Cu
gândul la sfârșitul de an și la vremea colindelor
Ion
Măldărescu
19
Noiembrie 2023
Sfârșitul de an se apropie vertiginos, vin
sărbătorile, vin colindătorii, vine Crăciunul cu milenara şi sfânta veste a
Nnașterii Mântuitorului pentru mari şi mici, deopotrivă. Vine repetabilul An
Nou cu nelipsita „Sorcova vesela”… şi mă gândesc la găştile mondialiştilor, la
hoardele slugilor autohtone, care încearcă din răsputeri să ne abată privirea
și gândul de la Credinţa Neamului.
În „Dimineața de Moș Ajun”, odată cu „Florile dalbe”,
încep să vină colindătorii… dar, rezultat al tembelismului „României educate”,
de groparii Țării, an de an tot mai puțini români deschid ușile colindătorilor,
și aceștia, din ce în ce mai puțini. Pentru că românul a strâns cureaua tot
anul ca să se poată bucura de sărbători, ca să aibă şi el bucate mai bune pe
masă de Crăciun şi de Anul Nou.
Nici în cumpliții ani '40-'50, când ne-românii „veniți
pe tancurile sovietice” făceau legea în România, respectul pentru datinile
strămoșești nu au fost „ucise” ca în ultimii zece ani. Astăzi, slugile
neomarxist-davosist-UE-iste vor să „ucidă” sufletește copiii, să-i transforme
în roboți controlabili asemenea preș-e-dintelui, prim-mini-strul-ui și
„aleșilor neamului” din Țara lui Sparangel-Vodă, umblătorul brambura pe banii
românilor.
În „România educată” colindătorii sunt „uciși” de
spectacolul aleșilor neamului, de slugărnicia acestora și de înalta trădare de
țară a celor împuterniciți să conducă nația și de împietrirea sufletească a
românilor preocupați de lupta pentru supraviețuire. Românul, atacat din toate
direcțiile, alungat din țara lui pentru a fi slugă haitelor globaliste, e
confuz, e derutat și în curând nu va mai fi român. Nici măcar Om. Doar personaj
neînsuflețit, aruncat într-o realitate ireală pe sticla micului ecran., Oare
întâmplător consilierul-robot al ex-prim-ministrului Ciucă a fost „botezat”
Ion? Să fi fost o atenționare preventivă: Iată ce veți fi voi ?!
Colindele tradiţionale românești sunt revărsări magice
și binecuvântări adresate familiei, câmpiilor, dealurilor, pădurilor, munților,
râurilor şi mării cea mare, Omului, în lumina Naşterii Domnului. Ele exprimă
bucuria prilejuită de nașterea Fiului lui Dumnezeu.
Privind în jur, mă întreb: oare când se va naște un
nou Eminescu, pentru ca strigătul „Luceafărului” să fie din nou auzit pentru
a-i trezi pe români până nu-i prea târziu: „De la Nistru pân’ la Tisa/ Tot
românul plânsu-mi-s-a,/ Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate/…/ De la
Turnu-n Dorohoi/ Curg duşmanii în puhoi/ Şi s-aşează pe la noi;/…/ Toţi
duşmanii or să piară/…/ Daţi în seama ciorilor/ Ş-a spânzurătorilor./
străinii…/ Mânca-le-ar inima câiniiMânca-le-ar ţara pustia/ Şi neamul
nemernicia/ Cum te pradă, cum te seacă/ Săraca ţară, săracă!” (Doina, Mihai
Eminescu). Sau: „Popor Român, Îţi scriu pentru că sper ca măcar acum, să îţi
aminteşti cine ai fost, cine eşti şi poate aşa vezi încotro te îndrepţi! Eşti
singurul popor european care trăieşte încă acolo unde s-a născut… Trezeşte-te,
popor român, trezeşte-te român adormit şi nu lăsa să se şteargă dintr-o
trăsătură de condei, tot ce ti-au lăsat părinţii, nu îţi lăsa copiii pe
drumuri, sclavi ai celor ce nici nu existau pe când tu ştiai să scrii… (Părintele
Iustin Pârvu).
- „Cât de
frumoase sunt pe munţi picioarele trimisului care vesteşte pacea, a solului de
veste bună, care dă de ştire mântuirea, care zice Sionului: Dumnezeul tău este
împărat!” (Isaia 52.7).
- „Cât de
frumoase sunt picioarele celor ce vestesc pacea, ale celor ce vestesc cele
bune!” (Romani 10.15)
- „Vestiţi,
faceţi cunoscută ştirea, duceţi-o până la marginile pământului! Ziceţi: Domnul
răscumpără pe sluga Sa Iacov” (Isaia 48.20).
- „Cunoaşterea
Cuvântului lui Dumnezeu este o binecuvântare fără margini (Ioan 1.1-12; 17.17
etc).
- „Vestirea
Lui, într-o formă sau alta, este o misiune sfântă pentru toţi cei care L-au
primit (Matei 5.14-16 şi I Petru 2.9)
- Desigur,
vestirea nu se face fără rânduială (I Corinteni 14.33), ci după cum este trimis
fiecare (Romani 10.15).
Voi, dușmani ai românilor, voi dușmani ai tradițiilor
noastre strămoșești, vă bucurați prea curând de o falsă victorie. Colindele
noastre vor răsuna și în acest Crăciun, pentru că „Tot ce-i românesc nu piere…
și nici nu va pieri!”.
Pe voi, pe dușmanii Neamului Românesc, vă vom sorcovi
cu parodia: „Sorcova, morcova/ Dă jupâne, roșcova !”.
---------------------------------
Leru-i ler – Corul bărbătesc din
Finteiușul Mare -
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu