ARTUR GABRIEL SILVESTRI – Lumină
pentru eternitate
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU
„Singur eu... prin vreme... gând cutezător,
Pelerin, îmi caut misticul izvor
Undele luminii într-însul să vibreze
sufletu-mi gustându-l să nu înseteze!...”
(Virgil Maxim)
Filosof al culturii creştin ortodoxe, Artur Gabriel Silvestri a fost graiul identitar prelins ca un
bucium bucovinean din adâncul sufletului său frumos pentru trezirea conştiinţei
naţionale, pentru luminarea cugetului spre aura eminesciană, spre azurul
înţelepciunii socratice dacoromâne a genialului Petre Ţuţea, spre edificarea
culturii noastre întru Filosofia Duhului, prin care să se cristalizeze definiţia
clară a creaţiei noastre autentice.
Istoric al civilizaţiilor, Artur Gabriel Silvestri a creat Şcoala spirituală – Artur Silvestri în
care să se formeze, să se realizeze, să se finalizeze, să se răsfrângă în
prezent şi viitor noua creaţie creştină de elită prin care să se lămurească
definitiv specificul nostru naţional şi particularităţile de excepţie ale
etnicului dacoromân.
Scriitorul Artur Gabriel Silvestri, prin multitudinea
lucrărilor sale a vegheat şi a imprimat consecvent creaţia sa autentică pentru
a pune piatra de temelie a Pantheonului Spiritualităţii Româneşti, invitând,
ajutând, îndrumând şi călăuzind noi talente, sau consolidând pe cele deja
consacrate, dar pe o nouă orientare, cea a spiritualităţii Creştine, în speţă
cea Ortodoxă, astfel încât să se circumscrie Vârfului de conştiinţă
naţionalistă – care este eternul EMINESCU.
Profetul Mihail Eminescu a intuit integral genialitatea, smerenia,
suferinţa, jertfa, credinţa, curajul, răbdarea, mărturisirea, golgota, dragostea,
misiunea şi vocaţia poporului dacoromân dându-i valoarea supremă de Destin al
Crucii şi Învierii sale.
Cronicarul literar Artur Gabriel Silvestri a iniţiat în
cadrul revistei Luceafărul, proiectul „noii geografii literare” în vederea
strălucirii luminii noii creaţii spirituale în plan local, regional, provincial
prin care să se surprindă structura psihologico-religioasă a poporului,
respectiv a Neamului nostru, a identităţii sale printr-o fineţe analitică
apropiată de cea a marilor reprezentanţi ai culturii creştine române din
perioada interbelică, precum Nicolae Paulescu, Alexandru Mateevici, Nicolae
Iorga, Ion Nistor, Vasile Pârvan, Vasile Ţepordei, Sergiu Roşca, Nae Ionescu,
Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae, Theodor M. Popescu, Nil Dorobanţu, Constantin
Galeriu, Sofian Boghiu, Dumitru Bălaşa, Petre Ţuţea, Mircea Vulcănescu, Mircea
Eliade, Vasile Băncilă, Ernest Bernea, C. Rădulescu-Motru, Simion Mehedinţi, Lucian
Blaga, Constantin Noica, Sandu Tudor/ Ieroschimonahul Daniil, Alexandru
Mironescu, Radu Gyr, Octavian Goga, Vasile Voiculescu, Andrei Ciurunga, Aron
Cotruş, Constantin Virgil Gheorghiu, Dan Botta, Constantin Brâncuşi, Nicolae
Grigorescu, George Enescu, Horia Vintilă, Maica Teodosia-Laţcu, Maria Tănase,
Pamfil Şeicaru ş.m.a.
Creatorul de instituţii şi de
organizaţii profesionale Artur Gabriel
Silvestri a fondat Asociaţia Română pentru Patrimoniu, editurile Carpathia
Press, Intermundus şi Kogaion, Asociaţia Scriitorilor Creştini din România.
Creatorul vastului program
cultural on-line, care însuma peste 100 de pagini web (dintre care un sfert de
publicaţii periodice cotidiene, săptămânale şi lunare, plus 5 reviste literare
în limbi străine, Artur Gabriel
Silvestri a descoperit oameni noi, talente remarcabile, creaţii originale,
colaboratori prieteni în ţară şi în străinătate, lărgind astfel Patrimoniul
spiritual român şi dându-i o tentă ulterioară de artişti profesionişti, parte
dintre colaboratori devenind ulterior creatori, editori, fondatori de programe
şi de reviste prestigioase cu ecou în multe ţări din lume.
Sunt mândru că sunt ucenicul spiritual al Magistrului Artur Gabriel Silvestri!
Asemeni distinsului profesor Alexandru Nemoianu, „nu l-am întâlnit niciodată „faţă către faţă”, dar pururea El va rămâne prietenul nostru veşnic”.
Cărturarul Artur Gabriel Silvestri ne-a surprins
prin Corola domeniilor abordate, pe care le-a elaborat cu analiză profundă, cu
înălţare serafică, cu cuget fierbinte, cu inimă de foc, cu conştiinţă morală,
cu smerenie faţă de Biserica Ortodoxă, cu dragoste faţă de Înaintaşii vrednici,
cu cinstire faţă de Neam, cu supraveneraţie faţă de Maica Domnului, cu nădejdea
unei comuniuni spirituale între cei consacraţi şi cei îndrăzneţi, cu
clarviziune, domenii pe care le-a îmbrăţişat cu emoţie împărtăşindu-le Asociaţiei
Române pentru Patrimoniu –
creaţia sa.
Gânditorul Artur Gabriel Silvestri, construind în
noua forma mentis, „geografia
sa literară, a refăcut dimensiunea creaţiei creştine, schimbând
ierarhia clasică, autonomă şi punând valorile autentice în locul spiritual prin
excelenţă pe care îl meritau cu prisosinţă, o generaţie de aur, o generaţie de
Elită precum cea interbelică. „Un ideal
nu poate fi atins într-o generaţie. Sau idealul este minor, sau generaţia este
naivă să creadă asta. Noi naţionaliştii creştini-ortodocşi ne adresăm
viitorimii.” (Monah Atanasie Ştefănescu, Fragmente din Epistole, Ed. Scara,
Bucureşti, p. 60)
Înţelepciunea străbunilor săi olteni l-au călăuzit ca pe un Torent
carpatin pentru a se revărsa ca o Cascadă tumultoasă în tradiţia, credinţa,
dragostea şi creaţia harică regeneratoare pentru poporul nostru valah, creştin
ortodox întru universalitate şi transcendent, izvorul prin care susura
generozitatea şi înţelepciunea sa copleşitoare, împletit cu cel al râului Bistricioara, imprimând pe aura Ceahlăului răsfrântă în azurul serafic
al Strămoşilor daci, Icoana Getului
ortodox Artur Gabriel Silvestri.
În fiinţa sa de dac ardea permanent
o persoană creştină ca o copleşitoare vâlvătaie ortodoxă a Duhului întru
menirile Sale cereşti, ca o personalitate de artă răsfrântă pe cerul
Străbunilor, ca o infinită Coloană Brâncuşiană dăinuind peste vremuri sub
stiharul României Tainice, prin care au străfulgerat marile sale iubiri: Dragostea pentru Dumnezeu, Dragostea pentru Fecioara Maria, Dragostea pentru Neam şi Patrie, Dragostea pentru Tradiţia, Ştiinţa
şi Cultura creştină.
În cuvântul său de venerare
scris cu lacrimi de foc, părintele Alexandru
Stănciulescu-Bârda, scria copleşit de emoţii, la urcarea Luminii Artur Gabriel Silvestri la ceruri: „S-a stins ca o făclie, care a ars intens,
răspândind în jur lumină şi căldură.” (In memoriam Artur Silvestri-mărturii
tulburătoare. Ed. Carpathia-2009)
Nu! Artur
Gabriel Silvestri nu s-a stins! El străluceşte în Opera şi Ucenicii săi!
Artur Gabriel Silvestri este Lumina spirituală care nu s-a stins, ci s-a
reaprins veghind ca o Icoană ce străluceşte şi răspândeşte în jur taina aurei
sale!
Cuvântul său a fost Fapta gândită, scrisă şi
grăită, împlinită, dăruită ca un sacru testament pentru vrednicii Urmaşi: Răstirea Rostirii Româneşti!
Apostolul Andrei a luat în Lumina
Sânului ceresc a Mântuitorului Hristos o
parte din Fiii demni ai Daciei Mari:
Alexandru Hajdeu, scriitor, tatăl
enciclopedistului Bogdan P. Haşdeu, Corneliu
Zelea Codreanu cu cei 13 Nicadori şi Decemviri, părintele Arsenie
Boca, „cel mai mare om născut din
femeie pe pământ românesc şi cea mai mare personalitate creştină răsărită pe
acelaşi binecuvântat pământ dacoromân, de la Sfântul Apostol Andrei până astăzi.”
(P.S. Dr. Daniile Stoenescu, Episcop-Locţiitor al Daciei Felix), precum şi pe seniorul
Artur Gabriel Silvestri – sacerdotul
Literaturii creştin-ortodoxe a României Tainice.
Lumină lină, lini lumini – ucenici întru Dacoromânul Artur Gabriel Silvestri!
( 30 Noiembrie 2020- Sf.
Apostol Andrei )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu