CAPĂTUL DRUMULUI - Sfântul Ioan din
Kronstadt
Vai, fratilor! Oare nu vom disparea
curând toti de pe fata pamântului, ca si cum n-am fi fost niciodata? Unde ne
sunt faptele de iubire? Unde îndeplinirea poruncilor Creatorului? Unde este
duhul lui Hristos din noi? Unde bunatatea, smerenia, dragostea fata de
sufletele oamenilor, nepasarea fata de cele vremelnice? Unde râvna fata de
bunatatile duhovnicesti? Cât suntem de prosti si cât de mult ne pierdem în
desertaciuni! Ne-am schimonosit chipul sufletului nostru, ne-am schimonosit
viata, am întors-o pe dos. Nu-i suntem placuti lui Hristos, ci diavolului.
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea
in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 253
ZIDUL
- Sfantul Teofan Zavoratul
Pacatele
mele sunt zid între mine si bunatatea Ta. Strica zidul acesta, ca sa ma pot
apropia de bunatatea Ta, varsa asupra mea dragostea Ta si trage-ma la înaltimea
Ta.
Zidul
pacatelor mele e însa darâmat de lacrimi si de frângerea inimii; drept aceea,
daruieste-mi în toate zilele vietii mele sa-mi plâng pacatele cu osârdie si sa
culeg roade care îmi vor fi de folos în Ziua Judecatii.
Sfantul Teofan Zavoratul, Psaltire
sau cugetari evlavioase si rugaciuni, traducere de Adrian Tanasescu-Vlas, Ed.
Sophia, Bucuresti, 2011, p. 32.
EMIGRANȚII
,,Emigranții călătoresc fără
odihnă dintr-o localitate în alta, dintr-un sat în altul, dintr-un oraș în
altul și toată averea mobila o iau cu ei. Acești oameni se numesc emigranți.
Tot așa și creștinii adevărați, care au în inimile lor credința vie, ca o
făclie, emigrează cu inimile și cugetele lor din lumea aceasta în celalalt
veac; ei se nasc în lume, dar se strămută în Patria cerească. Despre aceasta,
Sfântul Pavel, vasul ales al lui Hristos, spune dimpreună cu toți credincioșii:
„Cetatea noastră este în Ceruri, de unde și așteptăm Mântuitor, pe Domnul Iisus
Hristos” (Filip., III, 20). Noi trăim cu trupul pe pământ, dar cu sufletul ne
suim la ceruri. Acolo a mers Domnul Hristos, Capul nostru; într-acolo ne grăbim
și năzuim cu suspine și noi, mădularele Lui. Într-acolo a mers Începătorul
nostru, Domnul Iisus Hristos, într-acolo privim și noi și Îi urmăm. El ne
atrage într-acolo, ca pe ai Lui. Acolo este Patria noastră, acolo este casa
noastră, acolo este moștenirea noastră, acolo este avuția noastră, bogăția, cinstea,
slava, mângâierea, bucuria și toată fericirea noastră. Noi nu căutăm în lumea
asta decât cele absolut necesare”.
Sfantul Tihon din Zadonsk, Comoara
duhovniceasca din lume adunata, traducere de rasofora Domnica Talea, Ed.
Egumenita, Galati, 2008, p. 485
MIROSUL PĂMÂNTULUI - Arhiepiscopul Iustinian Chira
Nimic nu e mai frumos si mai
bogat decât pamântul; iei un pumn de pamânt, în acelasi pamânt pui samânta de
fasole, porumb, grâu, samânta pentru toate florile, pentru toate miresmele,
într-un pumn de pamânt, acelasi pamânt. Si tot din pamântul acesta izvorasc
toate parfumurile florilor, toate culorile florilor… nu-i un miracol? Pamântul
acesta este creatia primara a lui Dumnezeu, minunea minunilor pe care a creat-o
Dumnezeu, pamântul. Si pamântul acesta si-a pastrat calitatea si acum. Toate
acestea sunt un miracol, o minune e existenta noastra, un miracol în fata
caruia ma închin si ma cutremur si ma desfat vazând toata creatia lui Dumnezeu
care graieste si care îmi vorbeste si care apare în diferite forme: în chipuri
de oameni, în chip de animale, în chip de flori, dar toate din acelasi pamânt
pe care Dumnezeu l-a creat.
Arhiepiscopul Iustinian Chira,
Convorbiri in amurg, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2006, p. 45-46
Sursa: Pr. ALEXANDRU STANCIULESCU
BARDA
"...cand muscalii
par a voi sa puna in joc pacinica dezvoltare a vietii moderne..."
“Aruncaţi
din întâmplare la răspântia unde se ating cele trei lumi deosebite şi mai mult
ori mai puţin învrăjbite, lumea modernă, cea musulmană şi cea muscălească,
românii, chiar în virtutea originii lor, sunt meniţi a reprezenta interesele
ideilor moderne şi ar fi un stat de cultură deosebită, în care trei lumi se
întâlnesc şi se împacă.
Câtă vreme
musulmanii erau încă o primejdie pentru societatea europeană, românii i-au
combătut cu bărbătească statornicie, luptând şi mereu luptând veacuri întregi
şi acum, când muscalii par a voi să pună în joc pacinica dezvoltare a vieţii
moderne, lupta trebuie să se urmeze contra lor şi, câtă vreme piciorul roman
mai stă ţeapăn pe faţa pământului, unirea slavilor de la miazănoapte cu cei de
la miazăzi, atât de mult dorită, nu se poate face. Oricât de mic, Statul Român
e puternic, fiindcă prin munca veacurilor în Europa, într-însul se întâlnesc
interesele marilor puteri de la apus…”
România în
luptă cu panslavismul
Din volumul
Mihai
Eminescu – Basarabia – Pământ românesc, samavolnic răpit
Editura
SAECULUM I.O.
Bucureşti,
1997
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15+-+Mihai+Eminescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România
Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea
şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea
valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi
credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu