NUNTA - Sfântul Nicolae Velimirovici
Nunta este simbol al nunții celei
duhovnicești, cununia sufletului cu Hristos, prin dragostea sufletului către
El. Mireasa lui Hristos sunt sufletele credincioșilor. Biserica cea nepătată
este, de asemenea, Mireasa Lui. Astfel, sufletul care nu se încununează cu
dragostea lui Hristos se cunună cu patimile cele pământești și cu demonii.
Văduva simbolizează propriul suflet plin de întristare, despărțit de Hristos –
Mirele Cel Ceresc –, și lipsirea de dragostea Lui.
Sfântul Nicolae Velimirovici,
Simboluri si semne, traducere de Gheorghita Ciocioi, Ed. Sophia, București,
2009, p. 66
NESTATORNICIA BOGĂȚIEI - Sfantul
Tihon din Zadonsk
Vezi ca o floare grabnic se
ofileste la arsita sau la ger sau ca fumul si spuma valurilor în scurt rastimp
se fac nevazute. Asemenea si avutia, cinstea si slava lumii acesteia n-apuca
bine sa se iveasca si sa se arate, ca printr-o navalire a mortii sau a unei
furtuni de necazuri, toate dispar de parca nici n-ar fi fost. Cauta spre
morminte si vei vedea ca dupa moarte cei bogati si preamariti cu nimic nu se
osebesc de cei saraci si simpli. Toti, ca si pulberea pamântului, în tarâna
s-au întors si tarâna s-au facut. De vreme ce au lepadat lumea, slava i-a
parasit si avutia a plecat de la ei si s-au facut bogatii asemenea cu
cersetorii si cei slaviti – asemenea cu oamenii de rând, ajungând stapânii sa
fie deopotriva cu slugile lor, iar cei înstariti – deopotriva cu milogii,
astfel încât nu se mai poate sti unde zace stapânul si unde – sluga lui, ori
unde se gaseste cel bogat si unde – cel sarac. Aceasta întâmplare si cugetarea
asupra ei ne învata sa cautam adevarata bogatie si slava a sufletului, care nu
se vor îndeparta de la noi dupa ce le vom dobândi si sa nu alergam dupa
placerile lumii acesteia, caci ele se pierd asemenea fumului si spumei
valurilor si, în loc de parelnica lor veselie, lasa în urma lor o adevarata
suferinta.
Sfantul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu
in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia,
Bucuresti, 2011, p. 112.
CÂLȚII SI FOCUL - Parintele Arsenie Boca
Toti calugarii care pentru
neaparata trebuinta au mers prin orase au simtit trebuinta ocrotirii lui
Dumnezeu. Rugaciunile celor din manastire i-au însotit ca o mâna de aparare. Un
drum în lume îti face dovada statorniciei în calea cea duhovniceasca. De altfel
nici nu se trimit din manastire decât cei mai statornici în calugarie. În ce
consta primejdia? Firea omeneasca a fost asemanata cu câltii, patimile cu
focul. Daca te atingi cu focul, câlti fiind, patimile amortite prin înfrânare
se aprind prin simpla vedere. Calugarii traiesc într-un altfel de foc al
Duhului Sfânt. Acesta se stinge când se apropie de ei întinaciunea prin
simturi.
Parintele Arsenie Boca, Parintele
Arsenie Boca – mare indrumator de suflete din secolul XX, Ed. Teognost,
Cluj-Napoca, 2002, p. 64
MĂREȚIA LUI DUMNEZEU - Fericitul Trifon Turkestanov
Cât de mare si cât de apropiat Te
arati într-a furtunii puternica miscare, cât de mult se vadeste a mâinii Tale
tarie în serpuirile fulgerelor orbitoare; minunata este a Ta maretie. Glasul
Domnului peste câmpii si în freamatul padurilor, glasul Domnului în nasterea
ploilor si a tunetelor, glasul Domnului peste ape multe. Lauda Tie rasuna în
vuirea muntilor celor ce sufla cu foc. Tu ca pe o haina pamântul îl scuturi. Tu
pâna la cer înalti ale marii talazuri. Lauda Tie, Celui Care smeresti omeneasca
trufie, scotând din adâncuri a pocaintei strigare: Aliluia!
Fericitul
Trifon Turkestanov, Cunoasterea lui Dumnezeu prin mijlocirea firii vazute,
traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, cap. Acatist de
Multumire „Slava lui Dumnezeu pentru toate”, p. 129
Minuni ale Sfântului Cosma Etolianul
(I)
24 August 2016
Întreaga
viaţă a Sfântului Cosma este o minune. De la vârsta de nouăsprezece ani a
călătorit pe jos, fără trăsuri şi animale, prin toată Grecia şi nu numai.
Minune este faptul că a întemeiat, după mărturia pururea-pomenitului
arhimandrit Haralambie Vasilopulos, două sute cincizeci de şcoli greceşti şi o
mie două sute de şcoli primare. Minuni sunt multele sale proorocii, dintre care
cele mai multe s-au împlinit după literă, iar celelalte urmează să se
împlinească în viitorul apropiat.
Prima minune
după mucenicia sa este minunata descoperire a trupului său. Părintele Marcu a
găsit în râul Apsos moaştele sale stând în picioare.
A doua
minune este că la şase zile după moartea sa, când a fost săvârşită
înmormântarea, trupul său era nestricat şi răspândea mireasmă.
A treia
minune de după moartea sa mucenicească a fost vindecarea unei femei demonizate,
care în vremea înmormântării era de faţă şi când a văzut Sfintele Moaşte s-a
tămăduit. Demonul a ieşit şi femeia s-a izbăvit de el pentru totdeauna.
Tot in
timpul înmormântării, Sfântul a săvârşit încă o minune: l-a pedepsit pe unul
dintre călăii săi. Acel necredincios şi lipsit de pocăinţă, în ceasul
înmormântării, şi-a pus pe cap camilafca Sfântului Cosma şi râdea dispreţuitor,
bătându-şi joc de el. îndată însă Dumnezeu l-a pedepsit. Ticălosul rob al lui
Kurt paşa s-a îndrăcit, s-a dezbrăcat de haine şi a început să strige că el l-a
omorât pe Sfânt. După aceasta, sângerosul Kurt paşa l-a închis în temniţă pe
ucigaşul îndrăcit, unde ticălosul şi-a dat sufletul în cel mai rău chip.
(Constantin V. Triandafillu, Sfântul
Cosma Etolianul – Viaţa şi învăţăturile, traducere de Ieroschim. Ştefan
Nuţescu, Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2010, pp. 201-202)
Minuni ale Sfântului Cosma Etolianul
(II)
Sfântul
Cosma nu a săvârşit minuni numai când trăia, ci şi după sfârşitul său
mucenicesc, pentru că „minunat a făcut Domnul pe cel cuvios al Său”.
Sfântul
Cosma obişnuia să pună o cruce în locul unde propovăduia. La fel a făcut şi la
Kollikondasi, unde a propovăduit pentru ultima dată. După sfârşitul său
mucenicesc, deasupra acestei cruci, creştinii vedeau în fiecare noapte o
lumină.
Câteva zile
mai târziu, pe 14 septembrie, creştinii au aşezat-o în Sfântul Altar al
Bisericii cu hramul Intrarea în Biserică a Născătoarei de Dumnezeu.
(Constantin
V. Triandafillu, Sfântul Cosma Etolianul – Viaţa şi învăţăturile, traducere de
Ieroschim. Ştefan Nuţescu, Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2010, p. 202)
Minuni ale Sfântului Cosma Etolianul
(III)
24 August 2016
Mormântul Sfântului Cosma Etolianul
Câţiva dintre ucenicii Sfântului au
mers în Naxos, ca să-l înştiinţeze despre mucenicie pe fratele Sfântului,
ieromonahul Hrisant. Aveau cu ei şi câteva fire din barba Sfântului. O femeie
din Neohorion, care pătimea de o boală foarte gravă, s-a tămăduit îndată ce a
sărutat aceste părticele din Moaştele Sfântului.
Încă şi
multe femei sterpe, după ce s-au închinat la mormântului Sfântului şi au luat
de acolo puţin pământ, în scurtă vreme au devenit mame.
(Constantin V. Triandafillu, Sfântul
Cosma Etolianul – Viaţa şi învăţăturile, traducere de Ieroschim. Ştefan
Pr, Dr. Alexandru Stanciulescu Barda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu