Călătorie spre Rezonanța Fericirii
~*~
Acum e toamnă, mâine este iarnă,
Și primăvară cine știe când va fi,
Și vara, prea fierbinți de tot ce toarnă,
Iar ne vom despărți, și regăsi…
Ca râuri – în aceeași Mare calmă…
În care-am gângurit, ca poezii…
Acum e toamnă, mâine este iarnă,
Și ne vom îmbrăca – în gol – decent,
Și frigul de pe lume, mai poet,
Ne va-nveli, în unu-n altul, hrană,
Să ne-ncălzim, măncând, încet, încet…
Din respirația, ca un architect…
Acum e toamnă, mâine este iarnă,
Și-așa, împrumutându-ne aripi,
Vom ridica prin infinit de clipi,
O catedrală geană, cât o palmă,
În care, în lumină, să nu țipi…
Când, bucurie – va să ne-nfiripi…
O Mater a Iubirii noastre Almă..
Spre a ne ferici la infinit…
*
19 noiembrie 2022
~*~
Cdr,
Jianu Liviu-Florian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu