AnnaNoraRotaru - NU-I TÂRZIU, ÎNTOARCE-TE...

 

NU-I TÂRZIU, ÎNTOARCE-TE...

#AnnaNoraRotaru - autor

 

 

~*~

 

Pe aripile Amurgului, ce-agale-ți se stingea,

Prin aburii Înșelăciunii, tu ți-ai lăsat simțirea...

Spre falsul Paradis te-ai dus, ce te-amăgea,

În descărnate brațele Iluziei, ce te strângea,

Să-ți vândă ceva idealuri, speranțe, fericirea,

Chipurile, c-ai s-atingi sfințirea...

 

Simțeai c-aveai atâtea de făcut, multe de trăit,

Din visele ce-ai adunat, chiar de la-nceputuri...

Pe toate-ai vrut să-mplinești, sătul de-orbecăit

Prin faldurile-ntunericului, cu greu pas și șovăit,

Neștiind că ostatec ești, că viața nu dă scuturi

Și, nici nu-ți face împrumuturi...

 

Au mugurit eșecuri, dezamăgiri, false speranțe,

Din nectarul viselor, în sânge-a picurat veninul...

La planurile ce ți-ai făcut, rămas-ai cu restanțe,

Ce sufletu-ți adânc țintesc, în ropote de gloanțe,

Dureri de sarcă sfârtecată, cu-mplântat caninul,

Ți-au otrăvit seninul cu suspinul...

 

Acum vezi, că drumul ce-ai ales ți-a fost greșit...

C-Adevărul l-ai-ncurcat prin ispite și-n minciuni...

La ferecate porți, cu pumnii ai bătut și ai cerșit,

Așteptând pe-un cineva să-ți deschidă ș-ispăsit,

Te-ntorci azi, la cele ce-odată le credeai tăciuni,

Stingându-ți plânsu-n rugăciuni...

 

Nu-i târziu, întoarce-te din ce credeai tu Paradis,

Cu dorința vie de chibzuință și-adâncă cugetare!

În urmă-ți, resemnat, lasă-ți crezul răstignit, ucis,

N-ai fi tu în viața asta, poate, al Sorții un proscris

Și, prin zăbrele, o Rază-ți va zâmbi din depărtare,

Rupe lanțul sufletului să intre și pios cere-i iertare,

Că, poate-i da de Sfintele Hotare...

 

~*~

____________________ NORA _________________

versuri din vol. _ „Gânduri pe malul tăcerii” _