihna si cu belsug de bucurii!

Chistos a inviat!

Marina si Mircea Franculescu

  

Aaaaaaaaadevarat ca a inviat e viu in veci vecilor un paste fericit!

Dorel Varan

  

Pretuiti lumina din viata voastra, si privind spre Golgota, spre Cununa de spini ascultati soapta MANTUITORULUI: PENTRU TINE AM FACUT-O.

Nu uitati niciodata primele cuvinte ale lui IISUS HRISTOS dupa Inviere: BUCURATI-VA!; NU VA FIE FRICA!

Sfanta sarbatoare a Invierii DOMNULUI sa va aduca LUMINA, IUBIRE, PACE SI SPERANTA.

Sa aveti clipe de neuitat alaturi de cei dragi, sa fiti inconjurati cu multa dragoste de cei apropiati, dragoste, pe care stiu  ca o dati in mod altruist inapoi.

HRISTOS A INVIAT!

Cu mult drag,

Vasilica

  

ADEVARAT A INVIAT!

Iisus Hristos este Speranta Noastra,

Speranța nu ne abandonează niciodată!

Noi suntem cei care o abandonăm pe ea!

Sarbatori Fericite intregii familii

Ben

Cu prilejul sarbatorilor pascale va adresez Dvs. cele mai sincere felicitari, dorindu-Va aceeasi bucurie pe care au avut-o femeile mironosite cand L-au vazut pe Domnul Inviat si pacea pe care El a dat-o Sfintilor Apostoli venind în mijlocul lor.

Aflandu-ne in aceste momente de sfanta praznuire a scularii din morti a Mantuitorului, sa alegem viata, ci nu moartea. Sa alungam din noi intunericul pacatelor, inviind la o viata patrunsa de duhul sfinteniei, bunatatii, credinciosiei si al dragostei fata de semenii nostri.

Fie ca lumina Invierii Domnului sa Va lumineze sufletele, iar biruinta Mantuitorului asupra mortii sa Va incurajeze in nevointa duhovniceasca si in marturisirea lui Hristos Cel Inviat.

Fie ca aceasta  zi din an sa ne aduca fiecaruia dintre noi puterea  jertfei in credinta, intelegere si marturisire, dragoste frateasca si mai ales fie ca aceasta zi  sa ne deschida fiecaruia dintre noi usa cea mica a caii spre mantuire

Hristos a inviat!

Pr. Al. Stanciulescu-Barda

Va doresc un Paste Fericit!

Cristina Balaj Mihai

Adevărat a înviat ! Lumina cea adevărată răzbeşte din învăţăturile lui Iisus Hristos. Ea este Calea, Adevărul şi Viaţa...

Multă bucurie şi fericire să vă pătrăundă în sufletele urgisite de lupta neîntreruptă cu  provocările vieţii. Cu stimă şi respect...

Dumitru Timerman

Adevarat a Inviat!

Maria-Ileana Tanase

Adevarat a Inviat!

Irina Lucia Mihalca

Multumesc mult ptr. urari.

Va imbratisez si va doresc si tie numai bine.

C. Rostotchi

Hristos a inviat! Sanatate si bucurii alaturi de cei dragi, Ben!

Mihaela Dinca

MULTUMESC MULT pentru sustinere

HRISTOS A INVIAT!!!!!!!!!

Si multa bucurie si lumina

o primavara frumoasa

si mult succes

cu drag

Victorita Dutu

Adevărat a înviat!

Vă mulţumesc pentru frumoasele şi profundele urări! PACE, BUCURIE, LINIŞTE, LUMINĂ în suflet şi în gând!

Elena Mititelu

HRISTOS A INVIAT

Frate Benule,

Sunt foarte bucuros de Prietenia  noastra! Esti un suflet ales de Dumnezeu, am ramas asa de placut impresionat sa vad cate prietenesti felicitari a primit Domnia Voastra, cu ocazia Sfintelor Sarbatori de PASTI, printre care desigur, nu puteam lipsi nici eu. DAR, este adevarat ca numai Faptele cele bune definesc o personalitate, iar tu Benule ai PRIETENI multi dupa FAPTELE tale bune si multe! Prieteniile nu ies din teorii reci

Zile Senine frate Benule,

Familia Miclau

Biblioteca din Bocsa va ureaza HRISTOS A INVIAT!

Gabriela Serban