Nicolae Mãtcas - Catrene spumogene

 

Catrene spumogene

 

 

~*~

 

FIAT PAX!

 

Se vãzurã, se-ndrãgirã ca doi porumbei: lulea –

Un bujor de România, de Olanda – o lalea.

Se iubesc și-s fericite amândouã florile,

Unanim recunoscute și în Schengen, și-n UÉ.

 

CEI TREI PURCELUȘI SE ÎNCURAJEAZÃ

 

Nu ne temem noi de lup:

Îl dãm în groapã: huzdup!,

Darmite de-o goangã-n zbor:

Olandezul zburãtor!

 

FRATRICID

 

În teorie toți stãm bine: același neam, același sânge,

Ne-alinã somnu-aceeași lunã, ne râde-n fațã același soare.

În fapt, mai bine ne-am pricepe-un șiș plantá, de gât a strânge,

Sã ne convingem fiecare: mai mare-i cel care-i mai tare.

 

ARMATA – UNUL, INDEPENDENȚA – ALTUL

 

Când unul se retrage din Herson

Ca sã-și salveze, salutar, armata,

Un altul e-acuzat de talion,

Cã-și salvgardeazã, rezonabil, hata*?

*Hata (ucr.) – casa; aici, prin extindere: țara.

 

LA UN MOMENT DAT RUȘII SE SUSPENDASERÃ DIN ACORDUL DE EXPORT DE CEREALE CU UCRAINA ȘI ÎNCEPUSERÃ A BOMBARDA CARGOURILE UCRAINENE

 

Sã privim precum veriștii

Faptele, realele:

Ai ce ai tu cu „naziștii”,

Dar cu cerealele?!

 

TUNARULUI CARE LUA LA ȚINTÃ CARGOUL CU CEREALE

 

Sã nu scapi, tunare, frâul,

Cã nu-i loc de alte drame.

Nu pentru fasciști e grâul:

Pentru cei ce mor de foame!

 

RUȘII S-AU RÃZGÂNDIT: AU REVENIT ÎN

ACORDUL DE EXPORT DE CEREALE!

 

Nu c-ar fi trecut nedeia

Ori li-i dert de Ucraína.

Sã-și mai ia și șugubína

De-a stârpi și lumea ’treia?!

 

SÃ-NVÃȚÃM GEOGRAFIA CA SÃ NU MAI CONFUNDÃM CAMBODGIA CU COLUMBIA

 

Ne jenam cã-n România

Șefii-și catã șerpași lari.

Sunt certați cu geografia

Și la case mult mai mari.

 

NELINIȘTE LA CASTELUL BRAN ÎN SEARA DE HALLOWEEN

 

Nici Jolie la chef, nici Musk…

I-a bãgat cine la apã?

Cine sã-i fi dat la teasc?

I-o fi tras Dracula-n țeapã?

 

NOULUI PATRON AL PLATFORMEI DE SOCIALIZARE TWITTER

 

Te joci cu soarta unor oameni vrednici

Și-n fața legii chiar nimic nu riști:

Întâi îi dai afarã ca netrebnici,

Apoi îi chemi ca profesioniști?!

 

ANGAJÃRI LA STAT ÎNGHEȚATE PENTRU CINE?

 

S-au deschis posturi fertile

Pentru rude și pupile.

Nu treci chiar și Olofern,

De n-ai spate la guvern.

 

REPLICÃ ÎN INTERIORUL COALIȚIEI DE GUVERNARE

 

Cearcã lanțul de iubire

Pretinsa descoperire:

„Prin venele PNL

Curge sânge PSD”?

 

SALARII CA-N UÉ NUMAI PENTRU DEMNITARI?

 

V-ați luat bani onorabili.

Pentru alții nu-s. He-he!

Nouã nu ne-ați da, stimabili,

Mãcar pensii ca-n UÉ.

 

CUM SE-NTREC LA DAT DIN GURÃ,

CÂND SÃ DEA, IAU APÃ-N GURÃ

 

Unul cinci dã, altul – zece,

Cinșpe unul, opșpe altul…

Când sã dea pe drept, la rece,

Tot mai mic devine saltul.

 

CUM SÃ SE MENȚINÃ PE LINIA DE PLUTIRE?

 

Dacã prețul la produse s-a dublat,

Dacã prețul la facturi s-a cvintuplat,

Cetãțeanul cum sã steie plutã,

Indexarea când e șase doar la sutã?

 

CRITERIU – PUTEREA DE CUMPÃRARE

 

Când vorbim de majorare,

Trebuie luatã-n seamã

Nu inflația ca flamã –

Puterea de cumpãrare!

 

DOUÃ FEȚE-ALE ACELUIAȘI PARTID

 

Cum creștea - din gurã - pensii, ba și lefuri, ajutoare,

Plafoná curentul, gazul cu plafonul cel mai mic

Opoziția! Suitã, cu propteli, la guvernare,

Crește c-un metru plafonul, pensia – c-un mizilic.

 

N-AR FI MAI BINE SÃ LE CREȘTEȚI,

DECÂT SÃ BATEȚI APA-N PIUÃ?

 

Tot vã doriți sã creascã, vorba vine,

Salariul minim, pensia, -ajutorul,

Dar de le-ați crește chiar – n-ar fi mai bine,

Decât pe jar sã puneți biet poporul?

 

ÎNTÂI INDEXAȚI PENSIA CONFORM PUTERII DE CUMPÃRARE

ȘI NUMAI DUPÃ ACEEA MAJORAȚI-O

 

Ajustați-o – micã, mare –

Cu forța de cumpãrare,

Dupã care, vãitãreți,

Majorați-o cât puteți.

 

DE CE PSD-ul SE OPUNE INDEXÃRII PENSIILOR LA COTA REALÃ A INFLAȚIEI LA ZI?

 

Premierul, prin rotire,

Are alte înțelegeri:

Pentru-o micã iar mãrire

Înainte de alegeri.

 

LA CE BUN?

 

Un amãrât cu pensia-i, oricum,

Nu poa’ sã umple coșul de consum,

Dar, de-a ieșit, ca orice om în lume,

La pensie, la ce sã mai consume?!

 

LEGEA LICHIDÃRII PENSIILOR SPECIALE N-AR AVEA EFECT RETROACTIV

 

N-are-o lege, efectiv,

Caracter retroactiv.

Faceți una, fraților,

Sã nu mai dea-n viitor.

 

CARE-I ȘPILUL?

 

Pensiile speciale…

Cât le-ar rade de ușor,

Doar cã vine-alert din vale

Și progenitura lor!

 

NICI ÎN MOMENTE DE CRIZÃ NU SUNTEM TOȚI EGALI ÎN FAȚA LEGII?

 

Pensiile speciale

(Lângã cele generale)

Ce-s, în crizele cumplite,

Decât pensii nesimțite?

 

CA SÃ NU BATÃ LA OCHI, SÃ LE SCHIMBÃM DENUMIREA?

 

Pensiile speciale

Nu-s! Sunt pensii de serviciu.

Atunci cele generale,

Astea ce-s? De sacrificiu??!

 

A FOST ABROGATÃ LEGEA SISTEMULUI UNITAR DE PENSII?

 

Se rumegã problema majorãrii,

De parcã lumea toatã-n jur e oarbã:

Ea s-ar produce-n urma aplicãrii

A unei legi ce astãzi e … cu barbã.

 

LA MAJORAREA PENSIILOR SENIORILOR ȘI A LEFURILOR CELOR DIN SISTEM NU-I VORBA DE UNUL ȘI ACELAȘI BUGET?

 

Câtã vreme nu-i bugetul,

Nu pot stabili procentul.

Dar cum cresc fãrã buget

Simbriile din baronet?

 

FÃGÃDÃULUI BUNÃSTÃRII SENIORILOR NOȘTRI

 

În opoziție veneai cu patruzeci,

La guvernare poți numai cu șase

S-o indexezi. La búni nu mai treci

S-o-nveți firu-nvârtelii sã-l descoase?

 

PROMISA MAJORARE A PENSIILOR S-A SPART CA BEȘICA PORCULUI

 

Anvelopã mizantropã,

Creșteai cât o antilopã.

Antilopa gnu mâncatã,

Anvelopa – dezumflatã.

 

MINISTRU EXPERIMENTATOR?

 

Crește-n serã rare plante:

Pile, politruci, amante.

Asta e moșia lui

Sau domeniul statului?

 

SÃ TE MAI MIRI CÃ STATU-A EȘUAT?

 

Specialist mai ieri în cereale,

Azi – în curse-aerospațiale…

Sã nu-ți steie-n funcții ca un cui

Dacã omul nu-i la locul lui?!

 

DUPÃ CONTROLUL PORNIT LA BÃNCI DE CONSILIUL CONCURENȚEI, ROBOR-ul AR FI LUAT-O DE-ODATÃ LA VALE

 

Care-o fi oare pricina

(O fi dat pesta, porcina?)

Cã, de cum vine controlul,

Pe loc scade și ROBOR-ul?

 

ADIO, BANI ALBI PENTRU ZILE NEGRE!

 

Cum vede guvernatorul

Cã-i prea econom poporul,

Generând un stat bancrut,

Pe loc face o reformã:

Nu te lasã gol pro formã,

Ci chiar gol … de conținut!

 

ÎNTREBARE FÃRÃ RÃSPUNS?

 

Eólo-, hidro-, nuclear-, electrice

Și alte avuțíi, o, Românie,

Cu-acestea, dar, resurse energetice

S-avem și-un maxim preț la energie??

 

ȘI AICI RECORDMENI?

 

Am ajuns, pân’ la contrariu,

Sã plãtim de ce, repent,

Noi, cu cel mai mic salariu,

Prețul maxim la curent?!

 

S-AU ÎMBOGÃȚIT NUMAI PRODUCÃTORII,

FURNIZORII DE ENERGIE, TRADERII, SAU ȘI STATUL?

 

Vã gândeați la cetãțean

Și la cei ce fac profit,

Sã constate-un ardelean:

Dar ce mult v-ați mai gândit!...

 

HOȚIE LA DRUMUL MARE SAU TAXÃ MASCATÃ,

TOT PE GHEBUL BIETULUI CETÃȚEAN

 

O piațã liberalizatã

Hoție e legitimatã,

Iar un plafon mare fixat

E-o taxã-ascunsã, da-i … de stat.

 

TERTIP AL CELOR CARE AU GRIJÃ

DE BUNÃSTAREA NOASTRÃ

 

Nu vãzurãți tacticile lor?

Lasã prețul ca sã zburde-n sus,

Apoi pun plafon (la cel major!)

Și-un afect de dáicoș ți-i indus.

 

PE CÂND O PLAFONARE ȘI LA PREȚURILE LA ALIMENTE?

 

Majorarea-i o gogoașã,

Ilustrare-a unei fente,

Cât nu e stârpitã-n fașã

Specula la alimente.

 

POLIȚIȘTI CU PISTOALE FÃRÃ GLOANȚE

SPRE A-I SPERIA PE RÃUFÃCÃTORI

 

Înzestrați cu noi pistoale

În cobúri, dar fãrã gloanțe.

Mai bine, încinși în harțe,

Sã-și dea reciproc la gioale.

 

SERVI ȘI PROPRIETARI DE SCLAVI PE CONTUL STATULUI?

 

Douã puici formal în state, dar muncind pentru partid,

Șeful lor intrã la dubã ca în plasã un guvid.

Alte douã ani de-a rândul, calfe-abile, zi de zi,

Îi scriau șefului teza. Azi sunt toți bine mersi.

 

COMISIA UNIVERSITARÃ PENTRU DEPISTAREA PLAGIATULUI

 

Cât o fi de eticã,

Totuna-i ereticã,

Cã doar n-o sã-ntine

Mâna care-o ține.

 

PENTRU CE PRIMESC SPORURI LA SALARII

DOCTORII ÎN ȘTIINȚE FÃRÃ ACTIVITATE ȘTIINȚIFICÃ?

 

Punctul forte-al referinței

Ce le surpã-autoritatea:

Dacã s-au dedat științei,

Unde li-I activitatea?

 

DE CE NU MERG BINE TREBURILE-N ȚARÃ

 

La post cãlduț de tinzi a ancora,

Nu tre’ sã fii persoanã talentatã,

Docilã, -n schimb, cu nuri și vino-ncoa’,

Pile-n partid și foarte tare-n tatã.

 

ÎN FRUNTEA FILIALELOR ICR DIN STRÃINÃTATE

N-AR TREBUI SÃ SE AFLE REPUTAȚI OAMENI

DE CULTURÃ, LITERATURÃ ȘI ARTÃ?

 

Instituții de culturã,

N-ați fi cunoscut alt ritm,

De nu erați sinecurã

Pe bazã de algoritm?

 

 

 

~*~

Nicolae Mãtcas