CAP-ul capitalist de la Curtici:
profit de peste un milion de euro/an
O Cooperativă Agricolă de
Producţie nedesfiinţată după Revoluţie învârte milioane de euro. Tractoriştii
au lefuri de peste 2 000 de euro în sezon
Cei de la Combinatul
Agroindustrial Curtici din judeţul Arad, pe scurt CAI, nu au probleme cu seceta
şi fac profit an după an, lăudându-se cu o cifră de afaceri de 10 milioane de
euro.
Vara aceasta, când toată România
se plânge de culturi compromise, agricultorii din Curtici au obţinut cea mai
mare producţie de grâu la hectar din toată ţara. Unii nu cred în minuni, aşa că
au mai pus la îndoială producţia stahanovistă.
Pe lângă calităţile solului,
profitul se datorează, în mare parte, managementului. Inginerul Dimitrie Muscă
ştie cu ce e mai bine să populeze miile de hectare, pe baza unei prospecţiuni a
pieţei şi, de mai bine de 20 de ani, nu a dat greş niciodată.
Mai ştie ceva: mizează pe
soiurile autohtone. Acum, CAI Curtici are terenuri, ferme de animale, livezi şi
magazine de desfacere. CAP-ul capitalist a devenit un exemplu de afacere.
Are o cifră de afaceri de 10
milioane de euro pe an, plăteşte asociaţilor anual câte 1.500 de kilograme de
grâu la hectar - un record naţional - iar tractoriştii au ajuns să câştige şi
2.300 de euro pe lună în sezon.
"Noi suntem români"
În curtea sediului administrativ
al holdingului, la oră fixă, sună în difuzoare "Noi suntem Români".
Se întâmplă de fix 24 de ori într-o zi, de 10 ani. Aceeaşi temă muzicală răsună
şi în ferme sau printre grajduri.
Vacile sunt hrănite
"eco" ca să aibă carnea bună
Pentru distracţia copiilor din
Curtici, dacă afacerea tot merge strălucit, directorul a deschis o mini-grădină
zoologică, iar la una din locaţii cresc în libertate păuni, printre găini, pe
un gazon care ar face orice englez să moară de invidie, flancat de trandafiri
altoiţi, meri şi pruni care au dat în pârg. Şi e numai curtea fabricii de
lactate a fostului CAP.
Lactatele sunt comercializate
doar în magazinele CAP-ului
Lumea nouă
Dimitrie Muscă urmăreşte, în
biroul său, patru plasme imense, pe care se transmit live imagini din ferme şi
din cele 29 magazine în care se vând produsele din carne şi lactate produse la
Curtici.
Cum vede o neregulă, pune mâna pe
telefon şi sună: "Am vorbit de două zile să aveţi mai multă marfă în
vitrine", apoi cere explicaţii şi dă alarmă de sancţiuni.
CAI Curtici s-a născut imediat
după Revoluţie, pe bazele fostului CAP din oraşul arădean. Practic, cooperativa
agricolă de producţie comunistă nu a fost închisă, ci s-a adaptat la
capitalism.
Povestea începe în 1987.
Inginerul agronom Dimitrie Muscă a fost numit preşedinte şi inginer şef la CAP
"Lumea Nouă" din Curtici. În 1989, reuşea deja o performanţă:
cooperativa a trecut de la cinci milioane de lei pierdere la nouă milioane de
lei profit.
Bonus, Muscă a dechis o brutărie
în sat. După Revoluţie, inginerul s-a trezit în curtea CAP-ului cu majoritatea
proaspeţilor proprietari de terenuri, foşti agricultori cooperatişti.
Muncă pe 7.500 de hectare
"E păcat să se desfiinţeze
CAP-ul nostru. Cu ce o să ne alegem fiecare? Cu o cărămidă din grajd pe care
s-o ducem acasă? Vrem să rămânem în continuare în asociaţie, iar tu să ne
conduci pe mai departe, că ai făcut treabă bună până acum", i-au spus
oamenii.
Cooperativa Agroindustrială
funcţionează acum în sistem de holding, asociind două societăţi cu producţie
vegetală, CAI Curtici şi CAI Olari, care lucrează 7.500 de hectare de teren.
Pământul nu e al cuiva anume, ci
aparţine celor 2.300 de curticeni sau urmaşi ai acestora, care l-au pus la
comun aşa cum era pe timpul CAP-ului comunist. Doar că acum primesc parte din
câştig. În medie, fiecare are cam 3 hectare, niciunul 100.
În plus există fermele de
animale, fabrica de lactate şi abatorul, şi cele 29 de magazine de desfacere a
produselor animaliere, din care 9 în Timişoara şi 20 în Arad.
CAP-ul din Curtici n-a fost
niciodată desfiinţat. După 1989, cooperativa agricolă a funcţionat ca o firmă
capitalistă.
Leafă de tractorist: 70 de euro
pe zi
În timp ce agricultorii din toată
România se plâng că cel puţin o treime din culturi le-a fost compromisă, la CAI
Curtici s-a recoltat cea mai mare producţie de grâu din ţară.
"În fiecare an luăm decizia
de a planta cea mai mare suprafaţă cu acea cultură care se dovedeşte a fi cea
mai rentabilă. Sezonul acesta, cel mai rentabil a fost grâul. Am plantat 4.000
de hectare cu grâu şi am obţinut 7.013 kg la hectar. Pentru însămânţări folosim
exclusiv grâu românesc, produs de Staţiunea de cercetare Fundulea. Este un grâu
cu o calitate de panificaţie excelentă, cu gluten 32 - 34%, proteină 14 -
15%", explică Dimitrie Muscă.
Profitul se reinvesteşte
Chiar dacă la Curtici se face cel
mai bun grâu pentru făina de panificaţie, 3.000 de tone din producţia acestui
an a fost oprită pentru hrana animalelor, ca să aibă carnea bună, să nu fie
hrănite cu îngrăşăminte şi chimicale.
Pentru porci, dar şi pentru
vacile de aici a mai plantat 125 de hectare de lucernă, 3.500 de hectare de
porumb, floarea soarelui. În fiecare an, după recoltare, cei 2.300 de
proprietari de teren primesc, pentru fiecare hectar, câte 750 kg de grâu şi tot
atâta de porumb.
Cei care nu vor roadele
pământului iau 260 de euro pe hectar sau, în loc de grâu, îşi asigură pâinea
pentru tot restul anului. Cantitatea de o tonă şi jumătate la hectar nu se dă
nici în ţară, nici în Europa şi nu se dă nicăieri în lume.
"Anual, profitul se
redistribuie pentru dezvoltare", spune Muscă. Pentru lucrul pământului,
Muscă mizează pe calitatea germană. 17 tractoare Fendt, 14 combine Class, 5
semănătoare Horsch, 5 prăşitoare - aşa arată o parte din parcul motorizat.
Maşinăriile
Toate sunt nişte maşinării
computerizate, au sute de cai putere şi sunt capabile să lucreze 300 de hectare
zilnic. În plin sezon, cei care lucrează pe combine sunt remuneraţi cu câte 100
de euro pe zi.
Tractoriştii primesc şi ei câte
70 de euro pe ziua de muncă în plină campanie agricolă. "Maşinile au
valoare mare. Oamenii care lucrează cu ele trebuie să fie responsabili. Trebuie
să fii plătit corect ca să exploatezi corect utilajele", spune Muscă.
"Eu nu sunt pe piaţă azi,
iar mâine văd ce va fi. Tot ce produc aici este calitativ, pentru că doar aşa
rămânem pe piaţă. Noi avem aici pământul, ne producem furajele pentru
animale,avem animalele, le exploatăm corect şi facem profit."
DIMITRIE MUSCĂ, 61 de ani,
directorul CAI Curtici
Model de afacere
"rotundă"
La CAI Curtici funcţionează
întregul circuit al unui business bine pus la punct: pe pământul oamenilor
intraţi în cooperaţie se produc cerealele, din acestea se fac furajele pentru
animale, abatorul şi fabrica de lactate sunt tot ale holdingului, iar produsele
se vând doar în magazinele proprii.
"Eu ştiu ce am aici şi nu mă
compar cu alţii. La fel de adevărat este că în niciun an nu am avut profit sub
un milion de euro. România ar putea arăta aşa, dacă cei din domeniul acesta ar
înţelege să lucreze serios. Să muncească, să fie corecţi cu toţi cei care intră
în circuit", spune Muscă.
Directorul îşi permite luxul de
a-şi "creşte" ingineri din rândul tinerilor care se angajează la CAI
la terminarea şcolii, ca să îşi facă bani de vacanţă. Iar oamenii dau de bine
şi nu mai pleacă.
Sa fie!? Acestia au gasit legenda cu "calcaiul lui
RăspundețiȘtergereAhile", a ochit talpa uriasulu ce realiza
distrugerea industrie si agriculturii romanesti!
Bravo lor!