MAGIE TRANSFIGURATOARE DE ARLECHIN -
ÎN VOLUMUL DE
POEZIE AL LUI VIRGIL CIUCĂ
- ”DRAGOSTE DE ARLECHIN”[1]
(recenzie)
Am avut
onoarea și bucuria
să primesc, prin poștă, un
volum de Poezie (prefațat, cu căldură și empathie, de
LUCIAN GRUIA), de la prietenul și ”Fratele meu
întru Duh”, VIRGIL CIUCĂ (personalitate extrem de bine cunoscută
și energic-activă, mai cu seamă în lumea Internetului și a ”militantismului DACO-VALAH pro-unionist” - având
dublă cetățenie : română și
americană - colaborator fervent, la revista ”CONTRAATAC”, ce-am ctitorit-o, în
1999 -
pentru a fi interzisă și
suspendată, în 2018, la ”indicațiile”
Institutului Național [???!!!], pentru Studierea Holocaustului din România, ”ELLIE WIESEL”...director : ALEXANDRU
FLORIAN... - ...în strânsă colaborare cu obedientul și
trădătorul de Țară, Neam și Tânăr Duh DACO-VALAH - M.E.C.S. : Ministerul
Educației și Cercetării Științifice !!!) : pe
Coperta I a cărții (copertă color...extrem de frumoasă și rafinat-îngrijită
- având, în centru, fotografia unui ARLECHIB-PĂPUȘĂ ! ) scria un titlu care m-a
cam zăpăcit : ”DRAGOSTE DE ARLECHIN”... -
Editura Zupia, Iași, 2025 (184 de
pagini) !
De-a lungul a
destui ani, citisem, cu inima bătând
cumplit-eroic, stihurile
acestui Viforos Războinic-Patriot DACO-VALAH, FĂRĂ EGAL (printre
colegii săi, din breasla scriitoricească !) – care a fost, este (și
rămâne !) VIRGIL CIUCĂ ; titlurile cărților sale erau fierbinți-militante,
chiar (uneori) agresive : ”BLESTEM
STRĂBUN” (două ediții : 2007 și 2020
- și obținând
premiul I, la concursul de poezie organizat în 2007 de revista
internațională „Starpress”, din Rm.
Vâlcea și Canada - redactori Ligya Diaconescu și George Filip), ”CHEMAREA LA JUDECATĂ” (2012), ”CONDAMNAREA” (2013), ”SALVAȚI ȚARA” (2010) ”EXECUȚIA” (2014), ”ADUCEȚI BASARABIA ACASĂ” (două ediții : 2016 și 2018), ”VĂ ACUZ
DIN DRAGOSTE DE ȚARĂ”(2022), ”VERSETE DUMNEZEIEȘTI” (trei
ediții : 2008, 2023, 2024) etc. etc. ...
...De unde
și de ce, oare, dintr-odată, acest titlu atât de calin, de senin-pașnic...de cvasi-idilic...de
”dulce/surprinzător îndulcit” - ...aducând,
în prim plan, un personaj cvasi-frivol : ARLECHINO[2]
? Ce (și : de ce ?) anume s-a schimbat,
atât de radical, în mentalitatea poetică
a autorului VIRGIL CIUCĂ ?
Dar...chiar s-o fi schimbat ?
Radical...?!
...Nu se poate ! -
mi-am spus. Un om, cu un caracter atât de puternic și dârz,
precum este Poetul și Ziaristul VIRGIL CIUCĂ
- nu se
poate întoarce (spiritual), pe
dos, într-un interval atât de scurt...ca o mănușă...”ca o textilă” !
Și, îndârjit, m-am
apucat, nedându-mi răgaz nici pentru vreun pahar cu apă... - ..să citesc, cu mare aplecare, cartea prietenului meu de suflet...
...NU ! NU SE SCHIMBASE NIMIC, NICIO MENTALITATE ! În schimb, a trebuit să recunosc, față de mine
însumi, că extrem de îndelung-îndrăgitul
personaj ARLECHINO, din ”Commedia del'arte”[3],
poate căpăta (în contemporaneitatea noastră absurdă, sângeros-sumbră...) semnificații noi, grave, cvasi-uluitoare ![4]
...MOTTO-ul-DEDICAȚIE
al cărții este extrem de
clarificator-edificator, pentru VOCAȚIA
PATRIOTICĂ ȘI PRO-UNIONISTĂ a autorului
cărții : „RECUNOŞTINŢĂ VEŞNICĂ
CELOR CARE S-AU JERTFIT ŞI SE VOR MI JERTFI PENTRU REÎNTREGIREA ROMÂNIEI!
MOARTE TRĂDĂTORILOR DE ŢARĂ ŞI NEAM” (VIRGILIU CIUCĂ).
*
...Încă de la Poemul-de-DESCHIDERE (pe post de PROLOG, de ”STINDARD” !) - TOATE FRONTURILE
BĂTĂLIEI (pentru
APĂRAREA DUHULUI DACO-VALAHISMULUI,
pentru
DREPTATEA CERUTĂ, CU CERBICIE, ÎN
PATRIE și-n LUME...
- ...pentru IUBIREA-DE-SEMENI pierdută, cu desăvârșire...și înlocuită
de URA, ABSURDĂ și
TURBATĂ ! - ...pentru LIBERTATE-ELIBERARE DE STRIGOII
MINCIUNII ȘI CRIMEI
PLANETARE...) - ...sunt
deschise LARG !, de către
ARLECHINUL-RĂZVRĂTITUL VREMII
SALE-VIRGIL CIUCĂ - ...iar
TIRURILE DEMNITĂȚII ȘI
ONOAREI, DE ARLECHIN-APRIG-NĂZUITOR-DE-BINE-FRUMOS-IUBIRE-ȘI-DREPTATE sunt îndreptate, FĂRĂ CRUȚARE ! - spre
NEMERNICIE-IMPOSTURĂ-TICĂLOȘIE, spre TRĂDAREA DE NEAM ȘI
UMANITATE, spre RELIGIILE FALSE ȘI
FALSIFICATE, în mod CRIMINAL, de către TOATE BISERICILE TERREI (autorul constatând, cu adâncă
amărăciune și mânie, că OMUL s-a dezumanizat COMPLET ! - ...re-devenind
ANIMAL-FIARĂ !)... :
”(...) Ura bântuie pământul
Fii iubiți, setoși de sânge
Au nesocotit “cuvântul”
Omenirea-ntreagă plânge
Pigmeii urăsc de moarte
Goymii, căci beau pelinul
Pretinzând că-n Sfânta Carte
Le ține parte Divinul
Farisei din lumea largă
S-au unit, ucid popoare
Sunt convinși c-o să le meargă
Crimele la Drumul Mare
Conducători de popoare
Se închină-n fața crimei
Neamuri fără apărare
Rămân victime prostimii
S-au prins pigmeii în horă
Transformată-n joc fanatic -
Crima-i o faptă minoră
Pentru un popor lunatic” (cf. TOAMNA ÎNSÂNGERATĂ
A ROMÂNIEI, p. 13)
1-ROMÂNIA-DACO-VALAHIA
nu-și mai aparține... : aparține
MORȚII-DE-SINE ! - ...de când
anul 1989 A DAT
SEMNALUL : a-pentru LĂCOMIE (”AUR”), TRĂDARE COMPLICITARĂ, prin ”MITUIRE-SUB-SEMNUL-IUDEI” (”SPIONI-AUR”),
b-pentru DEZERTAREA CLERULUI, din
TRANȘEELE PATRIOTICE (”TOAMNĂ HÂDĂ/Pomenită și-n SCRIPTURĂ” –
s.n.) -
...și pentru DEZVOLTAREA
VIRUSULUI CUMPLIT-ABSURD (....și
SINUCIGAȘ) AL URII-FAȚĂ-DE-SINELE-EI-AUTENTIC-IDENTITAR-STRĂMOȘESC...
Cu aceste
”PECEȚI SATANICE”
- ROMÂNIA/DACO-VALAHIA își
pierde orice
ȘANSĂ-LA-FRUMOS-PURITATE-VITALITATE
- și dobândește,
fără să-și dea, măcar, seama !
- CHIPUL UNEI ”TOAMNE
HÂDE” - PUSĂ
LA DISPOZIȚIA HOHOTELOR MORȚII-DE-SINE : ”Cu spioni, aur
și ură/A-nceput o toamnă hâdă/Pomenită și-n scriptură/MOARTEA S-A PORNIT SĂ Râdă”;
2-...CRIMA (”setoși de sânge”) și URA (”Ura bântuie pământul”) au înlocuit, în
contemporaneitate - IUBIREA, propovăduită prin ”CUVÂNTUL” adevăratului
CRIST (căci preoții noștri ”goymi”
și poporul ”fariseico-iudeu”[devenit ”CRIMINALO-PIGMEU” și cumplit-blasfemiator, pretinzând că sunt
protejato-răzgâiați și ÎNDEMNAȚI LA
CRIMĂ, de ÎNSUȘI ”DUMNEZEUL LOR PARTICULAR”-IEHOVA-IAHWE : ”Pretinzând că-n
Sfânta Carte/Le ține parte Divinul” ! ]) AU FALSIFICAT
CVASI-TOTAL, de-a lungul a două
milenii, ”CUVÂNTUL AUTENTIC”, ce va fi fost propovăduit,
cândva, de către HRISTOSUL NEAMURILOR ! ;
3-”CONDUCĂTORII DE
POPOARE” nu mai sunt ”PĂSTORI-CĂLĂUZITORI-OCROTITORI”
: ei ”Se închină-n fața CRIMEI” (s.n.) și-și mână
ȘI popoarele NĂUCITE/PROSTITE (de propaganda politică
și religioasă), către invadarea,
prădarea și nimicirea CELORLALTE NEAMURI...
- ...cele pașnice, cele fără
apărare, care apar, astfel, ca fiind ”cu vocație de victime” : ”Neamuri fără apărare/Rămân victime
prostimii” ;
4-”POPOARELE CRIMINALE” (de fapt, devenite DEMENTE-”LUNATICE”,
în urma propagandei OBSESIV-POLITICO-RELIGIOASE !) transformă
CRIMA - în
BUCURIE (”DELIRUL LUNATIC AL CRIMEI” schimbă, total, SEMNUL
MORAL : ”Crima-i o FAPTĂ MINORĂ/ Pentru
un POPOR LUNATIC” – s.n.) : pe câmpurile suprasaturate de victimele lor (ex. : GAZA !) și de sângele acestora -
ele încing SATURNALII-HORE
SATANICE : S-au prins pigmeii în horă/Transformată-n
joc fanatic -/Crima-i o faptă minoră/Pentru un popor lunatic”.
...TRĂDAREA-CĂTRE-STRĂINĂTATE/NONROMÂNITATE
(”ALOGENI”), este,
ASTĂZI, CEL MAI
CUMPLIT și MAI
FRECVENT FLAGEL (alături de CORUPȚIE
și LAȘITATE !) - ...cel puțin
în ROMÂNIA/DACO-VALAHIA ”COLONIZATĂ” :
”Generali cu șapte stele /NE TRĂDEAZĂ/MAFIA DIN
<<JUDECATĂ>>/Îi salvează//Parlamentul României/N-are minte/NE-A
VÂNDUT PE VERESIE/ȘI PE LINTE//Alogeni și TRĂDĂTORII/Căpușează/Bogăția Țării
noastre/Guvernează//Armata colonială/Înmulțită/Calcă <<Floarea
României>>/Ofilită//Popoare cândva amice/Siderate/Ne acuză de reală/LAȘITATE/Cândva
fala Europei/Luptători/Acum o adunătură/TRĂDĂTORI//Președinți impuși de Poartă/Și
pigmeii/Ocrotesc <<cățeaua moartă>>/Și iudeii” (s.n.).
...CONSECINȚA TRĂDĂRII/VÂNZĂRII DE
PATRIE ȘI DE
NEAM, CĂTRE ”PIGMEI” ȘI CĂTRE ”OCCIDENT
/APUS / ”AMURGUL ZEILOR”/”RAGNARÖKR” ?
NĂUCIREA...SĂRĂCIREA
(FIZICĂ și SPIRITUALĂ)...”ROMÂNIA/DACO-VALAHIA CA O PRADĂ”...
- ...”RUȘINAREA”-BATJOCORIREA
ȘI ANEANTIZAREA NEAMULUI DACO-VALAH ȘI A PATRIEI DACO-VALAHE :
”Jubilează comuniștii/Sunt iar la putere/ÎI AJUTĂ OCCIDENTUL/CA-N
LUNA DE MIERE
(s.n.)
Vin în haite să colinde/Șapte milioane!/De teama
divinității/Suportăm canoane
Se Țin haită comuniștii/Și ne denigrează/Îi apără
Occidentul/CARE NE TRĂDEAZĂ (s.n.)
Jubilează turnătorii/Plătiți în valută./De Guvernul
României/ȚARA E VÂNDUTĂ (s.n.)
Țara noastră-i jefuită!/Visele-s deșarte/PIGMEII DE
PRETUTINDENI/NE URĂSC DE MOARTE. (...)
Occidentul ne veghează/Când Senatul zace/Mulțimea care
votează/Îngrozită tace
Refuză să mai colinde/Clasa oprimată/PARLAMENTUL ȚARA
VINDE (s.n.)/Plebea-i dezolată
POPULAȚII SĂRĂCITE/SUNT DEBUSOLATE/ȘI CERȘESC
NEFERICITE/FĂRĂ DEMNITATE (s.n.)
COMPLOTEAZĂ OCCIDENTUL/ȚARA SĂ DISPARĂ (s.n.)/Jubilează Prezidentul/Suntem de ocară!” (cf. ”RECRUDESCENȚA
COMUNISTĂ”, p. 64).
...Când până
și ”CONDUCĂTORUL” participă, ”al naibii de activ”, la acest SCENARIU AL
TRĂDĂRII... - ...atunci
DEZASTRUL MORAL ESTE
SUPREM-DEFINITIV... - ...DEZERTAREA MORAL-INTELECTUALĂ DEVINE NORMALITATE... -
...DECĂDEREA AJUNGE CĂDERE
METEORIC-ÎMBEZNATĂ... - ...IAR
PUSTIIREA CONFIRMĂ, DEFINITIV,
ANEANTIZAREA-”PUSTIIRE”, A DACO-VALAHIEI
ȘI A DACO-VALAHILOR (cf. ”UNUI
PREȘEDINTE TRĂDĂTOR DE ȚARĂ”, p. 132):
”(...)Satele sunt părăsite/Au plecat toți
gospodarii/Cu viețile arvunite/I-au umilit mercenarii//Urlă lupul, țipă corbul/Bate
vântul a pustie/Românul umblă ca orbul/În sărmana Românie//Steaua Țării e apusă/Armata
n-are onoare/România e distrusă/Mulți cerșim peste hotare...
*
Refuzăm să fim cătane/Țara-i fără apărare/Pupăm poale
de sutane/Cerșetori la drumul mare!”
*
...Până și
POEȚII au încetat să
existe ca o ARMATĂ
UNITARĂ A SPIRITULUI NEAMULUI ȘI PATRIEI :
1-Unii (puțini
și tot
mai rari) înfruntă
VITREGIILE LUMII RE-BARBARIZATE ȘI
DEMENTE, luptând pentru SALVAREA NOBLEȚII SPIRITULUI, pentru CREZURILE LOR
SACRE, pentru SALVAREA VISELOR-VISĂRII REVELAȚIE, pentru SALVAREA
ARMONIEI COSMICE - și
îndurând GOLGOTA TEMNIȚELOR
și a TORTURILOR, doar pentru
a păstra SUBLIMA
TAINĂ A CREAȚIEI
DESTINELOR (”Secretele DIVINE”) :
-” POEȚI DUȘI LA
ÎNCHISOARE/FIINȚE FĂRĂ APĂRARE”, ”POEȚI TRĂDAȚI, POEȚI UITAȚI/POEȚI DE PLEBE
IGNORAȚI/POEȚI ÎNCHIȘI ȘI EXILAȚI/POEȚI PRIN LEGE BLESTEMAȚI (...)SLUJITORI
LOVIȚI DE SOARTĂ/SCRIBII PĂZITORI DE CARTE/POEȚII VISELOR MOARTE” - sau
:
-”POETĂ CU VERS DE AUR/SIRENE CU GLAS DE
GRAUR/LUPTĂTOARE SUB DRAPELE/POETE DE VREMURI GRELE”,
-”DINTRE MULTELE SECRETE/VERSURI SCRISE DE
POETE/SUNT DESTĂINUIRI DIVINE/ÎNSOȚITE DE DESTINE”,
2-ALȚII
(majoritatea) lăsându-se în voia
NOROAIELOR-MLAȘTINILOR IMORAL-EPICUREICE-CRIMINALE, trădându-și/abandonându-și BEZNELOR ANTI-SPIRITUALE, DELAȚIUNII și
”ARGINȚILOR IUDEI”
- MENIREA și
MISIUNEA LOR TERESTRĂ, de
a MÂNGÂIA RĂNILE
OMENIRII, prin SPERANȚĂ ACTIVĂ,
de a RECUPERA PARADISUL-ARMONIE, pentru
PLANETA TERRA și pentru NEAMUL
și PATRIA LOR :
-”POEȚI DE ȚARĂ TRĂDĂTORI/POEȚI DIN NEAMURI DE
SCURSORI/POEȚI CU VERS DE POPĂ TUNS/POEȚI CU NEAMURI ÎN APUS/ (...)/CÂNTĂREȚI
LA ‘NALTA-POARTĂ” - sau :
-”POEȚII FĂRĂ IDEAL/POEȚII ÎNECAȚI DE
VAL/POEȚII RĂTĂCIȚI PE LUNĂ/POEȚI VISÂND O VIAȚĂ BUNĂ” ;
-”POETAȘI PLĂTIȚI PE ȘTATE/VISĂTORI DE
LIBERTATE/SCRIITORI DE TREI PARALE/INSPIRAȚI DE MUZE GOALE/STÂLPI LA ZECI DE
CAFENELE/IUBITORI DE FUSTANELE/CÂNTĂREȚI CHEMAȚI LA CURTE/SLUJITORI LA MULTE
CULTE”.
*
...Când până
și PESCĂRUȘII SUNT
NEGRI-FUNEBRI, ”COMPLICI AI MORȚII”
(”Peste apele-nspumate/În zboru-i spre
libertate/ȚIPĂ UN PESCĂRUȘ NEGRU/Pierdut în zboru-i alegru//Când nisipuri
lucitoare/Privesc stele căzătoare/Zgomote stranii de valuri/Lovesc Țărmuri,
lovesc maluri//Din apele răvășite/Ies sirene despletite/Pregătite să
seducă/MATROZI DIN LUMEA NĂUCĂ// Sacadate,
îndrăcite/Valurile afurisite/Spală PLAJELE PUSTII/Cu nisipuri argintii” – s.n.) - în PUSTIUL
UMAN - ne
înlocuiesc (și ne răzbună !), pe noi, ”OAMENII DISPĂRUȚI
ÎN NEANT” - CAII ! - SIMBOLURI
MILENARE-PURE (”FĂRĂ SIMBRIE”)
ALE LIBERTĂȚII ETERNE/”ÎNTRU
ETERNITATE” (”BIDIVII din
herghelie/În goană crepusculară/Instruiți, FĂRĂ SIMBRIE/PĂZESC ȚARA MILENARĂ/CAII
MEI DE LIBERTATE/CAII VISELOR REBELE/CAI PENTRU ETERNITATE”) :
”Caii mei de haiducie/Cai din herghelia
morții/Beau din grote apă vie/Ignorând voința sorții
Adunați pe malul mării/Caii din sălbăticie/Strivesc
liniștea-nserării/În trap către veșnicie
În drum spre eternitate/Armăsari nepotcoviți/În galop
de sănătate/Fugăresc regi ipocriți
Cai născuți în sihăstrie/Să își apere meleagul/Cai
pentru militărie/Poartă cu mândrie steagul
În vremuri de anarhie/Doritori de libertate/Caii din
sălbăticie/Sparg zăbrele de cetate
Bidivii din herghelie/În goană crepusculară/Instruiți,
fără simbrie/PĂZESC ȚARA MILENARĂ
CAII MEI DE LIBERTATE/Caii viselor rebele/Cai pentru
eternitate/Au potcoave cu caiele” (cf. ”CAII
MEI”, p. 44)
*
...Abia la
paginile 57 și 107 (”DRAGOSTEA
ARLECHINULUI”) se suspendă, temporar, COȘMARUL-PECEȚILOR-IUDEI
! -
și-și face apariția, meteoric, ”ARLECHINUL IUBIRII” (pentru
a se crea, astfel, CONTRASTUL VIOLENT, dintre CRIMĂ-URĂ-DISTRUGERE-SINUCIDERE -
și IUBIREA PURĂ-VITALIST-DEMIURGICĂ ! ) :
”(...)O visătoare fără bani/Trup diafan, ochi de
smarald/Cu păru-i argintiu, de ani,/M-a acostat, cu glasu-i cald//Mi-a sugerat
să o curtez/Să-i mângâi părul răvășit/Credea că am să delirez/Ghicea că sunt
nefericit”.
1-IUBIREA
stimulează ”VISAREA”, ca evadare
din TEMPLUL IUDEI, din
ABATOARELE LUMII (”Pentru-un sărut, fără bănat/STRĂINI ÎN
VEACUL DISOLUT!” – s.n.), din EGOISMUL-DEVENIT-FUNCIAR : ”GHICEA
CĂ SUNT NEFERICIT” (s.n.).
2-ARLECHINUL-SCRIITOR constată, prin experiența (UITATĂ !) a
IUBIRII, că există și ”DELIRURI
PURE-ALBASTRE”, care
contrazic, serafico-energic, ”DELIRURILE CRIMEI” : ”Am cochetat zile în șir/Imaginând zile de
dor/Petreceam zile în delir/Sub ceru-albastru fără nor” ;
3-ARLECHINUL
optează (și, subtil, ne convinge
și pe noi, NON-ARLECHINII-CITITORI !)
că IUBIREA este
NECESITATEA, în AUTENTICUL
UNIVERS AL DEMIURGIEI ! (cf. ”IUBIRE ȘI CANDOARE”, p. 72 :
”În lumea noastră pieritoare/Iubirea-i
greu de definit/Trăire plină de candoare/Venită din nedefinit!/O adorație
senină/Fără-nceput, fără sfârșit/Îndrăgostiți-s fără vină,/De vor s-o guste
înzecit [...]//Iubirea-i
trăirea sublimă/Visată a fi fără sfârșit/Ades, plecată, anonimă,/În universal
infinit”) - și,
ÎN NICIUN CAZ ! -
NU TREBUIE (DIN MOMENTUL
ÎN CARE NI S-A REVELAT
IUBIREA !) să mai greșim, CUMPLIT ! -
...optând pentru URĂ-CRIMĂ...
- pentru temporalitatea malignă
: ”SECOLUL DEZLĂNȚUIT” !!! :
”N-a fost deloc întâmplător/Că-n univers
ne-am întâlnit/PENTRU O CLIPĂ DE AMOR/ÎN SECOLUL DEZLĂNȚUIT”.
...Căci el, ARLECHINO, vrea să-și
uite condiția limitată, de ”servitor naiv și vesel”, ”acrobatic, agil și ignorant”
- și să
capete valențe de
SALVATOR SPIRITUAL AL
LUMII... - ...AL
ÎNTREGULUI COSMOS : PRIN DRAGOSTE !
- ...schimbând SEMNUL
IMORALITĂȚII BESTIALE, ÎN CEL AL
UMANITĂȚII RECUPERATE, RE-UMANIZATE ÎNTRU SPIRITUALITATE-”CULTURĂ”, ÎNTRU DIVINUL
UMAN (cf. ”DRAGOSTEA ARLECHINULUI”, p. 107) :
”De ani, pierdut, un arlechin/Bate, pe Terra,
pasul/Nepăsător de ce-i divin/Își caută popasul//Privește cerul înstelat/CU
GÂND LA NEMURIRE/Dar cum rămâne-un renegat/Viața-i o amintire//Nu-i pasă de
necunoscut/NU L-A TENTAT AVEREA/Pribeag cu gândul la trecut/ÎL MACINĂ DUREREA//JUDECĂTOR
ȘI JUDECAT/ACUZĂ IMPOSTURA/ÎN VEACUL CE A SUSPENDAT/ȘI LEGEA ȘI CULTURA!//N-A
ASISTAT CONTEMPLATIV/LA CRIMA DIN CREDINȚĂ/N-A ACCEPTAT ADMIRATIV/INFAMA
UMILINȚĂ //NU ȘI-A UITAT
SATUL STRĂBUN/NICI DATINA, NICI CÂNTUL/TRĂDĂRII A RĂMAS IMUN/SFÂNT I-A RĂMAS
CUVÂNTUL//EVOLUÂND SPRE NEUMAN/OAMENII-ANIMALE/CHIAR PE PĂMÂNT AMERICAN,/APRIND
FOCURI BENGALE” (cf. ”DRAGOSTEA
ARLECHINULUI”, p. 107).
1-Pe NOUL ARLECHINO (cel al Poetului
VIRGIL CIUCĂ)... ÎL DOARE !!!
”DUREREA-PĂSAREA” DE NECHIBZUINȚELE, UMILITOARE, ALE LUMII DEZ-UMANIZATE (...și ale DIVINITĂȚII NEPĂSĂTOARE, FAȚĂ DE DURERILE, NEDREPTE, ALE CREATURII SALE !)
- îi
aduce ȘIRUL DE REVELAȚII :
a-”AURUL”
nu înseamnă NIMIC, pentru
cazul în care
vrei să re-devii
OM (din FIARĂ...) ;
b-IMPOSTURA (atunci
când nu se verifică
sentința : ”OMUL POTRIVIT, LA LOCUL POTRIVIT”) este
umilitoare și distrugătoare
de SPIRIT-ADEVĂR...(”CULTURĂ”
ȘI ”LEGE
DEMIURGICĂ”, iar nu
SINUCIGAȘĂ !”)... - ...deci, și
de NEMURIRE DIVINO-UMANĂ ! ;
c-NESIMȚIREA-NEPĂSAREA, în fața
CRIMEI - duce
DIRECT la UMILINȚA
DEZUMANIZANTĂ !
d-IDENTITATEA UMANĂ
nu există în
PALATE ALE CRIMEI-MINCIUNII - ci
în CULTUL-ADORAȚIA STRĂBUNILOR-EROICI, în
DATINĂ (prin care se reface
ORIGINARITATEA LUMII și
a OMULUI DIVIN
!!!), în CREDINȚĂ-LOIALITATE...
(respingerea, cu SUPREMA
SCÂRBĂ, A INFERNULUI TRĂDĂRII
!);
e-abia
atunci AJUNGI, prin RECUPERAREA
ORIGINARITĂȚII UMANO-DIVINE... -
AJUNGI la TINE
ÎNSUȘI, AJUNGI să
te recuperezi, ÎNTRU
ARMONIA DEMIURGIEI SACRE :
CÂNTECUL-”MUZICA STELELOR-SFERELOR” PLATONICIENE !!!
*
...Practic,
ARLECHINO, în urma REVELAȚIEI-”CLIPĂ DE AMOR” -
strigă, către ÎNTREAGA LUME :
”NEBUNILOR !
NĂUCILOR-LUNATICILOR ! SCOATEȚI-VĂ
ÎNSÂNGERATELE LANȚURI -
ȘI, MAGIC, DINTR-ODATĂ, VĂ VEȚI
RE-DESCOPERI, PE VOI ÎNȘIVĂ, CA
DUMNEZEI-OAMENI! - ...VEȚI
DESCOPERI
FRUMOSUL-AMORUL-FERICIREA, CA
ANULARE A TIMPULUI-CRIMĂ ÎNLĂNȚUITOARE...CA ETERNITATE
A LUMINII ATOATETĂMĂDUITOARE !”
...Și, EXACT ÎN
ACEST MOMENT ! - ARLECHINO-CEL-FRIVOL este exorcizat... -
...devenind ARLECHINO-CEL-RESPONSABILIZAT (...asupra
LUMII, asupra NEAMULUI
și A PATRIEI) : NU MAI
SIMTE DUREREA, CI SIMTE
PURITATEA DEFINITIVĂ...).
ARLECHINO-CEL-NOU (al lui VIRGIL
CIUCĂ !) SIMTE
ETERNITATEA UMANO-DIVINĂ (...nu numai
a sa, ci și a LUMII-PATRIEI-NEAMULUI...)!!!
*
...ARLECHINO-CEL-NOU, ARLECHINO-CEL-RESPONSABILIZAT - seamănă, LEIT ! (prin re-dobândirea FORȚELOR
COSMICE ALE IUBIRII, ALE
ADEVĂRULUI -
dar și prin
re-învățarea DOINEI, a CONTACTULUI
DIRECT CU GLIA
SFÂNT-STRĂBUNĂ și a DORINȚEI DE UNITATE-DE-GLIE, împotriva VENINURILOR
ALOGENILOR-PĂDUCHI, ajunși, cu
maximă LĂCOMIE și
OBRĂZNICIE, în fruntea
PATRIEI SALE-”GRĂDINA
MAICII DOMNULUI”... !) - ...cu AMINUL-EMINESCU :
-”Din glodul Daciei străbune/Când domina
apostazia/S-au întrupat, comuniune/Luceafărul și poezia!//Băiet, cutreiera
pământul/Să deslușească adevărul/Confraților lăsând cuvântul/Că-n dragoste e
tot misterul//Nu suporta cotropitorul-/Și-l acuza de tâlhărie/Adesea invoca
soborul/Să nu ne-mpingă spre urgie./Luceafăr pentru nemurire/Și-a înfruntat
tăcut destinul/Chiar de știa, din auzire,/Cine îi pregătea veninul
(...)/Luceafăr pentru reunirea/Regatului cu Răsăritul/Poet de Neam, dar
cârmuirea/Ne anulase plebiscitul!/Luceafăr pentru veșnicie/A înfruntat dușmani
de Țară/Când cetățeni străini de glie/Cereau: Luceafărul să piară//Pe plaiul
Daciei străbune/Emin, cutreiera Ținutul/Luceafăr prin comuniune/Cu Doina
re-nvia trecutul” (cf. ”LUI
EMINESCU”, p. 52).
*
...Iată DORINȚELE
și VISĂRILE lui ARLECHINO-CEL-NOU, ARLECHINO-CEL-RESPONSABILIZAT - vis-à-vis de CONDUCĂTORII-DECIDENȚII DESTINULUI
LUMII DE AZI (”ESTABLISHMENTUL”...), vis-à-vis de CRIMELE ȘI
NEDREPTĂȚILE (”STRIGĂTOARE LA CER”)
ALE LUMII (n.n. : a se vedea genocidul
israelit, asupra PALESTINEI ! -
...dar și crimele ”NĂVĂLITORILOR IMPERIALIȘTI”, de-a lungul secolelor mileniului al II-lea, al
Terrei !!!), vis-à-vis de SĂRACII și RĂNIȚII-DE-NEDREPTATE, ai LUMII (dar, în primul rând, ai PATRIEI DACO-VALAHE !), căci ”BOGĂȚIA DEMENTĂ (n.n.: ...dobândită MALONEST !) ESTE
O CRIMĂ” - vis-à-vis de
MOARTE (...atât
de aleatorie, încât o
percepem ca pe o ”VEXARE
GRAVĂ, A VIEȚII- SACRE-CA-HAR-DIVIN” și
a UMANITĂȚII, în general !) - ...dar și
vis-à-vis de ÎNSĂȘI
DIVINITATEA COSMICĂ, având ”DOUĂ FEȚE
ATITUDINALE” :
a-PASIV-NESIMȚITOARE, față de o
parte a LUMII (așa-zișii ”GOYMI” !) -
dar
b-REVOLTĂTOR DE PĂRTINITOR-STIMULATOARE
LA CRIMĂ, față
de o altă parte a LUMII : așa-zisul ”POPOR
ALES” !!!... - ...”POPOR
ALES” care AR
MERITA SĂ EXISTE
UN
IAD ! - ...dar
NUMAI AL
LUI !!! :
-”De-aș putea s-ajung vreodată să conduc
o-împărăție/De-aș putea să știu trecutul, să pot judeca prezentul/DE-AȘ PUTEA
IMPUNE MORȚII SĂ DISPARĂ PE VECIE/Aș putea cu siguranță SĂ CONDAMN
ESTABLISHMENTUL/De-aș putea impune Terrei O PACE UNIVERSALĂ/De-aș putea CA-N
PALESTINA SĂ OPRESC CRIME DEMENTE/Mult aș vrea ca TOȚI COPIII S-AIBĂ PARTE DE O
ȘCOALĂ/Și-AȘ TRIMITE LA-NCHISOARE CLANURILE OPULENTE./De-aș putea S-AJUT DIN
LUME TOATE ȚĂRILE SĂRACE/DE-AȘ PUTEA TOPI ÎN SOARE OGIVELE NUCLEARE/DE-AȘ PUTEA
JUDECA ASPRU NAȚIUNILE RAPACE/Și-aș putea SĂ OPRESC JAFUL ȚĂRILOR INVADATOAREA/De-aș
putea S-AJUNG VREODATĂ LA TRONUL DIVINITĂȚII/CARE ȘI-A UITAT MENIREA ȘI NU-I
PASĂ DE DURERE/SĂ-I ORDON SĂ PUNĂ CAPĂT CRIMELOR SI NEDREPTĂȚII –/Când Cel
Sfânt cu Scaraoțchi se-nfruntă pentru putere/De-aș putea s-ajung vreodată să
colind Calea Lactee/DE-AȘ PUTEA SĂ DAU MÂNCARE CELOR FĂRĂ NEAM ȘI ȚARĂ/De-aș
putea umanității să-i dedic o epopee/Iar pigmeii nedreptății să ajungă de
ocară// DE-AȘ PUTEA
S-AJUNG VREODATĂ SĂ CONDUC O ȚARA MARE/N-AR FI RĂU SĂ AM PUTERE SĂ ORDON
DIVINITĂȚII…/SĂ OBLIGE SĂ SE ROAGE FIII LUI FĂRĂ HOTARE,/DA-N CAZANELE CU
SMOALĂ DEDICATE NEDREPTĂȚII!” (cf.
”DE-AȘ
PUTEA”, p. 98).
*
...ARLECHINO-CEL-NOU, ARLECHINO-CEL-RESPONSABILIZAT -
devine ÎNȚELEPTUL SFERELOR...devine UNUL
DINTRE CEI ȘAPTE
STÂLPI AI UNIVERSULUI
:
-”Vârsta nu este dată de numărul anilor scurși
ci de numărul și intensitatea cu care participi la evenimente!”
-”Cele mai multe și oribile crime din Istoria
Umanității au fost comise în numele celor două divinități, Dumnezeu, divinul
suprem, și Diavol, și el tot o divinitate!”
-”ÎN EVOLUȚIA SA, OMUL-ANIMAL ARE ÎNCĂ UN DRUM
LUNG DE PARCURS, PÂNĂ SĂ FIE O FIINȚĂ RAȚIONALĂ
: în actuala etapă a evoluției sale, omul este încă dominat de instincte
animalice, iar DORINȚA DE CARNAGII și SETEA DE SÂNGE sunt dovezi irefutabile”.
-”Prefer prietenia unui om simplu fără
credință, dar cu judecată, și nu anturajul unui credincios pornit să-și apare
divinitatea și filozofia, comițând crime, precum inchiziția în Evul Mediu”
etc. (cf. ”DIN CUGETĂRILE ARLECHINULUI”, p. 162).
*
...VIRGIL CIUCĂ este, în
piesa (deocamdată, ABSURD-TRAGICĂ) a
LUMII, un POET-REGIZOR
: VIRGIL CIUCĂ a făcut, însă,
prin cartea pusă în discuție, mai sus,
NU UN
SIMPLU ȘI EFEMER
GEST DE ILUZIONIST !
- ci a
schimbat, prin FORȚA DEMIURGICĂ A CUVÂNTULUI,
un DESTIN...al unui
arhicunoscut PERSONAJ : ARLECHINO...! - ...oare
ARLECHINO este AUTORUL, DOAR ?
VIRGIL CIUCĂ spune, însă,
altfel, demonstrând, LA SUPERLATIV
- MAGIA
CUVÂNTULUI :
”NU !
ARLECHINO SUNTEM NOI ! ADICĂ...PUTEM SĂ
FIM ȘI NOI...VOI :
FIECARE DINTRE VOI SĂ FACĂ
EFORTUL (...pe care eu TOCMAI L-AM FĂCUT...)
DE A DEVENI
ARLECHINO-CEL-RESPONSABILIZAT...
- ...ȘI LUMEA, ÎN MOD CERT ȘI
DEFINITIV, VA FI MULT
MAI BUNĂ ! ...adică, LUMEA preschimbată, prin CUVÂNT
și EFORT SPIRITUALIZAT
GENERALIZAT - VA DEVENI
ADEVĂRATUL PARADIS !!!”
*
...Și socotim a fi potrivit (ba, chiar, CU VALENȚE
EXORCIZATOARE ! - în
numele fostei ”PAIAȚE-ARLECHINO”,
din renascentista ”Commedia dell arte”...
- ...”PAIAȚĂ” devenită, însă, ACUM, prin pana lui VIRGIL CIUCĂ : ”BRAVUL ARLECHINO-CEL-RESPONSABILIZAT” !) să
încheiem excursul nostru,
printr-un citat extrem de sugestiv, al ANDREEI
NANU, din articolul ei :”CLOVNUL CARE-L FACE PE DUMNEZEU SĂ
BATĂ DIN PALME...” :
”(...)Ce
<<credibilitate>> mai au astăzi <<PAIAŢELE”? Îmi vine în
minte imaginea din parabolă: jonglerul care, neavând altceva să-i dăruiască
lui Dumnezeu, face ce poate și ce știe, intră în catedrală și aruncă
portocalele în sus făcându-l să râdă, să bată din palme pe pruncul
Iisus... nu ca noi, mecanic, ci cu bucurie cosmică !
Teatrul-LUME – nu de mâine, ci CHIAR DE ACUM
– are nevoie să-şi recupereze valorile, să înveţe, când totul pare pierdut, SĂ
SE ADUCĂ PE SINE CA JERTFĂ; SĂ-ȘI REDESCOPERE SENSUL
ȘI BUCURIA DE-A FI, ASTFEL ÎNCÂT SĂ-L FACĂ PE DUMNEZEU SĂ APLAUDE...
...Va
reuși? Asta e întrebarea – cel puțin a mea...”.
prof. dr. Adrian BOTEZ
[1]
-VIRGIL CIUCĂ - ”DRAGOSTE
DE ARLECHIN”, Ed. ZUPIA,
Iași, 2025.
[2] -ARLECHINO - ”unul dintre cele 9 (sau 11...) personaje,
din <<Commedia dell arte>> (ARLECHINO, Colombina, Il Capitano,
Dottore-Doctorul, Innamorati [de obicei, numiți
Flavio și Isabella], Pantalone, Pedrolino-Pierrot-Pedro, Pulcinella-Punch,
Scaramuccia-Scaramouche, Tartaglia) - este cunoscut, de asemenea, ca ARLECHIN sau
HARLEQUIN - și este un <<zanni>>
(<<ZANNI>> erau PERSONAJELE
DE CLASA SOCIALĂ JOASĂ, iar ”VECCHI” - opușii lor
și innamorați, sunt
ÎNDRĂGOSTIȚII).
Este acrobatic, pus pe șotii și usor recogniscibil datorită costumului sau
intesat de petice în formă de romb, iar masca lui are o frunte joasă cu un neg.
Deseori, Arlecchino este servitorul lui Pantalone, uneori lui Il Dottore. Este
îndrăgostit de Colombina, dar ea doar iși bate joc de el. În schimb, poate avea
frecvent o relație cu publicul, implicându-l în acțiune sau gesticulând spre el” - cf. ALINA GHERGHEL - PERSONAJUL
ÎN COMMEDIA DELL'ARTE, 2011, blog.
Există, la hermeneuta
ALINA GHERGHEL, și definiri mai
vaste, ale lui ARLECHINO : ”ARLECHINO este un personaj din Commedia dell'Arte, un
servitor naiv și vesel din Bergamo, îndrăgostit de Colombina. El este agil,
ignorant și adesea cauzează probleme din cauza greșelilor și naivității sale,
dar rămâne simpatic publicului. Arlecchino cunoscut de asemenea ca Arlechin sau Harlequin este un
zanni.
Este acrobatic, pus pe șotii și usor recogniscibil datorită costumului sau
intesat de petice în formă de romb, iar masca lui are o frunte joasă cu un neg.
Deseori, Arlecchino este servitorul lui Pantalone, uneori lui Il Dottore. Este
îndrăgostit de Colombina, dar ea doar iși bate joc de el. În schimb, poate avea
frecvent o relație cu publicul, implicându-l în acțiune sau gesticulând spre
el.
Colombina - inspirată din personajul lui
Arlecchino, ea este partenera acestuia și este portretizată de obicei ca fiind
inteligentă, vicleană și nesupusă nimanui. Asemenea lui Arlecchino, este o
zanni și poate purta o costumatie similara cu a acestuia”. – cf. ALINA GHERGHEL - PERSONAJUL ÎN COMMEDIA DELL'ARTE,
idem.
...Iar pentru cine
este interesat, cu adevărat, de...ARLECHINO !
- acesta poate dobândi chiar valențe tragice...
Spre exemplu, în spectacolul “ARLECHINO MOARE?”, o adaptare modernă a textului lui Nikolai
Evreinov, realizată de Oana Turbatu : ”Când luminile s-au stins, am devenit martori
la <<dansul>> lui ARLECHINO cu Moartea. Mâinile li se împletesc,
iar ARLECHINO ştie că o nouă respiraţie va reuşi să dea un impuls sângelui, cât
să alerge din nou prin trupul lui îmbătrânit, aşa că refuză îmbrăţişarea
acesteia. Dar Moartea nu <<dansează>> de ieri, sau de astăzi... - ...
ea ştie că dansul presupune uneori paşi morţi, în gol, pentru ca apoi să revină
în forţă. În tot acest timp, Pierrot, prietenul cel mai bun al lui ARLECHINO,
se străduieşte să intre în cameră. El escaladează zidurile, reuşind să găsească
o altă intrare şi, din întâmplare, e atins de aripa Morţii, la rândul lui. Tulburat, reuşeşte, însă, să
rămână în picioare, în viaţă. Înţelege vârtejul prin care ARLECHINO este nevoit
să treacă luptând pentru fiecare respiraţie. Îl aduce pas cu pas în lumină,
cheamă Doctorul pentru el, apoi încearcă să-i spună cât îl iubeşte şi cât de
fierbinte îi este dorinţa de a-i săruta fruntea, ochii, gâtul. Iubirea lui
Pierrot reuşeşte imposibilul: dă Timpul înapoi, pentru ca ARLECHINO să
trăiască. Deplina fericire a vieţii, însă, aureolează chipul lui ARLECHINO doar
atunci când Colombina, soţia lui Pierrot, vine la el. Nici unul nu vede, în
euforia reîntâlnirii, negura ce l-a cuprins pe Pierrot. Simţindu-se trădat,
acesta dă Timpul înainte, iar dansul lui ARLECHINO cu Moartea reîncepe.
Moartea, pe care ne străduim, în marea majoritate a cazurilor, să o împingem
cât mai departe - este de neînlăturat,
iar când toate posibilităţile sunt epuizate, suntem gata să o primim cu
supunere calmă. <<Muribundul are nevoie de moarte, aşa cum obositul are
nevoie de somn>>, spune o vorbă veche. ARLECHINO a învăţat că fiecare
clipă este preţioasă. Acesta este efectul Morţii asupra lui ARLECHINO. ÎNTREGUL ROST AL EXISTENŢEI
ACESTUIA PARE CĂ S-A STRÂNS ÎN PLOAIA CE-I SPALĂ CHIPUL LUI PIERROT, LA FINAL. PLOAIE
DESPRE CARE SE SPUNE CĂ SPALĂ PĂCATELE ŞI ACORDĂ IERTAREA” (s.n.) –
cf. LORETA POPA, 14 Aprilie 2014, în jurnalul.ro : ”EFECTUL MORŢII ASUPRA LUI ARLECHINO”.
[3] - COMMEDIA DELL'ARTE , conform originalului din italiană,
însemnând "comedia artiștilor /
breslei artiștilor", este o formă a teatrului de improvizaţie, ale
cărei origini se găsesc în Italia secolului al 16-lea, care a ajuns la un
anumit apogeu al popularității sale un secol mai târziu, fiind practicată până
în ziua de astăzi. Spectacolele perioadei de început erau în majoritatea lor
lipsite de vreun text scris, se desfășurau în aer liber cu foarte puține
decoruri. Spectacolele erau gratuite, dar se bazau pe donațiile spectatorilor.
Trupele constau, de obicei, din zece actori. Răspândit rapid în întreaga
Europă, genul era cunoscut în afara Italiei sub numele de "comedie italiană" - cf.
wikipedia.
[4]
-PERSONAJUL din COMMEDIA DEL ARTE : ”Fiecare personaj, în ”COMMEDIA
DEL ARTE” era creat pe o singura idee,
de unde si denumirea de personaj masca pornindu-se desigur si de la
faptul ca actorii jucau mascati. Personajele urmează trăsături anumite, fixate
prin tradiția comică. Portul de maști ca și linia vestimentară, vin să
confirme, să perpetueze această tradiție. Găsim la majoritatea personajelor
<<note caricaturale, cu alunecări înspre grotesc și în același timp cu
observații din realitatea vieții, toate în spirit de satiră și de vervă
comică>>. Dar dincolo de existenta reală a măștii, există construcția
psihologică, cu o singură direcție de dezvoltate: Pulcinella - trândav, pungaș,
mâncău; Brighella - intrigant, deștept, viclean, răutăcios; ARLECCHINO -
pierde-vară, naiv, vesel etc.” – cf. ALINA GHERGHEL - Personajul
în Commedia dell'arte, ibidem.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu