Redivivus
Meniu
de sarbatori fara magazinele straine"auchanul" "care fura"
"polonicul lidl" si altele.
Caci
daca se putea in 1937 se poate si acum.
Fara
chimicale si E-uri, o lista pentru inspiratie.
O
lista de bucate
Intr-un vechi "carnet de bal"
s-a gasit lista pentru masa de Crăciun, anul 1937, listă făcută de dom'
Pascale, negustor şi meseriaş cinstit şi stimat din Obor şi de doamna sa Uţa,
băcăniţă cu marfă bună şi ieftină, dar şi proprietară a multor terenuri din jur.
Pe la ora 13, în ziua de Crăciun, se
strângeau musafirii: d'alde Malaxa, Asan şi Predoleanu, boierii Şerbănescu,
Florescu şi Ştefănescu, generalul Petroff, avocatul Petrovicescu, ambasadorul X
şi consul Y.
Întâi se serveau domnii care se aşezau la
masa uriaşă de 24 de persoane, cu farfurii de porţelan de Bavaria cu două spade
albastre încrucişate şi tacîmuri de argint sterling englezeşti.
Se serveau alune sărate şi ţuică de
Văleni.
Doamnele se învârteau pe la bucătării, îşi
pudrau nasul, iar copiii deschideau cadourile aflate sub Pomul de Crăciun.
Apoi doamnele, vesele şi foarte bine
dispuse cu mastică de Chios - începeau să umple masa.
Ouă umplute, cu o pastă al cărui secret
s-a pierdut, dar cred că era pe bază de ficat de pasăre, unele poate şi cu anşoa,
decorate cu frunzuliţe de pătrunjel sau murături, roşii umplute cu brânză de
vaci de la olteni, mezeluri, neapărat salam de Sibiu, ghiudem, babic, kaizer,
trei-patru feluri de brânzeturi, caşcaval, camembert.
Totul aşezat pe platori mari de alpaca argintată
! Măsline marinate, nu din cele negre.
Se aduceau sticlele de ţuică, neapărat de
Văleni şi Piteşti.
Apoi venea marea salată de beuf, făcută
din maioneză pregătită în casă cu ouă de la Săruleşti şi cu un ulei special
adus din Albania, nu ulei de măsline, altceva, dar nu se mai ştie calitatea în
ziua de astăzi!
Cu o cruce mare, roşie, din murături
roşii, gogoşari, peste maioneza strălucitoare.
Pâine albă şi neagră, de pe Lizeanu.
Erau la rând, tremurând de nerăbdare,
piftia de porc, de cocoş şi de curcan cu murături şi felii de ou în aspic. Apoi
se făcea o mică pauză, domnii vorbeau de afaceri, politică şi curse de cai, iar
doamnele despre modă, copii şi actori.
Iarăşi doamnele se ridicau de la masă,
evacuau farfuriile şi platourile folosite, ca să apară cu alte bunătăţi: icre
şi pescărie. Icre de Manciuria şi Beluga (negre) şi autohtonele icre de morun
si ştiucă. Cu lămâi frumos tăiate, în spirale şi la icrele negre se mai adăuga
unt de Sinaia şi gălbenuş tare de ou.
Pâine prăjită, de la cuptorul de pe Zece
Mese.
Apoi urmau şalău cu maioneză în sos alb de
lămâie şi somn la grătar. Se servea un vin alb sec, Fetească.
Se mai făcea o pauză, bărbaţii jucau table
sau stos, iar doamnele îşi scoteau pantofii înalţi ca să încalţe papuci de
blană, de la Braşov. La un moment dat gazda întreba: "Măi băieţi, dar vouă
nu vă este foame?"
Semn pentru aducerea celor trei sute
treizeci şi trei de sarmale, cu mămăliguţă făcută cu lapte din mălai de moară
de piatră şi smântână tot de la olteni. La sarmale mai apăreau pe masă şi
două-trei feluri de muştar, hrean şi alte mirodenii de dres gustul, după poftă.
Cine voia putea lua, înaintea sarmalelor,
o ciorbă de perişoare sau supă de pui!
Apoi fără întrerupere, apăreau fripturile
de porc, curcan şi vânat, cartofii prăjiţi pai-franţuzeşte, murăturile de multe
feluri, gogonele, castraveţi, gogoşari. Apoi mici bucăţele de cârnat, ficat,
rinichi, şorici, lebăr, caltaboş, mititei, POMANA PORCULUI!
Două feluri de vin roşu sec, Băbească şi
Pietroasele.
Pentru copii se făcea un meniu separat, cu
piure şi şniţel vienez !
Cine voia, comanda o cafea, făcută
neapărat din cafea braziliană de la "Armeanul". Doamnele preferau o
ciocolată caldă cu frişcă atunci bătută!
Se mai sta şi se mai discuta preţ de la
vreo oră, se puneau la cale logodne şi încuscriri, calătorii şi vacanţe. In
salonul mic, se auzea un PATEFON, iar domnii invitau doamnele la DANS !
Apoi începeau să fie aduse fructele şi
dulciurile, toate odată, ca să aleagă omul şi să se sature numai văzându-le!
Portocale, mandarine, banane, ananaşi, mere, pere şi un... pepene !
Urmau cozonacii, imenşi, parfumaţi, plini
de nucă, stafide şi de cacao. Rahat nu se punea pe atunci ! Vinul se schimba cu
dulcele Cotnari! Fursecuri de multe feluri şi mărimi, prăjituri făcute numai în
casă, cu gust fantastic, cum nu se mai
fac, două torturi, mereu două. Un tort
pentru Prunc şi unul pentru Mama Lui, Fecioara Maria !
Apoi urma dansul, "konga" în
toată casa, cadourile trăznite pe care şi le făceau unul altuia mesenii, jocuri
de societate, glume, bancuri, păcăleli, "mima" etc.
Oamenii chiar se distrau cât puteau şi
râdeau în hohote !
De Crăciun nu se bea şampanie... doar de
Revelion.
Pe la ora zece noaptea se aducea o a doua
cafea (sictir caffe), semn că musafirii trebuie să se cam ducă pe la casele
lor.
A doua zi, prin curier, dom' Pascale şi
coniţa Uţa primeau carţile de vizită ale mesenilor cu o scrisoare de mulţumire,
în care se arăta cât de bine s-au simţit.
Sursa: NICOLETA MARINESCU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu