Philologica Jassyensia - Programul în limba româna al postului de radio 3ZZZ, Melbourne, Australia

Din afara graniţelor României:

Personalităţi, media şi evenimente culturale^∗

Programul în limba româna al postului de radio 3ZZZ, Melbourne, Australia

Ben Todică^**

Key-words: ethnic, radio, Australia, culture, diversity, experienc

1. Reflectii asupra istoricului postului de radio 3ZZZ

Înasprirea conditiilor de viata din România a produs, la mijlocul anilor ’80, un fenomen de radicalizare a atitudinii comunitatii românesti din Melbourne (Australia) împotriva regimului comunist din România si împotriva acelor organizatii si personalitati din Melbourne percepute ca având legaturi de colaborare cu regimul de la Bucuresti. Comunitatea ortodoxa româna era îndeosebi divizata în privinta opiniei asupra activitatii preotului paroh al Bisericii Ortodoxe Române, suspectat de legaturi strânse cu Consulatul României din Sidney si cu organizatia Securitatii românesti.

Comitetul Asociatiei Românilor din Victoria, care îl avea pe atunci presedinte pe Nicolae Nastase, imigrant postbelic, si ca secretar pe Ioan Gionea, a decis sa initieze formarea unei noi biserici ortodoxe în Melbourne, sub denumirea de Biserica Ortodoxa Româna Libera, care sa functioneze paralel cu biserica existenta în mod traditional. Primul preot al noii biserici a fost un imigrant român din Banatul Sârbesc.

Slujbele se desfasurau în fiecare duminica la Biserica Anglicana „St. James” din West Melbourne, cea mai veche biserica din Melbourne, construita în 1842.

În 1988, guvernul statului Victoria a decis înfiintarea postului de radio 3ZZZ.

Un enorias de origine basarabeana al Bisericii Române Ortodoxe Libere, dl Arkadie Moruzov, care activa si în comunitatea rusa din Melbourne, a avut o sugestie pentru dl Ioan Gionea: comunitatea româneasca putea sa aplice, la fel cu cea rusa, pentru participarea cu un program în limba româna la Radio 3ZZZ. Dupa consultarea mai multor membri ai comunitatii si potentiali redactori ai emisiunii, comunitatea româneasca a depus o cerere care i-a fost aprobata.

Cetatenii din cadrul comunitatii românesti care s-au înscris ca membri ai postului 3ZZZ au devenit automat si membri ai Grupului Radio Român, al carui prim presedinte a fost ales dl Ioan (John) Gionea. Gionea s-a retras din comitet si de Ben TODICA la redactie în 1991 (presedintii ulteriori au inclus pe Dan Rabinovici, George Pana, Cezar Cârstea, Adriana Radulescu, Cristina Masala si altii).

2. Data primei emisiuni

Prima mea emisiune s-a difuzat în 1993 si a fost realizata împreuna cu Cristian Craciun. De fapt, într-un fel l-am înlocuit pe Carol Kalauz, care se mutase la Radio SBS (Special Broadcasting Service). Eu veneam la grupul românesc de la grupul olandez, unde lucram de ceva timp ca realizator tehnic. Ma angajasem la ei pentru ca aveam nevoie de stagiatura dupa ce terminasem Institutul de Inginerie de Sunet SAE Melbourne. Mai târziu, George Pana, care era presedintele grupului românesc, a auzit de mine si m-a invitat sa vin „la români”. Am facut-o cu mult drag si cu entuziasm. Si de atunci am realizat emisiuni împreuna cu Dan Rabinovici, Cristian Craciun, George Pana, Cezar Cârstea, Rozalia Cucu, Ileana Stan si Eugen Ionescu, însa marea majoritate le realizez singur. În diferite ocazii de extrema urgenta, i-am ajutat la partea tehnica pe cei mai multi dintre redactori.

Am stat, ani de-a rândul, nopti întregi, ca sa-l înregistrez prin telefon pe corespondentul nostru Nae Georgescu din Bucuresti, care ne transmitea cu vocea lui de neuitat stirile la zi de acasa. Activitatea mea privind conducerea grupului a trebuit sa ramâna neconsemnata pentru ca în Australia nu ai voie sa faci parte din conducerea mai multor grupuri media, or eu aveam si programul de televiziune în limba româna unde eram deja director.

3. Colaboratori de seama

- Cristian Craciun

- George Pana

- Dan Rabinovici

- Cezar Cârstea

- Eugen Ionescu

- Ileana Stan

- Rozalia Cucu

- Nae Georgescu (din tara)

- Radu si Ela Satcau

- Sergiu Selian

- Anamaria Beligan, scriitoare de limba engleza si româna

- Irina Pana, critic literar

- Florin Burhala, jurist

- Corin John Izvernariu, religie

- John Gionea

Prima emisiune-pilot a programului românesc al Radio 3ZZZ a avut loc în noiembrie 1988. Postul 3ZZZ a început sa emita pe o baza permanenta pe lungimea de unda de 92.3 FM în luna iunie 1989. Programul românesc avea un format pe durata de 60 de minute pe saptamâna si era difuzat în fiecare sâmbata, în intervalul orar 3–4 p.m. Redactia programului românesc al postului 3ZZZ era formata din 4 Programul în limba româna al postului de radio 3ZZZ, Melbourne, Australia redactori care asigurau prin rotatie (pe baza de voluntariat) realizarea emisiunii. O mentiune speciala se cuvine pentru activitatea dlui Iris Radulescu, care a lucrat în calitate de redactor si de membru al Grupului Român Radio din Melbourne pe întreaga perioada de aproape 25 de ani de la înfiintarea acestui program.

Istoricul Cristian Craciun a fost redactor ocazional si a colaborat cu reportaje pe teme de istorie, politica româneasca si sport.

4. Rubrici ale emisiunii

O rubrica permanenta a programului era reprezentata de „Rubrica de stiri” asigurata de Cezar Cârstea si Mariana Craciun. În rest, redactorii adoptau o structura la alegere:

– politica australiana: Iris Radulescu, Dan Rabinovici;

– politica româneasca si internationala: Ioan Gionea, G. Pana;

– comentarii pe teme de economie: Ioan Gionea, Eugen Ionescu;

– literatura si viata artistica: I. Radulescu, I. Gionea, G. Pana;

– teatru la microfon: Petru Gheorghiu-Dolj, I. Gionea, Harry Iser, Nicolae Giurgiuc, Cristian Craciun si Ben Todica;

– sport: Cristian Craciun, G. Pana;

– interviuri: toti redactorii.

Partea tehnica a emisiunilor a fost asigurata de Cristinel Bogdan, Nelu Dumitru, Ion Gheorghiu, Carol Kalauz (care a facut si redactari de ore), Tiberiu Suciu, Calin Traian, Stefan Gheorghiu, Catalin Enache si Ben Todica (care a fost si redactor).

Printre colaboratorii de seama ai programului se numara:

– Anamaria Beligan, scriitoare de limba engleza si româna;

– Irina Pana, critic literar;

– Florin Burhala, jurist;

– Petru Gheorghiu-Dolj, actor;

– Harry Iser (sport);

– Silviu Iser (diverse, cultural);

– Stefan Ciochia (scrieri personale);

– J. Biterfeld (în 1994, rubrica medicala);

– Vladimir Nichita (poezie);

– Adrian Cernock;

– N. Sirius;

– I. Turcu;

– Nae Georgescu si I. Papuc (din tara) si altii.

Înfiintarea Grupului Radio Român din 1988 a avut darul sa umple un oarecare vid informational, cultural si politic din cadrul comunitatii românesti din Melbourne.

La acea vreme, comunitatea era divizata în mici grupari (multe cu caracter religios sau sportiv), care operau în izolare, nu colaborau, se subminau unele pe altele si traiau într-o atmosfera patriarhala, departe de realitatea din tara. Pe atunci, comunitatea româneasca din Melbourne suferea de o lipsa acuta de informatii din tara. Aparatele de radio cu unde scurte erau foarte rare în Melbourne, asa ca imigrantii români nu aveau acces la stirile de la „Europa Libera” sau „Vocea Americii”. De asemenea, Internetul nu se dezvoltase înca si nu existau programe românesti TV.

5. Programul din care face parte

În 1988, guvernul statului Victoria a decis înfiintarea postului de radio 3ZZZ, finantata în parte de membri cotizanti, din donatii sau contributii Radioton si din vânzare de spatiu publicitar. Programul românesc al postului SBS, finantat de guvernul australian, era sarac în privinta stirilor de calitate din tara si era ticsit cu muzica populara si usoara.

Cei doi redactori ai programului românesc de stiri de la Radio 3ZZZ depuneau un efort deosebit sa colecteze stiri proaspete de la posturi vestice cu programe despre România. Redactorii de emisiuni continuau aceasta activitate prin comentarii si analize mai ample. În perioada evenimentelor din decembrie 1989, un colectiv al programului radio românesc de la 3ZZZ (Iris Radulescu, Cristinel Bogdan si Nelu Dumitru) a asigurat informarea suplimentara a comunitatii române, în afara orelor obisnuite de program, cu emisii la miezul noptii.

Comunitatea româna resimtea si un oarecare vid cultural. În afara agapelor comunitare de sarbatori, nu exista viata culturala si artistica.

6. Subiecte abordate

Grupul Radio Român (GRR), pe lânga emisiunile saptamânale, care includeau si comentarii despre viata literara si artistica din România si Australia, a initiat doua spectacole artistice care s-au bucurat de un bun succes comunitar: „Centenarul Eminescu” si „Varietati de Primavara”.

6.1. „Centenarul Eminescu” (iunie 1989)

–Criticul literar dr. Irina Pana a prezentat aspecte despre viata si opera poetului.

–Istoricul Cristian Craciun a prezentat o perpectiva istorica a epocii în care a trait poetul.

–Au urmat recitari din opera poetului, cu acompaniamentul muzical asigurat de Florin Radulescu, fost pianist al Operei Române din Bucuresti.

–Spectacolul s-a încheiat cu melodia Mai am un singur dor, la care au participat în cor întregul ansamblu artistic si audienta din sala (textul poeziei era tiparit pe ultima pagina a programului spectacolului, atât în româna, cât si în engleza).

6.2. „Varietati de primavara” (octombrie 1989)

Spectacolul a constat într-un program variat de recitari, muzica clasica (pianistul Florin Radulescu si harpista Margareta Gheorghiu), muzica populara româneasca, o sceneta clasica interpretata de tineri din comunitate si sceneta CFR de I.L. Caragiale (cu Petru Gheorghiu, Ioan Gionea si Nicolae Giurgiuc).

Data fiind lipsa de interes a altor organizatii sau atitudinea lor ambigua fata de situatia politica din tara, GRR si-a extins activitatea si în actiuni de lobby pe lânga Programul în limba româna al postului de radio 3ZZZ, Melbourne, Australia guvernul Victorian si cel Federal, în sprijinul imigratiei române în Australia, în special al refugiatilor români din Ungaria. GRR a stabilit legaturi cu Uniunea Românilor Liberi, cu sediul la Londra, condusa de Ioan Ratiu si a sustinut o serie de actiuni de reîntregire a familiilor unor imigranti români. La începutul anilor ’90, programul românesc a continuat sa informeze asupra situatiei reale a tarii sub regimul Iliescu (inclusiv prin corespondenti ai programului de la Bucuresti), exprimând opinii critice asupra exceselor acestuia.

Odata cu extinderea relatiilor cu formatii artistice si interpreti din tara, cu liberalizarea schimbului de informatii si cu normalizarea, macar relativa, a situatiei politice din România, GRR si-a restrâns treptat activitatile, rezumându-se la o implicare specifica radioului. Au aparut noi redactori importanti: Eugen Ionescu, Ben Todica, Ileana Stan, Daniela si Florin Gheorma, Radu si Ela Satcau, Sergiu Selian, Catalin Enache, Petrica Gheorghiu, Camelia Florescu, Cristina Masala.

Redactorul Eugen Ionescu a excelat prin intervierea unor importante personalitati ale vietii politice, economice si culturale.

7. Intervievati importanti

De la viitori presedinti sau regii unor tari pâna la omul de rând. Îi amintim aici pe Majestatea sa Regele Mihai I al României, Emil Constantinescu, Dan Puric, Ilie Nastase, Nadia Comaneci, Tamara Buciuceanu, Alexandru Arsinel, Stela Popescu si multi altii. Intervievatii mei mai importanti au fost: europarlamentarul Petru Luhan, ambasadoarea Anca Visan, cosmonautul Dumitru Prunariu, reverend Tim Costelo, prof. Harry Cohn, prof. Ileana Costea (UCLA), regizorul Dan Puican, cineastul Vasile Bogdan, scriitorul american de origine româna Petru Popovici, scriitorul George Anca, jurnalista Simona Pele, poeta Veronica Balaj, interpretul de muzica populara Tiberiu Ceia si multi, multi altii.

În cadrul emisiunilor în limba româna, un loc aparte l-a avut promovarea tinerelor talente în diverse domenii: muzica, sport, arta, literatura etc. Prin profesionalismul si daruirea realizatorilor, prin diversitate si amploare, programul românesc de la 3ZZZ a atras interesul românilor, numarul de ascultatori marindu-se treptat. Acest lucru l-am constatat si prin reactiile unor ascultatori, care ne-au contactat, exprimându-si sincer opiniile si sugerându-ne anumite teme, subiecte si abordari în interesul comunitatii. Am putea spune ca publicul este un partener de încredere în demersul nostru, astfel emisiunile radioului au crescut calitativ.

Postul de radio 3ZZZ cuprinde în prezent 63 de grupuri etnice care transmit programe în 70 de limbi si este finantat prin abonamentele membrilor, donatii, sponsorizari si evenimente de colectare de fonduri, incluzând un Radioton anual.

3ZZZ primeste si unele fonduri de la guvern, dar redactorii de emisiuni lucreaza pe baza de voluntariat. Audienta saptamânala totala a postului este estimata la 400 000 de ascultatori.

Din octombrie 2000, programele 3ZZZ pot fi audiate în restul Australiei si al lumii prin intermediul Internetului: http://www.3zzz.com.au/. Mai multe informatii despre acest post de radio: http://www.3zzz.com.au/about-us/.

The Romanian Language Program of 3ZZZ Radio Station, Melbourne, Australia

Radio 3ZZZ, the largest ethnic community station in Australia, is on the air since June 1989. Located at 92.3 FM, 3ZZZ broadcasts 24 hours a day from Fitzroy, Melbourne within the Geelong metropolitan area. Providing services to 400,000 weekly listeners, the station can be heard in Australia, as well as around the world via Internet. The Romanian Radio Group, a team of enthusiasts, believes that cultural diversity means originality and integration. Australians of Romanian origin, we wish to preserve inherited traditions, beliefs, aspirations and previous experiences, as well as transmit our mother tongue and culture to new generations.

3ZZZ station is financed through subscriptions, donations, sponsorship, fundraising events, and special activities such as the annual Radioton. It also receives government funding through the Community Broadcasting Foundation. Subsidized by more than 5,000 financial members belonging to 63 Melbourne ethnic groups, the station’s nearly 400 volunteers are able to broadcast in one of the seventy ethnic languages.

Listen to us on Saturday at 3:00 pm for an hour of news, music and socio-political.

........................................

* În aceasta rubrica publicam informatii din Baza de Date a Diasporei Culturale Românesti de la Departamentul de istorie literara al Institutului de Filologie Româna „A. Philippide” – Filiala din Iasi a Academiei Române. // In this section we publish information from The Database of the Romanian Cultural Diaspora of the Department of literary history from the “A. Philippide” Institute of Romanian Phiology – the Iasi Branch of the Romanian Philology.

** Scriitor, jurnalist, membru al postului de radio 3zzz, Melbourne, Australia

„PhilologicaJassyensia”, Anul VIII, Nr. 2 (16), 2012, p. 313–318

Calea Luminii

La Biserica Crestina Ortodoxa „Sf. Ioan Botezatorul”, Blacktown N.S.W – Preot Ioan – Vasile Prundus

A dat Dumnezeu ca ziua de 18 noiembrie,2012 sa fie o zi frumoasa de Duminica, norii nu s-au incrancenat de data asta deasupra orasului, iar soarele aurea inca de dimineata totul imprejur. Eu si nevasta-mea Florica, traind in Cringila, o suburbie a orasului Wollongong ne bucuram de aceeasi frumoasa dimineata, asa ca ne hotararam sa mergem la Sfanta Biserica Ortodoxa romaneasca “Sf.Ioan Botezatorul” din orasul Blacktown care este mai aproape de noi, aproximativ 150km, ca doar crestini suntem. Pensionari fiind amandoi , am reusit sa ajungem la timp cu sprijinul fiicei si a ginerelui nostru care ne-a asigurat transportul!

Ne-am simtit minunat la Biserica! Comuniunea credinciosilor aduc Rugaciunilor mai multa sfintenie. Inimile devin mai larg deschise credintei si iubirii de Dumnezeu si de cei de langa tine, caci parca un Duh Sfant comun patrunde in asemenea momente. Preotul Paroh Ioan Vasile Prundus a sosit linistit cu fatza stralucind de lumina si bunavointa. A inceput slujba religioasa, o adevarata hranire spirituala! A avut o buna eficienta Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, apoi invataturile de intelepciune din Sfanta Scriptura! Preotul ne-a vorbit despre “acel om bogat caruia i-a adus rod bun tarina”. Acest om bogat nesocotise insa ca sufletul este a lui Dumnezeu, si ca in orice moment poate fi luat inapoi! “Si atunci bogatiile tale cu care vroia-i sa te veselesti doar, sa bei si sa mananci, ce folos vor mai avea!? Deci sa ne sfintim sufletul atata timp cat il avem! Am avut o Duminica foarte placuta si parca ne-au mai lasat si reumatismele pamantului trupesc.

Am avut dragul sa aducem si noi in aceasta zi,” un dar” Bisericii noastre crestine, astfel am adus de la Biblioteca “Mihai Eminescu” – Cringila, N.S.W, un pachet de carti, cartile a carui autor sunt; cate 15-20 carti din fiecare titlu publicat, aproximativ peste 100, inclusiv carti de versuri ale unor scriitori de seama romani, clasici si contemporani. Intradevar, se cuvine sa daruiesc aceste carti Biserici Celui Atotputernic Mantuitorului Iisus Hristos, fiindca tot din marea mila a Lui Dumnezeu numai am fost si eu daruit a scrie aceste carti! Cartile au fost asezate pe o masa, in partea dreapta la intrarea in Biserica. Bunavointa Preotului si a doamnei Preotese a fost sa le facem si dumnealor o vizita acasa la dansii. Am fost foarte miscati sufleteste de invitatie. Amfitrioana, adica doamna Preoteasa Liana, daruita cu 3 copii frumosi de bunul Dumnezeu, a fost atat de primitoare incat nu o sa uitam degraba. Parintele ne-a aratat si prototipul definitivat al unei noi biserici ce spera ca in viitor , cu ajutorul lui Dumnezeu, sa o zideasca pe vatra existentei Biserici. Cu Dumnezeu totul este posibil. Un sentiment religios incercam in orice directie priveam, peste tot tabloruri si bibelouri cu simbol crestin. Am avut dorinta sa am o poza ca amintire cu parintele. Sfintia Sa a aceptat cu placere, doar ca m-a rugat sa stam mai aproape de Icoana Mantuitorului decat de televizorul langa care ma aflam eu in acel moment. Inca un semn crestin curat mi-am zis mie insumi! Asadar, la toate astea am indraznit azi sa dezvalui Parintelui si o hotarare a mea si a nevestei mele Florica, de fapt a Familiei mele, ca atunci cand inima mea, acest clopotel sfant imi va da semn de pregatire pentru lumea vesniciei, doresc sa daruiesc intregul stoc al Bibliotecii “Mihai Eminescu” Bisericii “Sf.Ioan Botezatorul” adica Parohiei Preotului Ioan Vasile Prundus.

Redau mai jos, pentru satisfactia cititorilor crestini, doar titlurile cuprinse in pachetul de carti daruit Bisericii:

Ioan Miclau

- Scrieri in proza –Vol.I 15 carti.

- Scrieri in proza-Vol.II 15 -//-

- Buna ziua bade Ioane! 15 -//-

- Frunze de toamna aurie 20 -//-

- Poezii alese Vol.II – 3 -//-

- Cuvinte de minte – 20 -//-

- TEATRU 1 -//-

- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - -

- Catehism Crestin Ortodox – Editie ingrijita de Pr.Prof.Dr. Al.Stanciulescu Barda

- Miorita – Editie ingrijita de Radu Carneci – 1997

- POESII – Mihai Eminescu -1884, prima editie ingrijita de Titu Maiorescu

- Eminescul si Blajul – Ion Buzasi -1994

- Poezii – George Cosbuc, 1987

- Poezii – Vasile Alecsandri, 1985

- Mihai Eminescu si romanii din afara granitelor Tarii. – D.Vatamaniuc,1998

- Erminia picturii bizantine – dupa versiunea lui Dionisie din Furna, 1979

- Adevaruri Crestine – Preot Ion Carciuleanu, 2003

- N. Iorga- Conceptia istorica – Pr.Prof.Dr.Al. Stanciulescu Barda,

- Ortodoxia si religia viitorului – Ieromonah Serafim Rose

- Scrisori inedite/Lettere inedite – Vasile Parvan – Editie ingrijita de Ion Bulei, 2007

- Familia, Revista de Cultura – Nr.5, mai 2006, apare la Oradea

- Patologia alcoolica – Gavril Cornutiu, 1994

- Aromanii-ieri si azi- , Hristu Candroveanu, 1995

- Cercetari de folclor romanesc – Dumitru Pop, 1998

- Prigonitii cavaleri ai mielului – Adrian Botez, 2000

- Frumusetea lumii cunoscute – Artur Silvestri, 2009

- Intre doua lumi – Ben Todica, 2009

- Limba romana in fata Occidentului – Eugenio Coseriu, 1994

Dragi credinciosi vreau sa inchei cu o vorba veche, recent gasita, de fapt primita tot recent de la un prieten din Gibraltar: “VEI GASI INTOTDEAUNA NUMAI CEEA CE DARUIESTI”. SA NE AJUTE BUNUL DUMNEZEU SA FACEM NUMAI FAPTE BUNE SI PLACUTE! IOAN MICLAU “GEPIANUL”

http://ionmiclau.wordpress.com

19.11.2012

***

            * M.G.

                        1 Noiembrie 2006, Sfintii “ doctori fara de arginti” Cosma si Damian

“Ioan Miclau este un om admirabil si de o curatenie sufleteasca iesita din comun. Un om batran si intelept, un plugar ajuns la Antipozi fara sa isi uite tarina, plugul si vitele de acasa. L-am cunoscut fiindca mi-a vorbit despre el Preotul Alexandru Stanciulescu-Barda, din satul Malovat din Mehedinti (il gasiti si in “Cuvinte pentru Urmasi” si in ”Marturisirea de credinta literara”), care, avand singura editura importanta din “mediul rural”, de la noi (ce cheama” Cuget Romanesc” si a scos o multime de carti ziditoare, ar merita sa-l cunoasteti) i-a publicat cateva carti de poezii. Nu imi dau seama cum au ajuns sa se cunoasca dar cred ca “s-a potrivit” sa ajunga in legatura. Cel dintai volum are o prefata de Ben Todica, despre care nu stiam nimic pana atunci dar unde am vazut de indata pe scriitorul daruit. Amandoi reprezentau doua fenomene distincte si mi-a parut rau - si chiar mi-a fost ciuda - ca nu auzisem despre ei pana atunci desi fac eforturi sa aflu cat mai multe si despre cat mai multi, indiferent de unde ar fi si cu orice ”cota” ar avea. Diferentele nu acopereau insa “stratul ireductibil comun” reprezentat printr-un dor salbatic de ceva ce era inauntrul fiecaruia dar “curgea” prin fiecare: era, cred, ”raspandirea in Neamuri”.

Poezia lui Ioan Miclau, de un traditionalism ce unora le-ar parea reprobabil, este, insa, expresia unui “armonism” desavarsit; acesta nu se defineste nu atat prin versificatie ingrijita si muzicalism exterior ci mai degraba printr-o conformatie proportionala, echilibrata si sapientiala a sufletului invoit si impacat cu toate. Era, deci, semnul unei intelepciuni intrevazuta nu doar prin uimitoarea lui seninatate ci si prin “felul cum infaptuieste”: de la sine, precum natura, si intr-o stare de “fericire a darului” pe care am intalnit-o rareori si tocmai de aceea trebuind sa fie tema de mirare. Cu vremea, am inceput sa vorbim asa cum vorbesc oamenii care par ca se cunosc de o mie de ani si probabil ca asa ne si cunosteam, de demult. El imi scrie, si imi trimite, emotionante evocari ale “locului sau”, ce vor constitui, candva, o splendida culegere memorialistica, si mai adauga compozitii de o specie indefinita, pe care le-as denumi pur si simplu ”ganduri”. Acestea ies din straturi necunoscute ce se “trezesc” pentru cateva zeci de minute atunci cand ceva le clatina, atinse misterios de un cuvand auzit sau citit ori de o amintire ce ingaduie memoria sufleteasca sa lucreze din nou. Din aceste  “ganduri” ar fi trebuit scoasa o carte micuta, de fapt un “breviar de cuvinte intelepte” si tot atat de armonice ca si poezia lui.

De la Ioan Miclau nu as fi vrut sa obtin decat ceva ce nu am reusit sa-l determin sa faca, anume: sa vorbeasca despre poezia lui si despre ”armonism”, caci acest gen de literatura a seninantatii ar merita sa fie si teoretizata si ar sluji, cu vremea, si altora ca indreptar.

Ma gandesc adeseori la el, in zilele cand simt ca rautatile ma coplesesc; si ma intareste gandul ca un om de pe la noi, de aici, a reusit la capatul Pamantului, atat de departe de parca ar fi pe o alta planeta, sa cladeasca o biblioteca unde se scrie si se vorbeste romaneste. Gandul ca aceasta fapta a fost posibila ma incurajeaza tocmai cand ma simt mai incoltit.”

Cu drag,

Silvestri (Din file de corespondenta)

***

            * Ioan Miclau

                        Draga MG,

Multumesc cu Sfanta smerenie pentru deschiderea inimii si amintirilor pe care le port Omului de seama Artur Silvestri. Am iubit intotdeauna Romania cea tainica, Neamul meu si Limba mea romaneasca. Aci cred ca Domnia Voastra dati glas Duhului Daciei-Romaniei.

***

            * M.G.

                        Doamne ajuta, bădie!

Scrisoare de mulţumire

Lansarea celor două cărţi ale mele ,,Între două lumi” şi ,,În două lumi-interviuri” în comuna natală, în chiar ziua împlinirii a 60 de ani, prin inițiativa Editurii Muşatinia, din Roman, a distinsei doamne Emilia Ţuţuianu şi a domnului Dorin Dospinescu, cărora le aduc sincere şi calde mulţumiri, a fost pentru mine o surpriză extrem de plăcută şi o mare bucurie. Bucuria s-a transformat într-o veritabilă încântare luând cunoştinţă de modul în care ,,am fost primit” de oficialităţile comunei Puiești în frunte cu primarul ei domnul Costel Moraru, de profesorii, elevii, localnicii participanțí la activitatea culturală. Moldovenii mei s-au întrecut şi de această dată în ospitalitate, bună organizare şi dăruire faţă de actul cultural şi faţă de mine personal.

Mulţumiri speciale primăriei din Puieşti, domnului primar Costel Moraru pentru generozitatea de a-mi acorda Diploma de Excelenţă şi pentru minunatele cuvinte adresate: ,,Numele lui Ben Todică a ajuns cu bine, aici în satul în care s-a născut. S-a întors Acasă!… Mulţumim doamnei Emilia Ţuţuianu şi scriitorului Petruş Andrei pentru că ne-au dăruit această sărbătoare comunei noastre. Avem în comună un centru educațional pentru preșcolari, modernizat printr-un proiect european care va fi terminat în anul 2013… Ar fi o mare onoare pentru noi ca această instituţie să poarte numele lui BEN TODICĂ. Ar fi un început pentru întoarcerea Acasă a scriitorului Ben Todică.”

Mă onorează această distincție, diploma de excelenţă şi acordarea numelui meu unui lăcaş de învăţământ al copiilor din fragedă copilărie, de când încep a se pune bazele educaţiei şi instrucţiei lor. Pentru aceasta țin să mulţumesc din suflet atât Primăriei din Puiești și domnului primar Costel Moraru personal, doamnei Emilia Țuțuianu, directoarea Editurii Mușatinia, inițiatoarea prezentării cărților mele la Puiești cât şi domnului scriitor Petruș Andrei pentru implicarea în derularea  acestui eveniment.

Cine s-ar fi gândit vreodată la o asemenea cinste făcută mie? Mărturisesc faptul că am primit aceste veşti cu suflet de adevărat creştin, cu lacrimi sincere pentru iubirea primită, aducând slavă Domnului şi rugă pentru cei care sfinţesc acele locuri minunate. M-AM REÎNTORS PENTRU O CLIPĂ ÎN SATUL MEU, UNDE ÎN URMĂ CU 60 DE ANI ERAM SCĂLDAT ÎN SFÂNTA CRISTELNIŢĂ A  BISERICII SATULUI. M-am întors ACASĂ şi e adevărat că nicăieri nu-i mai bine ca ACASĂ.

Prin această scrisoare, mai doresc să-mi exprim gratitudinea şi recunoştinţa pentru modul cum a fost organizată prezentarea cărţilor de către Editura Mușatinia la Biblioteca ,,Felix Aderca” din comuna Puiești, pentru cuvintele frumoase la adresa mea şi a lucrărilor mele ,,Între două lumi” și ,,În două lumi - interviuri” de către vorbitorii prezenţi și domnului profesor Petruş Andrei mulțumiri pentru deosebita implicare alături de doamna Emilia Țuțuianu, inițiatoarea acestui proiect cultural.

Autorilor, care au scris articole despre mine şi cele două volume ale mele în Revista MELIDONIUM online, mulţumirea, stima şi preţuirea mea. Apreciez sincer maniera şi stilul elevat de elaborare a textelor, comentariile pertinente, aprecierile calde şi prietenoase. Mă bucur sincer că am primit un cuvânt de binecuvântare şi apreciere din partea Preasfinţitului dr. Ioachim Băcăuanul, Episcop al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, Vavila Popovici, Ion Ionescu Bucovu, Adrian Erbiceanu, Florentina Niţă, Nicolae Ciobanu, Iulia Roger-Barcaroiu, Andrei Petruş, Constantin Tomşa, Maria Rugină,  m-au onorat cu scriitura domniilor lor. Apreciez eforturile doamnei Emilia Țuțuianu depuse la lansarea cărţilor de la Puieşti şi prin intermediul revistei MELIDONIUM online.

M-au impresionat şi prezentarea aprecierilor apărute în revista Melidonium ale criticilor Petruş Andrei şi Constantin Tomşa, precum şi a imaginilor din Iezer cu fotografii şi imagini video cu satul, oamenii minunaţi, biserica, clopotul şi casa părintească, pline de o valoare sentimental inestimabilă pentru mine, materiale fotografice și video realizate de coordonatorul Editurii Mușatinia din Roman, domnul Dorin Dospinescu. Şi din nou am plâns ca un copil care şi-a regăsit părinţii…

Vă mulţumesc onorată comunitate, domnule primar Costel Moraru, onorată doamnă Emilia Ţuţuianu, domnule Dorin Dospinescu pentru profesionalism, tuturor celor care s-au exprimat atât de generos la adresa mea, pentru dragostea şi spiritul românesc pe care l-am simţit şi trăit în acea zi, care va rămâne memorabilă pentru mine.

Respect şi admiraţie pentru gândul bun

Mulţumiri frăţeşti,

Ben Todică