Scrisoare lui Moș Crăciun
~*~
În prag de sărbători, și minunată
de ziuă, și mirabile comori,
mă trece-un gând nebun, prin vechi ninsori-
ar trebui Justiția arestată !
Și pus în loc – poeții visători!
Mă trece-un gând nebun, prin vechi, și noi,
acorduri lungi, de dragoste purtată -
ar trebui Justiția arestată!
Și-adusă chiar în case – pe la noi!
Mai stăm și noi de vorbă cu ea, iată!
E poate îmbrăcată-n Moș Crăciun!
Și are-aceeași dragoste de fată!
Căci el – e veșnic tânăr! - veșnic! Bun!
O mai privim – și nu mai știm – că este
Aceeași care nici nu ni s-a luat -
ba – de atâtea țărmuri de poveste -
nici n-a avut veșmântul înarmat!
Mă trece-un gând nebun printre fiorii
zăpezilor ce nici nu au venit!
Atât de mult – și-atât de albi – ca zorii
Și noi – ne-am și născut – și-ntinerit!
De parcă suntem lapte-curgătorii
în orizontu-aceasta infinit!
Mă trece-un gând nebun, prin veac, ca norii,
să fie cer-pământul – acordat !
Și moș crăciun – acasă – arestat !
Să vina că fecioara – cu feciorii -
ca să ne dea – tot ce i-am datorat!
În prag de sărbători, și minunată
de zi, sau noapte, ard și eu – colind -
să vină și justiția – arestată -
la mine – să mă prindă – să o prind -
ea, moș crăciun – eu – cel ce-am fost odată -
așa naiv – și-ndrăgostit – în tind...
cum n-am avut o casă , niciodată,
cum n-am avut – nici bani – să o curtez,
cum n-am avut – nici știință – nici erată -
nici să îi cer ceva – n-am să cutez...
nici chiar ca să mai fie sărutată...
doar să-i rămân – în vers – un amorez...
în prag de sărbători, și minunată,
mă trece însă un fior nebun!
Chiar dacă ar veni – așa cum spun -
ce-am să mă fac dacă va fi mascată?
Și n-am s-o recunosc? El – bun? Eu – bun?
Aceeași Crăciuniță – Moș Crăciun?
Nici nu aș ști – nici ce – nici cui – să spun!
Ba, nici n-am pregătit nici viața toată!
Ca să îi fie – totuși – recitată!
Copil nebun,
dintr-un Pământ nebun!
~*~
25 noiembrie 2020
Scrisori de la Moș
Crăciun
~*~
Tu, moșule, precis le știi pe toate!
Ba, chiar, le scrii – pe mai frumoase – poezii!
Ce aș avea a-ți spune și eu, poate?
La mine – când – grăbit – ai să mai vii?
Tu ai pe cap! - întreaga străinătate!
Și ai ai țării noastre, toți – dorii !
Când o să ai atâta timp, bogate?
Ca să asculți – ce vor – atâți copii!?
Și -apoi... un lung triaj... de analize!
Ce a făcut... – atâția - ce ți-au spus!-
Și zâne! Reni! Și elfi ! - ca din cambuze
să dăruiești... ce me'rită! … - de... sus!
Tu, moșule, precis – atât de mare
ai capul tău – că este … infinit!
Atâți copii ce ți-au cerut – iertare...
și-apoi – au și sperat... tot ce-au dorit!
În cine să își pună ei … speranța?
Și cine să le sufle-n pânze... lor?
Ba -nghesuiți – din fașe – cu chitanța,
ba – prea bătrâni – de aripi – și picior -
ba – între cei ce vin... și cei ce mor...
Tu, moșule, precis … precis... n-ai vreme...
atâtea ai pe an de rezolvat!
Din ani lumini – în ani lumini – poeme!
Nu ai buget! - și pe la noi... de stat!
Habar nu am de ce îți scriu pe aste...
încerc să te-nțeleg – și să îți vin
în ușurarea cruzii-ți de năpaste...:
să nu ai timp!... să vii!... cu sacul... plin!
Tot tu – cu-ntreaga ta eternitate -
de dinainte – și de dinapoi -
cu toate ajutoarele sperate -
ai sarcina aceasta – ți-este – poate :
să ne dai aripile noastre... înapoi!
Să ne convingi! - că-avem și noi! - dreptate!
Că nu avem nici vârsta … de apoi!
De-aceea, Moș Prea Bun, în peste poate
de lupte grele – pe pământ – și-n minți -
eu te-aș ruga ca să ne scrii - în parte:
Scrisoare de la Moș Crăciun … de sfinți...
Ei, ce copii cuminți, ...nu au de toate?
Ei, n-au primit – și tot ce și-au dorit?
Lor, nu le-ai dat – chiar Tu ! - pe săturate?
Să fie tot copilul – fericit?
De când pe lumea asta – a venit?
Și până când – nici n-a avut – nici moarte?
S-o fi ascuns … a... râs... și-a … revenit...
eu te-aș ruga ca să ne faci scrisoare...
tu știi, tu poți, tu ești – la fiecare...
Cel mai Bun Moș …
n-ai înșelat vreodată...
nu ai mințit... ucis...
n-a fost lăsată
nicio dorință tainică-amânată...
de n-ai putut să-i faci și întrupare,
ai împăcat—o, măcar, din suflare...
i-ai dat curaj, elan, și sănătate!
Ca să le-nvingă-n viața ei, pe toate!
Și n-ai lăsat-o-n nici singurătate!
În fiecare geam, doar,
Moșul …
bate!
Și lasă
adiere
de scrisoare...
de veți găsi la poartă
semnul care
vă spune c-a trecut,
și a lăsat
să știți că Moșu-i foarte ocupat!
Vrea!
Să vă facă -
Viața!
Și mai Mare!
Și Bucuria!
Fără măsurare!
Și sănătatea -
chiar... nemuritoare!
Dar...
are doar -
nevoie -
ce-ntâmplare!
Chiar de copii,
ca voi,
de ajutoare!
- Rugați-l să vă scrie ce-a răbdat!
Și poate să vă-ofere
împăcat!
~*~
30 noiembrie 2020
Cu deosebit respect,
Jianu Liviu-Florian
Sursa: MRC.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu