Fapte
istorice ignorate ale României contemporane și marotele din scrierile oficiale.
Eseu (17)
Prof.
univ. dr. Corvin Lupu
29
Decembrie 2024
Evaluările greșite ale guvernului S.U.A. privitoare la
România Socialistă
Istoricul american Larry L. Watts este autorul unor
lucrări monumentale despre România contemporană și recentă. Dintre toate
lucrările sale, menționez: „Ferește-mă doamne de prieteni… Războiul clandestin
al Blocului Sovietic cu România”, Editura RAO, București, 2011, „Cei dintâi vor
fi cei din urmă”, Editura RAO, București, 2013, „Aliați incompatibili”, Editura
RAO, București, 2014, sau „Oaia albă în turma neagră”, Editura RAO, București,
2018.
Larry L. Watts a făcut studii și în România, pentru a
învăța mai bine realitățile țării și mentalitățile de la noi. A fost ocrotit de
instituțiile de forță ale statului, fiind în legătura viitorului general,
director al S.I.E. și consilier prezidențial Ioan Talpeș. S-a căsătorit cu o
româncă din Bistrița. În preajma loviturii de stat din decembrie 1989 a revenit
în România și a rămas până în anul 2009, când s-a pensionat. Din 1992 în 2009 a
fost consilier/consultant pentru reformarea serviciilor secrete și pentru
pregătirea armatei române pentru aderarea la N.A.T.O.
În cărțile sale a folosit o gamă foarte largă de
documente din arhivele americane, germane, române, ale Organizației Tratatului
de la Varșovia etc. S-a dovedit un cunoscător profund și fin al adâncurilor
istoriei și politicii estului Europei, în general și al României în special.
Abordarea sa este una strict științifică, fără politizare, fără atașamente sau
resentimente față de unul sau altul dintre regimurile politice ale Războiului
rece. Obiectivitatea sa este una remarcabilă, având în vedere că el a fost
totuși un om al serviciilor secrete ale S.U.A., care au fost angajate în lupta
de pe frontul invizibil, unde nu există, de regulă,
obiectivitate/imparțialitatea necesară istoricului, prietenie, recunoștință și
milă.
Printre numeroase subiecte foarte importante pe care
le-a clarificat, în cartea Cei dintâi vor fi cei din urmă, în chiar primul
capitol, intitulat Perceperea greșită a României, Larry L. Watts a abordat
problema modului în care a fost receptată politica României și personalitatea
președintelui Nicolae Ceaușescu la nivelul Casei Albe.
Istoricul pornește de la faptul că unii analiști
oficiali americani au insistat asupra faptului că România lui Ceaușescu nu ar
fi fost de fapt „copilul rebel” al Blocului Sovietic, ci un „cal troian” secret
al Moscovei, menit să mimeze independența pentru a crea falsa imagine de
democrație în interiorul sistemului socialist de stat. În același timp,
susținuseră acei analiști americani care contestau realitatea independenței
României, comportamentul Bucureștiului era parte a unui complot sofisticat
împotriva intereselor S.U.A. și ale Occidentului. România ar fi urmărit să
obțină o încredere nemeritată din partea S.U.A. și a Occidentului, pe de o
parte și o înșelare a poporului român, care agrea independența și o relație cât
mai strânsă cu Occidentul.
Aceeași analiști americani care influențau decidenții
politici de la Casa Albă, susțineau în mod fals că România și Ceaușescu ar fi
fost responsabili de crearea intenționată de tensiuni internaționale de pe urma
cărora să tragă foloase și că ar fi conspirat împotriva SUA cu „state-paria”,
ca Libia și Coreea de Nord. De asemenea, România era învinuită că dezvolta
programe nucleare și bacteriologice. Este cunoscut faptul că aceste programe,
chiar dacă interesau și România, erau dezvoltate prioritar de marile puteri ale
Lumii, în frunte cu S.U.A. și U.R.S.S.-Rusia, dar și altele.
Mai mult decât atâta, după cum arată Larry L. Watts,
acești „analiști” au afirmat că guvernul României ar fi dezvoltat un program de
„genocid cultural” împotriva minorităților naționale, ceea ce a fost o
adevărată blasfemie. Discuția este foarte importantă, este de regulă manipulată
de acaparatorii României de astăzi și de supușii lor slujbași și ocolită de
istorici, datorită riscurilor la care s-ar supune și a poliției politice
represive foarte subtilă care se practică împotriva celor care susțin românismul
și care sunt vânați pentru a fi „asasinați” social. Dar această chestiune
trebuie abordată de către istoricii români onești, în sensul ei real.
Acuzația de „genocid cultural” împotriva minorităților
naționale, vehiculată cu insistență după decembrie 1989, nu vizează doar
regimul politic ceaușist, ci românii în general și naționalismul românesc, în
special, în sensul său general pozitiv. În întreaga istorie a statului național
român, naționalismul românesc nu a fost orientat împotriva vreunei minorități,
sau a tuturor deopotrivă, ci în favoarea îndreptățită a drepturilor românilor
autohtoni, mereu afectate de diverșii lor stăpânitori. Nici în perioada în care
Mișcarea Legionară a fost foarte influentă în societatea românească, sau a fost
la putere (1940), măsurile propuse sau luate de români au fost pentru a se
autoproteja de minoritățile care acaparaseră o mult prea mare parte a
influenței asupra societății românești și a instituțiilor statului, inclusiv
asupra Casei Regale și a principalelor decizii ale guvernelor și ale
monarhului.
În timpul primei perioade a regimului socialist de
stat, sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, minoritățile naționale au
reprezentat majoritatea absolută în conducerea aparatului de securitate și o
foarte mare influență în conducerea superioară și locală de partid și de stat,
la nivelul secretariatului C.C. al P.C.R., al Biroului Politic al partidului
unic, la nivelul conducerii regionale și raionale de partid și în punctele
„cheie” din ministere și alte autorități ale statului. De asemenea, spre deosebire
de etnicii români, minoritățile naționale, mai ales evreii, germanii și ungurii
au primit dreptul să emigreze, inclusiv în masă, ceea ce a fost o favoare pe
care românii o aveau în număr scăzut, majoritatea etnicilor români cărora li se
permitea să emigreze fiind agenți ai Securității, sau aveau rolul de acoperire
(cu sau fără știința lor) pentru alți agenți care urmau să emigreze în urma
lor. Dreptul lor de a emigra a fost acordat din rațiuni superioare ale
statului, respectiv pentru întreținerea relațiilor foarte bune ale României cu
Israelul, cu SUA și cu Germania Federală, care au permis transferuri de
tehnologii către România, schimburi mari de mărfuri și numeroase avantaje cu
caracter politic. În raport cu aceste interese, sumele încasate de statul român
ca despăgubiri pentru cheltuielile de școlarizare, care s-au achitat pentru
minoritarii emigrați, sunt nesemnificative.
Și în justiție, minoritarii etnici erau protejați. De
exemplu, în arhive există dosare penale de viol în grup, în care făptuitorii au
săvârșit fapte similare, dar etnicii români au fost condamnați la șapte ani de
închisoare, iar ungurul și sasul au primit pentru aceeași faptă, doar doi sau
trei ani de condamnare…
Numărul publicațiilor în limbile minorităților era
impresionant, iar mass-media le-a fost pusă la dispoziție, desigur, cu
restricțiile ideologice ale vremurilor, care nu au fost cu nimic mai aspre
pentru minoritari. Teatre, opere, grădinițe, școli, facultăți, centre
culturale, edituri erau finanțate în limbile minorităților naționale. Faptul că
astăzi minoritățile acceptă fără să protesteze aceste acuzații care ni se aduc
nouă, este o impietate, o gravă lipsă de recunoștință și ne dovedește nouă
românilor că nu ne putem baza deloc pe atașamentul minorităților naționale față
de etnicii români, iar faptul că foarte mulți români au votat minoritari în
alegeri locale și centrale, este un semn de neatenție, de ignoranță și de lipsă
de patriotism național.
În timpul epocii Ceaușescu, conducătorul țării a
introdus reprezentarea proporțională a minorităților, în funcție de numărul
lor. Pierderea preponderenței de către minorități în cadrul aparatului central
de partid și în Securitate a fost receptată negativ de către acestea, ca pe o
persecuție cu caracter național, ele fiind obișnuite să dețină controlul asupra
societății. Mă refer la unguri și sași în Transilvania și la evrei în Moldova
Muntenia, Oltenia și Dobrogea.
Eu susțin cu tărie că nu a existat nici un fel de
„genocid cultural” în România, nici măcar persecuții etnice, nici în perioada
ceaușistă, nici în altă epocă a istoriei statului național român. Suferințele
evreilor din anumite perioade, care au existat într-adevăr, au fost mult
exagerate și nu au fost abordate comparativ cu suferințele românilor din
aceleași perioade. După părerea mea de cercetător, suferințele românilor au
fost mai mari decât ale evreilor.
Cât despre „genocidul cultural” „aplicat” țiganilor și
acesta comportă precizări. Este evident că un procent impresionant de țigani nu
au putut fi integrați în societatea românească în mileniul de când au fost
aduși pe teritoriul României. În ciuda eforturilor îndelungate, această
încercare de civilizare a multor țigani nu a reușit, motiv pentru care etnicii
români, dar și alte etnii, s-au protejat de țigani prin izolare a lor, sau de
ei. Această autoprotejare a românilor a fost mereu condamnată de comisarii
corectitudinii politice a internaționaliștilor proletari, în perioada comunistă
și de continuatorii lor de astăzi, iudeo-globaliștii, cei care susțin acest
regim ideologic, despre care președintele Donald Trump a declarat în mod
repetat că este „gogorița băgată forțat pe gâtul popoarelor”, declarație
însoțită și de convingerea președintelui Trump într-un viitor al „Europei
națiunilor” și nu al Uniunii Europene, S.U.A. susținând și salutând Brexit-ul,
ca și mișcările naționaliste europene, care se opun modului oligarhic de
organizare și conducere a Uniunii Europene globaliste.
Larry L. Watts arată faptul că unii analiști au
susținut un presupus „șovinism extrem” al militarilor români împotriva
ungurilor, ceea ce nu este decât o minciună pornită din cele mai urâte
sentimente și interese antiromânești. În acest sens, acei falși analiști
prevedeau că în cazul unei destabilizări a situației din România vor avea loc
pogromuri împotriva populației maghiare și se va ajunge la anarhie
generalizată.
Falsitatea acestor analize este evidentă. Dar, marea
problemă a României Socialiste a fost că aceste analize se adresau decidenților
politici de la Washington și afectau grav raporturile României cu Lumea
Occidentală. Politica occidentală față de România se baza pe aceste analize
false. Bazându-se pe analize false, politica Occidentului față de România nu
avea cum să fie una corectă. De altfel, Larry L. Watts a subliniat falsitatea
unor concluzii importante ale Departamentului de Stat și ale CIA privitoare la
România și politica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu, care au
influențat negativ raporturile dintre România și S.U.A. și Occidentul supus
S.U.A., în ansamblul său.
Este evident că în timpul evenimentelor din decembrie
1989, românii nu au acționat împotriva ungurilor. În schimb, ungurii au
acționat împotriva autorităților române și a unor cetățeni de etnie română,
unii dintre aceștia fiind uciși, chiar cu bestialitate. Este cunoscut astăzi că
dintre cei o mie de arestați la Timișoara și închiși în Penitenciarul „Popa
Șapcă”, din zilele revoltei populare, peste opt sute erau cetățeni de etnie
maghiară din județul Mureș! Ce căutau ungurii în acest număr atât de mare în Timișoara,
în timp ce aveau loc provocările de acolo, care erau de dimensiuni tot mai mari
și erau rostogolite către București, către sediul puterii, pe care așteptau să
o preia puciștii și stăpânii lor din serviciile secrete străine? Din loialitate
față de statul național unitar român au plecat ungurii la Timișoara?
Ca argument al acestei situații, arată Larry L. Watts,
unii analiști au argumentat șovinismul românilor prin prisma evenimentelor din
martie 1990 de la Târgu-Mureș, în zilele următoare sărbătoririi pe teritoriul
României a revoluției de la 1848 din Ungaria, revoluție care a militat și
împotriva românilor, inclusiv pentru alipirea Transilvaniei la Ungaria. Falșii
analiști americani și unguri, ca și alții, din alte state, au asemănat
conflictul interetnic de la Târgu-Mureș cu ceea ce ei numeau „pogromurile antisemite
din România din perioada Holocaustului”. Această comparație dovedește
identitatea comună a celor care formulează acuzații false împotriva românilor.
Pentru a-și impune falsele puncte de vedere, stăpânitorii evrei ai României au
determinat pe unii politicieni români iresponsabili să accepte Ordonanța
31/2002 și Legea 217/2015, acte normative antiromânești și anticonstituționale,
care fac parte din ansamblul de măsuri de poliție politică represivă din
România, prevăzând pedepse privative de libertate de până la trei ani de
închisoare pentru cei care exprimă alte convingeri despre realitatea istorică
românească, decât cele impuse prin legi aberante, cum spuneam, antiromânești și
antioccidentale. Astfel, s-a ajuns ca Istoria să fie stabilită de instanțe de
judecată, nu de istorici.
Doresc să menționez că acele evenimente de la
Târgu-Mureș, din martie 1990, nu au fost rodul „șovinismului românilor”, ci
momente operative ale unor servicii secrete (maghiare, sovietice, românești,
germane etc), fiecare dintre ele cu interese diferite, pe care nu le abordăm în
aceste rânduri. Etnicii români și unguri au fost victimele diversiunilor și
interesului de a declanșa un conflict interetnic în Transilvania.
Acuzațiile împotriva României, le care ne-am referit
în rândurile de mai sus, arată Larry L. Watts, au fost demontate de
investigațiile întreprinse de organisme internaționale și americane de
monitorizare. Istoricul american arată ferm că evenimentele de la Târgu-Mureș
au fost provocate de maghiari. Pentru demontarea tezelor false privitoare la
România ceaușistă, lansate de falși analiști americani, au fost de utilitate și
documentele secrete din Arhiva Tratatului de la Varșovia, ajunse în posesia
S.U.A., oferite de Polonia, drept recompensă pentru faptul că, după Acordul din
Malta, pentru a cataliza trecerea Poloniei în sfera occidentală de influență,
țara a fost scutită de datoria de zeci de miliarde de dolari către organismele
financiare internaționale, datorie care, împreună cu dobânzile neplătite și cu
penalitățile de întârziere ar fi ajuns la cifre amețitoare.
În ultima vreme, pe măsura acutizării confruntării
ideologice internaționale dintre globaliști și național-protecționiștii din
S.U.A. și naționaliștii din statele U.E., lucrările lui Larry L. Watts sunt
puse într-un con de umbră de către cei care asigură corectitudinea politică
globalistă, întrucât ele nu se înscriu pe această linie, ci reușesc o abordare
cât mai obiectivă posibil, care evidențiază rolul pozitiv al naționalismului
românesc al epocii lui Nicolae Ceaușescu și recunoaște erorile occidentale privitoare
la percepția asupra României.
În ce măsură, însă, acest naționalism românesc din
perioada socialistă a României a ajuns la un moment dat să fie factor de risc
pentru securitatea națională a țării, mai este de discutat și de cercetat.
- Va urma -
Aranjament grafic – I.M.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu