„Experimentul
România”
sau
criza morală a unui stat care-și pedepsește cetățenii
Prof.
univ. dr. Gheorghe Bichicean
07
iulie 2025
Trăim, fără îndoială, una dintre cele mai tulburătoare
perioade ale României post-decembriste. O perioadă în care nu doar economia
este în dezechilibru, ci și valorile fundamentale ale unei societăţi
democratice: echitatea, legalitatea, solidaritatea și respectul faţă de
cetăţean.
Pentru că este vorba nu
doar despre o criză economică, ci o criză de încredere, de moralitate
guvernamentală și de respect.
Măsurile adoptate de
actualul guvern par să configureze nu o strategie economică, ci un veritabil
experiment social: până unde poate fi împinsă o populaţie în numele unui
„interes naţional” niciodată clar definit, dar mereu invocat?
Experimentul România este
o realitate dureroasă. Ideea unui experiment social
nu mai pare deloc o metaforă. Pentru că suntem martorii unor decizii
luate fără consultare publică reală, a unor tăieri neuniforme și punitive
aplicate celor vulnerabili (pensionari, mici întreprinzători), într-o vizibilă răsturnare
a priorităților, în care echilibrul bugetar pare să justifice nedreptatea
socială.
Este oglinda a doar
câtorva repere, fără a mai dezvolta afrontul prin numirea a cinci vicepremieri,
prin trecerea măsurilor fundamentale pentru reducerea deficitului bugetar în
„pachete” … viitoare și chiar etichetarea noastră, a cetăţenilor, ca …„fiinţe
umane” (?). Dar oare ce ar trebui să fim ? Scalvii erau consideraţi „res”,
adică lucruri, bunuri. Ni se face o favoare că suntem „fiinţe umane” ? Ar
trebui să revenim la statutul de res, de bunuri publice ? Aici chiar
este necesară și așteptăm o explicaţie și o clarificare a conceptelor din
partea celui care a rostit aceste cuvinte.
Prin măsurile pe care
astăzi guvenul se grăbește să își asume răspunderea (fără respectarea ad
literam a prevederilor legale, vorbind de pildă numai de termenele
prevăzute pentru dezbatere și adoptare), am fost și suntem martorii unei
crize morale a statului care își pedepsește cetățenii.
Nu tăierile și umilirea
redresează deficitul. Redresarea bugetului României nu se poate face prin
tăieri oarbe, prin umilirea celor care au muncit o viață sau prin sacrificarea
democrației.
1. O dublă nedreptate: pensionarii între lege
și batjocură
Un exemplu grăitor este
tratamentul aplicat pensionarilor. După ce nu li s-a acordat procentul de
actualizare cu inflaţia – prevăzut clar prin lege –, aceștia au fost
supuși unui nou afront: reţinerea a 10% din pensie sub forma contribuţiei
pentru asigurări de sănătate (CASS).
Se invocă legalitatea
acestei măsuri, dar legalitatea este aplicată selectiv.
Atunci când vine vorba despre pensiile
speciale, despre primele de pensionare uriașe din multe sectoare, ni se spune
că „sunt imorale, dar legale”. Când este vorba despre drepturile pensionarilor
obișnuiţi, nu mai sunt nici legale, nici morale. Sunt „sacrificabile”.
Această dublă măsură
este inacceptabilă într-un stat de drept. Este ilegală sau cel puțin
discutabil juridic, pentru că ignoră spiritul și litera legii. O
ignorare care reflectă o contradicție gravă în gândire și aplicarea legii.
2. Creșterea TVA: statul
greșește ținta
O altă măsură cu impact
devastator asupra populaţiei este majorarea TVA. Se lovește în consumul de
bază, în coșul zilnic al celor care trăiesc din salarii modeste sau din pensii.
În același timp, nimeni
nu vorbește serios despre cele aproape 35% din TVA care nu sunt colectate
de către stat.
Nu este mai firesc să
reformezi ANAF, să digitalizezi colectarea, să reduci birocraţia și
corupţia, înainte de a pune presiune pe cetățeanul corect ?
Mărirea TVA-ului este
cea mai regresivă formă de fiscalitate, ea afectează cel mai tare pe cei cu
venituri mici, în timp ce statul nu face reformă reală în colectare, nu
combate economia subterană și nu optimizează cheltuielile publice.
Și astfel, creșterea
TVA-uli devine o măsură care pedepsește cetățenii, nu evazioniștii.
3. România și anularea
democrației
Un moment-cheie în
această derivă politică care face parte din experimentul social, l-a
reprezentat anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, o
premieră periculoasă în Uniunea Europeană. Este un semn clar al declinului
democratic.
Anularea pentru motive
netransparente și neconvingătoare, a deschis poarta unor suspiciuni
fundamentale despre respectarea principiilor constituţionale, obediența
faţă de structuri de putere nealese democratic și a pregătit terenul de control
social și politic accentuat.
Fără un motiv solid, fără
consultare publică, fără transparenţă, s-a transmis populaţiei, subliminal,
următorul mesaj:
„Votul vostru contează mai puțin decât
conveniențele noastre politice.”
Este un precedent grav.
Este semnalul că nu doar economia este controlată discreţionar, ci și
democraţia.
4. Un test al obedienței
?
Din toate aceste decizii
se conturează imaginea unei testări sistematice a obedienței publice.
Cât de mult poate fi
sacrificată populaţia, fără reacţii majore ?
Cât de mult pot fi
încălcate sau ocolite legile, fără reacţie instituţională ?
Cât de mult poate fi
relativizată democraţia, fără a stârni indignare colectivă ?
Și, astfel, România pare
să fi devenit un laborator de supunere, al obedienţei, nu un stat modern
european.
Un stat care își distruge
capitalul uman și încrederea cetăţenilor săi nu va fi nici eficient economic,
nici respectat internaţional.
Nu acesta este soluţia.
Iar indiferenţa nu va salva democraţia.
Este nevoie de voci
curajoase, de solidaritate civică, de respect față de adevăr și
lege.
Obediența se testează și
ea poate fi periculoasă.
Experimentul România
este resimţit de mulţi români ca un test al limitei de suportabilitate
socială. Democraţia, dacă rămâne doar pe hârtie, iar poporul nu
reacţionează civic și solidar, poate fi transformată rapid într-o formă de autoritarism
inuman.
Prof. univ. dr. Gheorghe Bichicean 07
iulie 2025


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu