MERE
PADURETE TARZII 13
Viața din spate te împinge ca să te bucuri, bucurie, în
orice clipă sub a lui Dumnezeu scut sau aripă, să te bucuri în orice momen, să
te bucuri inteligent, cu Vocea României trăindu-ți viața, în adevăr astral
național.
IUBIRE
PREAPLINĂ ȘI DIVINĂ
Vica
e un liman, a netrăirii, în van,
un
miracol, în acest spectacol a luminii, în culme, corola nestrivită de arta vieții, culme,
cu
mistere, divină, de poezie-fericire deplină,
prin
iubire preaplină, în și, cu dreptul de a fi, drept Dumnezeu, în și, prin
Dumnezeu
a fi irezistibilă iubire, adică Dumnezeu.
*
Vica mi bucuria de acasă, din viața frumoasă și, de
acasă. SĂ PARĂ MAI PUȚINEL AL VIEȚII FRUMOȘEL
-DISTINSEI
VASILICA GRIGORAȘ-
Da,
în adevăr despre adevăr, îmi spui, prin recitalul de cumințenie și, sfințenie
fără egal național raportat cu sufletul din suflet de cuget românesc, raportat
firesc, în omenesc, cu alduire, în fericire și iubire, datorată nouă de
iubire-Dumnezeu-îndumnezăire, sfințire pe cale de bine, adevăr și viață, conștiință,
în ștință și, în tot și toate, în sănătate, cu ce ce ni se cuvine: cu bine, că
Vasilica Grigoraș, un om drăgălaș, un adevărat, în de vorbe, verbe, proverbe, adverbe,
clăcaș, mai la vale, mai la deal, prin Moldova, Oltenia,
Ardeal,
eccetera, eccetera, cu cele bune să se adune, în beșug ale pune, cu brazda de
sub plug, că-n rai nestemate s-or pune și ca talismane miori năzdrăvane, în
traiul artistic, în drag de România mea le-om pune pe bune ca ce ni nou, în
măsura lucrurilor, cu rânduială și, bună socoteală le-om pune, de anume, ingeraș
drăgălaș și gingaș, cu eleganță dar din dar știință și conștiință de frumuseță,
tandreță și, eco-Mere pădurețe din alchimii și biochimii, umane și, năzdrăvane,
carpato-mioritice
și liturgice de pace, în noua ordine, de atitudine, mondială,
iubire,
pe verticală albastru, cu verde pe orizontală și, luptă, că viața e o luptă, în
general universal pentru bine, pentru pace și, pâine, trasă-n mâine, utrenie, liturghi
și vecernie-n spice, cu bobul bobițat-mășcat, distinct, dezinteresat, teerat
și, curat ales curățat de schzofrenie și de stres, de goz ascuns diabolic, sub
preș ori, cu mătura pusă pe goz-roz, să pară mai puținel, își dă părerea și,
el,
Fain-Făinel,
voinicel,
murdărel.
*
În cele din urmă ca cel care râde mai bine, descoperă
esențial, că totuși viața e și frumoasă, chiar dacă memoria, îți dă bătăi de
cap că lovești, tot în calul/în boul care constant trage din greu, drept
Dumnezeu provita ca irezistibil, impecabil, pentru a fi compatibil cu viața, în
metehață pentru drept Dumnezeu, a fi, în a fi!
Profund
pilduitir și păstor blând
~*~
Ce
te-ar înteresa, că fesul poartă înteresul politicienilor, prekastă rânduială a
lor,
cu
flora lor intestinală, pe creier, pe verticală,
cu
momentul perfect: infinitul cu pacea, minunea vieții, elexir al tinereții,
apropiată,
cu subiect și predicat, apropiate radical de obiect,
cu
pace, vecernie, în holda, în pârgă precoce,
de
spice,
în
spice cu bobul cel ales și, distinct, mai ales, eficace
și
propice, pentru a fi propice, poetice și, cu pace-pogace, în ABECE,
cu
drept Dumnezeu, în a fi zi de zi, drept Dumnezeu,
în
ordinea mondială cu adevăr, Dumnezeu și, omul pàine de o ființă:viață- cale, pe
verticală,
cu
prospețime, Hristos,
în
frumos, omenos profund și, la înălțime,
pilduitor,
păstor blînd,
cu,
îndumnezăire, în iubire, cu fericire
(bun
și, sănătos !?)
*
VALUL CUMINTENIEI de Ben Todica, versuri Vasilica
GRIGORAȘ. Un videoaudioclip recitare la versurile poetului intitulat: Vălul
cumințeniei ~*~ Din cutele minții / răsare un gând pufos / care mă îndeamnă /
să scotocesc în lada / de zestre a întregii ființe.
- Frate Benule, ”Vălul cumințeniei” cu versurile
distinsei poete Vasilica Grigoraș, ne dezvăluie frumuseșea interioară, sufletul
curat, limpede și deosebit de uman, al eminentei Poete VASILICA GRIGORAȘ. Mulțumes
Ben pentru acest videoclip trimis. Ionica din Gepiu.
- Am calificare sa operez masina asta de
extractie - Licenta, care se vede in
”Banat Uraniu 25”.
- Frace BEN, Domnia Ta, precum mă inspiră gândul chiar
acum, ești un liant frământat cu eforturile de la minele de aur din
Ciudanovița, filmul tinereții, și iubirea culturii neamului tău românesc
și așe, ai devenit ceea ce tu nu te
vezi, dar noi te cunoaștem bine și te
prețuim ca pe un frate de-al nostru, dar mai mare”. Cu multă recunoștință, Ionica
din Gepiu
- Am trecut prin scoli care m-au zidit.
- Excepționale amintirile copilăriei, revin
întotdeauna căci sunt singurele clipe
când ne știam fericiți, neștiind ce poate aduce viitorul. După cum nu știu
nici generațiile la rândul lor. Mi-a
plăcut să aud din cântecele noastre populare românești. Cu mult drag și frăție,
- Felicitari! Adevarul, binele si frumosul ne cer sa
stim si sa facem bine lucrurile, nerupand legatura cu strabunicii, cu trecutul.
De la ei am invatat tot ce stim azi si impreuna le-am cantat si sarbatorit.
Mostenirea e improprietarire si inradacinare, neuitarea e familiarizarea si
transmiterea patrimoniului national in care saracia si prostia nu mai poate
calca.
- Cu clipul, chip-sing, împing, ating....bing, ding.
Asa au fost omorate basmele pentru copii si totodata mostenirea culturala a
romanului.
- Feeric! Dumnezeiesc de frumos! Cu adevărat poetic! Felicitări!
NM.
- Multumim distinse Suflet si Frate in DUH !!! BT
- Mulțumesc din suflet, Ben. Zi liniștită! Dorina
- Unde te vezi, maistre, peste 5 ani? PR-F
- In GROAPA. Nu ma vad traind pana in 2054, asa cum mi
sa PROMIS.
- Ce știm de lupta de clasă? Cum se ascute pe tocilă, pe
petroi ca să tăiem capul la ciocoi ca haiducul, lui 7 cai/ Duliș. Mă
străduiesc, cu Mere pădurețe să fac rentabile, Mere Pădurețe, cum, tu, te
străduiești cu recitalul-video clipul, cu foe verde de trifoi, eroi suntem
amândoi, cu vocea României, cu suflet și cuget românesc, poezesc
firesc-Eminesc, cum mai scrie și la carte și, fără moarte și bonus mai aparte. Umblu
cum umblu, plimb ursu, cu aură și nimb, dar ce reușesc să fac și, lui Dumnezeu
pe plac. De ce se întâmplă, în acest partid și, în această țară și nu, înțeleg
cei vinovați, cu mineriade, cu absurde decizii, cu obstrucții cosmopolitism, cu
date și detalii suplimentare, cu corupție, imflație, crize politice, economice,
de fapt: erori parcă intenționate, în eșecuri, sincope, dezastre, că o ținem ca
orbul de bâtă plătind o poliță. Ce adunări/minusuri ai adunat? Ce remușcări ai
acumulat? După atâtea strădanii la ce rezultate ai ajuns harnicule, cu
strădanie, cu ideeiile bogate?
- INCEARCA SA OBSERVI LUCRAREA LUI DUMNEZEU, INTRA IN
DIALOG SINCER CU EL.
- Toate nenorocirile de la grabă și, de la prostie, schimbarea
la față vine, în imaginea mai completă, care-i maistre, Ben, om de sărbători, pescar
de oameni, român între românii din diaspora, cu așchia românului nesărind prea
depaete de tăietor, nu departe de trununchi ori mărul nu prea departe de tulpina mărului și sângele
care nu se face apă cum, îți explici, din cauza gravitației, cu logica, că nu-i
nici cazul, nici momentul nu /nu-i nici, ce, mă rog... mă doare ca fapt logic, drept
Dumnezeu, mă doare ca om, că-s uz, uzanță, dar sunt și, că ce-i cercetarea ca
să acuzi pe cineva de vinovăție, ori din cele spuse, că presupunerea trebuie
legiferată (dovezile nevinoveției, lui Ion Iliescu, trebuie dovedită?) Noi, nu
ne jucăm, cu prestigiul oamenilor.
- Mulțumesc din suflet pentru videoclipurile pe care
le-ai făcut cu poemele mele. O recitare superbă. Calde FELICITĂRI! Felicitări
și pentru publicarea materialelor tale în reviste. Multă sănătate și
inspirație! Cu drag, Vasilica
- ODIHNESTE-TE! REGASESTE-TI ENERGIA SI ENTUZIASMUL DE
TRAIRE IN IUBIRE PENTRU TOT CE NE DARUIESTI. Cu drag, Ben
- Frate Ben, Mulțumesc foarte mult pentru publicarea
scrierii mele despre pericolul lăcustelor, fiindcă de fapt reamintește despre
ceea ce omenirea trebuie să se îngrijească, mai ales azi cu atâtea furtuni și
ploi. M-am bucurat enorm de cuvintele frumoase ale distinsei doamne Vasilica
Grigoraș. Cu drag și frăție, Ionica din Cringila
- Stimate dle Miclău, Mulțumesc din suflet pentru
aprecierea poemelor mele! Deosebit de onorată. Sincere felicitări pentru tot
ceea ce scrieți și publicați! Aleasă considerație, Vasilica Grigoraș
- Distinsei
doamne Vasilica Grigoraș, Mare bucurie pentru mine sunt cuvintele
domniei voastre. Ce doresc să Vă mai povestesc și despre mine, este că scriu tot
mai greu. Degetele îmi fug și pe două clape, greșind des, ochii îmi mai
văluresc și ei, dar vorba cântecului ”bătrânețe haine grele”. Pentru mine
poezia a fost o pasiune, deci nu prea școlat, ci de fapt o activitate în timpul
meu liber(hobby). Unii mă mai atenționează, dar nu mă supăr, fiindcă eu îi
înțeleg, chiar dacă ei nu mă înțelege pe mine, căci scriu pentru înobilarea
propriului meu suflet și caracter în primul rând, și apoi pentru cine are drag
a le citi.Vă mulțumesc pentru cuvintele frumoase. Cu mult drag și aleasă
prețuire, Ioan Miclău-Gepianu, Australia.
*
- Nu știu de ce mi s-o imprimat, în, pe creer, actrița
Irina Petrescu și, nu știu de ce eram dispus, s-o compar, cu colega mea Pădure
Elisabeta-Florica, o ștrengăriță care juca pe vremea, în timp anilor de liceu
hambal și apoi, după, măritându-se cu unul Danciu și având, născându-i din
trupul ei spotiv, 6 copiii ca martoră Yhova.
- "Mă scuzați ca cei botezați ce ai băut?"
- "Palincă"
- "de ce?"
- "De
prune, horincă, mă !".
- Eretz Israel: teatrul ca politică naţională.
- Trist, război și, în Israel, grea năpastă, ca un
bâlci, balamuc. A bolunzât poporul lui Dumnezeu, poporul Irsael, poporul ales? Cei
care au pornit răul, războiul s-ar zice, că n-ar ști catrastofa aieasta,
războiul, naibii ce-i, ce nebunie, ce nenorocire, e războiul, ce de omenire
prostită, picată și ajunsă, în iad! Unde vi credința israielienilor că se zice,
că sunteți poporul lui Dumnezeu, dar eu mă îndoiesc, că încălcați porunc și, vă
războiți făcând omor și prăpăd, om-ucidere, năpăstuire, că vi se rupe-n
fericire înfăptuind rău, apocalipsă, distrugând civotul și capeteasma și prin
eclipsă, întuneric coborând asupra păcii omenirii și, aiasta, nu mesia iubirii,
ci însângerarea și, înlăcrimarea omenirii, deci războirea și, distrigerea
binelui, a păcii și a muncii cinstite și, pașnic, harnice ca, liturghie a
păcii, în spice și, în muncă-cugetare adâncă, bună praznică.
- Tu Pavele ramai credincios unei LUMI PROFUNDE, nu
doar Romaniei.
- Vă ofer un nou videosonet. Al 91-lea. Adrian Munteau
- Videosonet 91 - Un pas spre ușă.
- F, Frumos, cu inflexiuni de spirit și voce;
pătrunzător! Subliniez și eu. Melania Rusu Caragioiu, că am mici biblioteci ale
cărților unor autori, Videocolecții,
audio, Tv, Radio, You Tube, Adrian Munteanu, Lidia Lazu, Ben Todică, Apariții
personale Radio Tv, Veronica Balaj, Mike Farkas. Yoiu Tube personale doar câteva prin bunăvoința
Maestrilor Ben Todică, George Filip, Înregistrări în Asociații Liuba Sirbu,
Alexandru Cetățeanu, Valy Luca, Aurel Bancu, Ala Mindicanu, Lucian Marina, Comunicări
la radio despre creația mea Adi Ardeleanu,
Eugen Enea Caraghiaur (Congresul Canadian Român), Studioul de filme
Universitatea UQAM_Montreal, cineasta Mariam Feven, Studioul de filme USA,
turnarea filmului ”The Head în The Clouds”, în care am avut două roluri,
,,Statuia” și ,,Menajera” Chiarlizei Theron. Multe mulțumiri și recunoștință
fiecăruia în parte, Melania Rusu Caragioiu
- Cu ce-ți răsfeți papilele gustative? Sunt zile, când
profund simți-păstor blând, că viața e frumoasă, că binele e o mângâiere
duioasă, armonioasă și, voluptoasă. Cât de bună ești, doamnă dragă, ce cuvinte
gingașe, sfântă pâine de o ființă, în liturgică liturghie de pace cu vecernie a
bucuriei odă a bucuriei și a sfințeniei!
În micile detatlii, ne descoperim? Mă împedic, în mine însu-mi? Mai e și mâine
o zi, dar poimarți, ce mai e, timpul fiind esențial și, timpul, ce diferență
face? România pentru unii-i mumă și, pentru alții-i ciumă. Cu pașii și, în
ritmul meu, am ales-o pe Vica, în viața mea. Merișoreanu cântă, cu tinerețe, printre
merii, cu mere pădurețe, cântă popular, cum rar fără moarte, dar îmulțită-n
artă, cu har ca Vica mea, cu habar îndemânatic, dialetnic, vrednic, harnic și, spornic
voinic. De unde până unde, dar unde s-ajungem și, ca ce?
- Eu lupt pentru Romania in care am deschis ochii, ca
un fiu al ei. Cei ce au venit dupa „’89 au distrus tot ce a construit Istoria
pana le ei. Azi educatia se vinde ca si iertarea la Biserica banului dumnezeu.
Distrugerea invatamantului ca forma premeditata de distrugere a tarii.
- O rupem, în figuri.
Ioan
Miclău-Gepianu: Atenție...la șobolani!
~*~
Șobolanii
sunt o cunoștință veche pentru om.
Însăși
Istoria notează multe catastrofe ale omenirii,
provocate
de aceste ființe rozătoare, atât în vremile străvechi, cât și în cele moderne
de azi.
Pe
lângă faptul că sunt niște cărăuși notorii ai multor malarii, rozând funiile
vechilor corăbieri, devastând culturile, grădinile, crescătoriile de păsări,
mieii ori purceii nou născuți, astăzi ei sunt responsabili pentru izbucnirea de
mari incendii, prin roaderea instalațiilor și conductorilor electrici din
clădiri.
Europa,
își are legenda sa din anul 1348, când șobolanii, cărați de prin porturile
lumii și ascunși prin mărfurile corăbierilor, s-au înmulțit atât de rapid,
încât au devenit o calamitate. Fiecare pereche are annual
15.000
de descendenți și sunt extraordinar de adaptivi la mediu. Rod orice, înoată
împotriva cursului apei până la o distanță de 1,5 km, sar și de la o înălțime
de 40 de metri, urcă orice suprafață verticală și pot sări peste un obstacol de
până la un metru înălțime. În sfârșit, infectați și cărând cele mai teribile
boli, în 1384, ei răstândesc un microb, care secera în Europa 25 milioane de
oameni, aproape un sfert din populația acelei vremi. Pentru că ei pătrunseră pe
continent prin porturile Mării Negre, boala a fost numită,”moartea neagră”, de
care, odată atins, nimeni și nimic nu mai putea aduce salvare. S-au impus
atâtea măsuri pe vremea aceea, încât se poate zice că șobolanii schimbară
soarta istoriei. În Asia, actualmente aceste rozătoare sustrag, spun unele
statistici, aproximativ 48 milioane tone de orez pe an din culturile oamenilor.
SUA, apreciază dezastrele lor, de asemenea, annual, pînă la 1 bilion dolari,
din care majoritatea s-a datorat incendiilor mari datorate roaderii
conductorilor electrici.
Distrugerea
lor nu e ușoară, fiindcă devin imuni repede la orice tip de otrăvuri. Ba mai
mult, asemenea drogurilor, odată imunizați, simt nevoia otrăvii care îi face
mai confortabili. Într-o lucrare de specialitate se dă un exemplu, când, pe
insula Engebi, în vestul Pacificului, în urma unor experimente nucleare, la
câțiva ani, oamenii de știință, mergând să cerceteze efectele, se așteptau să
nu găsească nici iarba verde, în schimb au găsit o sănătoasă colonie de
șobolani, care nu numai că erau mai viguroși, dar și viața le era ceva mai
lungă.
În
sfârșit, vechii indieni și chiar și cei de azi, considerau șobolanii aproape
făpturi supranaturale, zeități, numai pentru puterea deosebită a acestora de a
rezista condițiilor climatice.
Indonezienii
de astăzi nici nu omoară șobolanii, tot pe aceleași motive de cult. Oricum,
civilizațiile secolului nostru știu exact nenorocirile aduse de aceste
rozătoare, impunându-se cele mai severe măsuri împotriva răspândirii lor.
Așadar, ”atenție la șobolani”.
*
- Noi ieșim din semnificativ, că avem un activ motiv a
fi, în creiativ. Care ne sunt multele necunoscute care ne încurcă, dar și ne
întrgește și reconstruiește, reeducă intelectual misterios, ne crește ca omeni,
cu lecții silitoare, de merit, cu meritrocrație ne crește special ca oameni, în
calitate și, cu sănătate de oameni pro-oameni pentru oameni, cu imunitate, cu
pro-imuno a fericire pentru ceilalț frați, tot botezați, în Carpați. Totu-i
complicat și ambilicat, cu Mere pădurețe, cu noblețe și eleganțe, în nouanțe, cu
și, în univerisitate, în preaplin cu senin, în destin greu de înțeles. Totu-i
cu bun simț. Peste tot lucru foarte bun, oamenii lucră, cu spor, drag de pace
și pe bune, chiar, în profundă provocare, pe cale muncitorească, cale spre bine
cu adevăr și spre bine, cu starea de bine, cu starea foarte bună, de viață
colonă fără sfârșit a păcii, cu emoții
provita a bunei vieți de propășire, de fericire.
- Stimate Maestre, Ioan Miclău-Gepianu, Multe
mulțumiri pentru acest material alertant în mișcare gospodărească, medicală și
alimentară. Ocrotirea șobolanilor de către unii transformată în cult îi face să
uite că șobolanii rod nasul și urechile neputincioșilor bolnavi neajutorați. Doamne luminează poporul tău, Melania
Rusu Caragioiu
- Câte bordeie, atâtea obiceie și, tot atâte gusturi
diverse, cu gusturi de timp vizibil, înstrălucire, patinate, în eco și, în
sănătate lux-fiat, manipulate/ jonglate, de polica mincinii, cu nimic adevărat,
în conținut.
PLUS
BONUS IISUS
~*~
Pe
tine te-a furat peisajul/ieși din piesaj, cu propriul tău curaj și, temerar cum
rar, cu har, că ești undeva, de cândva cool, colo sus, provita ca păstrăvul, deși
sărim din banal, în sublim, în propriul mediu, deși, în jur, nu sunt păstrăvi, ci
plevușcă și tu, nu ești Mircea Dumitrescu și, nici, în sus deloc dar și, în jos
cu un frumos, duios și doinos, în desăvârșire,
iubit
alergând după fericire și, fericit ca cel mai iubit sfințit,
în
inima ta, Ben, fiind loc și, pentru mine men Pavel,
de
fapt, Fain-Făinel, în loc sincer, cu reper, în cer, pentru bunu-mi caracter, deci
cu omenie și energie, Prâslea cel voinic, cu merele de aur, pur și simplu, în
exemplu, de Românie virtuasă, templu
și,
pesagistic, pitoresc, omenesc, frumoasă, matură, în natură, cu Mere pădurețe, mură-n
gură, ajunse prin transformare, prin schimbare, cu încet, îcetul, prin
fermentare, ajunse cu încet: nădejde Phonex: oțet,
în
lumea plină de gust, deci ajuns prozator și, artist, poet/
poet
adorat, în acest înșiră-te mărgăritar, cum rar, în extraordinar, tezaur/în
patrimoniu,
pe cont propriu, talisman viu și ca miracol argint viu, în al vieții iureș, cu
sens versus, în univers, cu sens și, carambol, în dicolo de școală: pe
orizontală și verticală,
în
alb și negru, plus bonus-Iisus, în color, cu valori..., de popor sub tricolor,
de
moarte mai presus, fără egal și fără moarte, ca-n filme și, ca la carte,
aparte, cu parte.
*
Cu bine și, cu sănătate, frate!
- FRUMUSETEA TA E CA DAI CU CAPUL PRECUM BERBECUTUL CA
SA-TI ARATI CORNITELE INSA, COCOANELE FUG CA DE TAP NEINTELEGAND-U-TI BUCURIA.
- Dacă n-ai vână și, o iei prin porumb ca popa cu aură
și, nimb, ca nănașu Petru Nicola, care era ginere lui Pr. Pavel Roșca, din
Sâmpetru-Almașului/Fizeș-Sempeter (Sfânt Petru, cu răchiți, Corbu/Răchita
Roșioară sau Racășu-Nou, cu i-o fi mai zis, Mirone, Sâmpetrului nostru. Parcă-i
o nouă primăvară a României poetice. E un omenesc, ce găsești ca-n povești,
deci ca-n bune vești, teleportate prin gândire arhanghelul Gabriel pentr Maica
Precestă!
- Oamenii se belesc unii pe altii. Nu mai munceste
nimeni.
- Unii promit multe poporului, dar nu fac nimic
concret, că-s niște mincinoși, niște lăudăroși, niște nimeni și pe nicăieri. Tu,
ești impecabil, intangibil și compatibil în adevăr cu viața, cu ștința și
conștiința de om bun, plauzibil și, util conciliabil, transparent și inteligent
ca savant.
- stelă nedescifrată din orwell, de Ben Todica,
versuri CATALIN AFRASINEI. Un foto videoclip recitare la versurile poetului
intitulat: stelă nedescifrată din orwell ~*~ eroii de aer ai cotidianului
lunatec se-mbrăcau în piei de oaie neagră / foarte neagră hăcuindu-mă / mușcând
din mine / acest fapt regenera ființa până la sânge / până la osul bun de
mâncare / treceam prin gări fără stații / printre marfare abandonate pe linii
fără oprire / urcată în bou-vagon o lume fără sine / într-acolo siberia siberia...
- Bună ziua, Dumnezo de-ți bine cu sănătate, sărut
mâna!
- Se extinde Liga Scriitorilor
- Vrei să-mi spui ceva băiețaș, Filio cel bun?
- Buna, Apreciem ca ne-ai contactat. Iti confirmam ca
solicitarea ta a fost inregistrata cu numarul 00438194. Am inceput solutionarea
acesteia si vom reveni cu un raspuns in maximum 24 de ore. Intre timp, iti
recomandam si sectiunea noastra de intrebari frecvente. O zi frumoasa,
- De fapt cine sunteț voi?
- Niste Zei...
- Si zeii sunt impostori azi. Mai departe?
OM-SCRIITOR,
SCRIITOR-OM, ÎN AL ROMÂNIEI SFÂNT DOM
~*~
Am
văzut de ieri, ce deștept ai fost, ceea ce, în iubire ești, că de anume, cu
renume ești, în corola minune, om ești, că-ți face bine ca om de știință și cu
cobștiință omenească și firesc românească pe carpatică Arcă, danybio-Carpato-pontic
Dinamic-Dialectic, adică: harnic bun prctic și bun praznic: cineva cu mărul de
lângă drum, c- a pus obrazu ca Mihai Beniuc, chivără Roșie, cum a fost foc,
provita, pentru tine acel Horea al
Apusenilor, un tribun Iancu, ca un Carpatin Creștin, cu drept de a fi, în
felul, cu felul meu altfel, Fain-Făinel etic, empatic, etic în fericire, cu
fericire, în iubire de bucurie și, simpatic, om, în carne și oase, contând ce
facem, cu viața noastră verde-albastă ca rujă de trandafir de floare albastră, în
mod de a fi, drept Dumnezeu ca Dumnezeu, Hristos luminos și, Salvator al
omenirii, unic și specific-Nemuritor,
în
timp ce tu, păstor blând și, profund, om-scriitor și, scriitor om ca un pom cu
rod pe rod, provita norod, în al României sfânt Dom!
*
- E o lupta impotriva oamenilor. Om scriitor.
- Ești un fain foe-verde, mega cum laude! Tu, ai
găsit, în tine lumina interioară, o gongășie de căprioare un fel de gingășie de
catifelea moale ciudată. Cum avem grijă de noi?
- DUHURI de Ben Todica, versuri ADRIAN BOTEZ. Un
videoclip fotorecitare la versurile poetului din cartea: ARMONII ALEATORII
(...tocmai cât să plângă ZORII !) de Adrian Botez - PARTEA A II-A : RUBAIYATE
ÎNTÂRZIATE .... 1- O RUGĂCIUNE – NU SENTINȚA = HARFE – ori CIORI :
VĂZDUHUL – TOT – primește ! / CÂNTEC – sau CÂRÂIT : el VIEȚII
mulțumește... / ...Atât de SÙAV – în DULCEA LEGĂNARE / a' VIEȚII-DUHURI – aflate în NĂSCARE...
- O să-o înalți o statuie lui Adrian Botez.
- E cel mai usor de pictat cu versul sau pentru ca in
el exista CREATIA. Adică, binele si raul. Produce energie si APRINDE.
- Mulțumesc din suflet, Ben. O zi și un început de
săptămână așa cum îți dorești să fie! Te îmbrățișez, Dorina
- Miha: -"L-am pus pe tata de s-a barberit, a
făcut baie și, eu mi-am pus și, ideeile pe hârtie (dar oare ce mă surprinde,
Ben?) Nu știu să mă concentrez și, să-mi dau spor. Dacă-i spectacol să fac spectacol.
- Scrie fara retineri si canoane/piedici. E ca si cum
te arunci in Mare si trebuie sa lupti ca sa eviti scufundarea. Si chiar daca te
scufunzi incearca sa aduci experienta la suprafata. Majoritatea europenilor
stau precum Strutul - capul in nisip si curul in bataia Bruxelului si al
Imperiului american. Asta se intampla atunci cand in loc sa investesti
economiile in tara ta le bagi in bancile lor. Nu mai au nici un cuvant in
aparare. Inrobiti pe viata acasa si atunci emigreaza.
- Poezia e o stare a iubirii, o stare a dragostei.
ÎN
TIMP CONTRA TIMP FIUL OMULUI
~*~
George
Vulturescu-poesis un om premium,preplin de succes, un deliciu de om pe cont
propriu, pe cont propriu al iubirii, om prieten cu dejeanul Lucian Gruia, prieten
comun de altfel scriitor ca alți frați dinCarpați, la minte oameni așezați ca
un ca Mesia cel mai iubit, om potrivit la locul lui potrivit, sfințit, cu
nemurirea, sfințit, din Satu-Mare om între oameni și pentru oameni, prieteni
dintre prieteni, zice-se, din România 'Româmiei profunde, tainice, temeinice,
vrednice și, mari, în puterea inspirației, cu utrenia, liturghia și vecernia, socio-ecuației,
cu irizația irizație, în omenia, cu omenia omeniei de România cu mulțime de tei
înfloriți, cu poezia dragostei, în dreptul veșniciei și a veșniciei veșnice a
liturgiei, în lanurl de pace, în crgul bogăției cu bobul ales, cu, înbogăția de
spice, cu cerbi si cerboice voinici și cu ciuteiuți ițite, în sănâtate și, harnice,
voinice, cu dreptul iubirii închinate muncii și păcii firii naturii de a firii,
în drept, cu drept Dumnezeu a fi.
Un
trofeu a socio-ecuației, cu plopi și, cu tei înflriți și revista poesis cum,
mare om ți-am mai zis, când am zis, c-am zis mai, c--oi mai zice propice mai
an, că netrăind, în van șuhan ca stejar ce-am zis, că am zis, că n-oi trăi, în
van șuhan, ci, în limba Hristos,
minune din lumea minunată a lumii, corolă a luminii nestrivită, drept Dumnezeu,
Dumnezeu: Iisus Hristos luminos, un om credincios și frumos, în drept, cum
dreptul la veșnicie, om de omenie, om din vecie, fiul Dumnezeului din Românie, cu
înviere în dumnezăire, cu sfințire, în același timp contra-timp: fiul omului,
isprava cuvântului.
*
- Tu esti un patrimoniu Pavele, un patrimoniu al iobagului
roman.
- Vorbești de o valoare a voastră, valoare autentică
mare. Munca voastră e valorsă prin sine. Apărătorii de adevăr ca noi scriu
istoria ca noi în primul rând se luptă noi de noi, să nu ne uităm pe noi și, să
nu ne uităm nici istoria dar nici pe Vica n-aveam cum s-o uit și chiar asta e
un tablou al vieții (talent cum ai zis și, tu e adevărat, că am talent și
mintea mea n-are odihnă, nu-mi dă liniște, nu-mi dă pace). În Europa O teroare
teroristă nu-i crucea rooșie. Tu-ți trăiești viața la maxim. Războiele e
conspirația care decimează din temelie, defăimează gunoaiele și distrugerea
demenților/ săriților de pe fix, mizeria mizersbilor, dintr-o clinică a
glumeților, râs, turcă și, plâns, de fapt: ceva fără sens sau rost și folos, că
războiul e doar ponos, prăpăd și, omor, rău al răiilor. Războiul distruge ca
și, corupția, distruge asemeni calamităților, distruge valorile și bunurile,
ființele vii, că-s indiferenți față de tot ce-i sfânt și, uman.
- Daca te mananca in fund foloseste digitalizarea daca
se aloca fonduri.
SĂ
NE IUBIM NOBIL ȘI SUBLIM SEMENII
~*~
Teroriștii,
după fapte sunt evreii, acest popor care omoară oameni, deși se zice că-i
poporul lui Dumnezeu, dar cum e, că unde-s israelienii, e moartea și sadismul, sunt
răutățile, moarte și prăpăd, calamitate, că nu e bunătate, e lipsa bunătății
și, nu e fericire, altruism și nu e iubire nu e ca atare nici Dumnezeu, e
însuși iadul, pacostea umană, nu e, cum se poate una ca asta să existe iubiresă
așa, că unde nu iubire nu e Dumnezeu, nu există sănătate mintală, deși iubirea
lui Dumnezeu, Dumnezeu, ne-o dă s-o împărtășim și, altora, fentându-i, cu bine,
cu iubire și, fericire, ca viața să ne fie bună, să fie pentru ceilalți pace, omenie
și pâine teasă-n mâine pentru ceilalți, provita, deci dar din dar drept
Dumnezeu, dăm iubire, cum Iisus Hristos ne dă nouă, ne poruncește, să ne iubim
semenii, pe apropiații noștri, dar unde e ură, Dumnezeu, nu e, Dumnezeu n-avem,
că Dumnezeu e, unde iubire e, nu-i așa? La asta să ne gândim, și să dăm, să dăm
curs iubirii, în al nostru mers și demers, iubire să dăm și, îndumnezăire și
sfințire, ca noi înșine s-avem mulțumire și, fericire, prin binele care-l facem
celorlalți, semenilor!
*
- Chestia cu banii pune carul inaintea boilor. Este
bolsevism educational! Ajuta statul sa dispara.
- Adevărate documente în versuri frumoase neaoș
românești. Cu stimă, Melania Rusu Caragioiu
- În săriți de pe fix, este expresia la miștocărie:
- "Mă, ești nebun, ești la mișto, bolund?".
- Cum să zicem și cui să spunem, că știm totul?
- FATA DE OM INTELEPT. Ai schimbat telefonul sau te-ai
barbierit. FOARTE CURATA IMAGINE.
- Scriu și, simt, că am și, eu un rost, că prin asta
am un dar din dar, că-s zăpăcit, având o putere a însigurării mele care mă mai
ține pe picioare și, în viață, că ceva, îmi da dreptul de a fi ca să înviez, o
credință e scrisul meu care mă scoate la lumina Zilei. Cât timp trăiam lângă
Vica, simțind, că și ea trăia alături de mine, trăia profund, cu un drept
Dumnezeu, profund, blând ca unul Măgelan care temerar asemeni lui Cristofor
Columb, în încojurul lumii, un prieten bun, în minunea vie de a oferi fericirea
lui celorlalți ...ca Ilieoromete care n-a înstrăinat pământul de suflețelul
lui, Viorel Ferghete bunicul sâmpetrean, pe care nu l-a luat Dumnezeu, cum pe
Vica mi-a luat-o fără milă, a luat-o, omule, constant ca boii pe care nu-i
scoți din pasul lor, din religia lor, de creștin, cum bine zice Mircea Eliade, în
istoria religiilor esență și conștiință a omenirii, îngenuchiată, în ea ca
Mesie a iubirii. Nu, mi se părea Vica a fi o gâsculiță. Noi nu ne prăbușim așa,
că la ce ni bun: să punem pe pilotul automat? Cui scoatem ochii ca mucii pe
nas, la o stare serioasă de gripă/răceală, pricaz, cu virisuri, prin virusare!?
Te-ai grăbit și te-ai băgat, în furtună, cu barcă de jucărie, amice, liturghie,
la șmecherie, la miștocală.
- Noi involuam catastrofal. Nu mai avem caractere precum
Vica. Paziti-va cosciugele incontinuare ca nu va pierdeti ZBORUL.
- Țin să mă laud o țâră, că tu ești de talie, de top
mondial, că pui suflet, în ce faci, în fața calculatorului, că tu plonjezi
superb ca cei tri picuri de, ploae, plonjezi, comentezi, contrezi. Morți și
răniți, în Gaza. Răii-s răi. Cum vreau prostia și mușchii nucleari, evreii și, nu
alți eminente mule încălțate, fac masacru evreii (de ce fac uz de gaze și de ce
explodează bombe ca să moară oameni, popor a lui Dumnezeu? De ce distrugeți, ce
nu trebuie distrus? Unde vi educația și moralitatea? de ce nu respectați
poruncile? Guvernanți fac eftiniri, dar la raft prin Alimetara/ moluri, nu se
vede, că comercianții, fac pe șmecherii, că ei sunt orbi și suzi, că n-am chef,
că nu văd, n-aud, fac pe peoștii și ieftinirea, nu se vede, nu se cunoaște. Noi
știm lăcomia de câștig a comercianților, că ei, ne refuză traiul bun, deși
lăcomia lor stă, în calea noastră, ca poticnire, că noi avem spini, colți de
piatră și câini care ne latră... Noi nu mai avem loc din cauza obstacolelor și
a încercărilor. În Florida, un prost s-a prostit și, a plonjat, în canal, c-a
făcut o nefăcută. Asta nu-i un record, o performanță, că s-a rupt, că a ratat, cu
indiferența față de a realiza lucru bun. Războiul dă sens morții și, nu vieții
ori, tu,crezi altceva ca păduchii, ca pleava societății? Încă să credem ce-i
România, în profunzimea, cu înălțimea, minunea
de a fi ceea ce manifest artist, pentru iubire provita fericire, a
tuturora, a noastră, că avem propietate albastră, a înțelepciunii și, a
fericirii națiunii. Care-i motivația ta provita? cum de ești de soi, de rasă, în
viața bună și, frumoasă, cu pasiune și, cu înțelepciune, cu viitor vitejesc,
mai bun? Unde-i locul meu, cu rezultate de excepție ca să nu uit ce nu-i de
uitat, să nu uit socio-rostul, întru haznă, prin caznă, trudă și, ostenală.
- Tu habar nai ce NOROCOS ESTI de nu stii sa-ti
apreciezi NOROCUL.
- Îs praf la șters praful/colbul colbuit. Adică, în ce
sens am noroc? Tu, și numai tu: -"ești norocul, orbitorul ca orbitor, dar
ce-i aduce lui Pavel, ce venit?" acel noroc de care zici, că l-aș avea.
Financiar, nu mișcă nimic, deci cu nimicul, nu mișcă nimic, că-i o nulitate, un
nimic ca atare ce să fac? Speranța mi leul orbului, adică unde e sponsorizarea
publicării cărților scrise de... care deși așteptată ca drept de autor, de
nicaieri nu vine dreptul de autor, deci, cu nimic și, atuci cum să mă ajut, om
bun? Asta-i lupta cum e lupta!
-
ÎNSCRIERI „ROMEO ȘI JULIETA LA MIZIL”-XVII
Ma
holbez ca la rodeo
In
contextul versatil
Ce
sa caute Romeo
Cu
Julieta la Mizil?
Nu
m-or cauta pe mine
Nu
v-or cauta pe voi
Cred
c-aici se simt ei bine
Ca-n
Buzau nu e razboi?
(Nicu
Ciuca - Montague
Si
Ciolacu - Capulet
Se-aliara
- deja vu
Cand
e vorba de banet!)
*
MARIAN
ILIE
Pot participa, ca de obicei, tinerii români... de
orice vârstă (peste 14 ani) și de oriunde, elevi profesori etc! Toți
participanții vor primi diplome/certificate. Vă dorim muuuult succes și vă
așteptăm cu drag la înscrieri!
- Pentru orice, oricând, e nevoe, în oice, indiferent,
e nevoe de timp. Răspunsul cu violență e haos, tot violență e rezultatul. Cum
pate cerul fi lipsit, cum poate fi atât de fără de inimă?
- Pentru că e cerul inventat de ei - CEL PE CARE IL
PROCLAMI.
- Morala de ce n-are morala sa, verticala sa?
- MORALA NU FUNCTIONEAZA LA CROCODILI, Ea a fost
inventata pentru MIELUSEI.
- Competitiv.
- Competition dispare odata cu CAPITALISMUL, deacum
intram in FEUDALISMUL ALTOIT.
- Frumosul e, în noi, Ben, men, cu visuri, cu iubire și, cu fericire, cu
pace și, cu iubire, în fericire adevărată și de durată.
- FRUMOSUL E IN OMUL SIMPLU SI NEINFECTAT DE asazisa CIVILIZATIE
- a BURTOSILOR cu BANI MULTI si ANONIMI (despre care nu vom auzi niciodata) (pace
și, cu iubire, în fericire adevărată și de durată) LE PRACTICI DOAR IN FAMILIE
CU PERDEAUA TRASA
- Tu, cum ești mai bine ,trăind mai bine, genialule, Ben,
că tu, nu strici ecuația bine, Ben, băiatule fiind îndrăgostit lulea, de Vica?
CE-i mai, în nord-vest, în citatea de artist ce-i mai artist-optimist. E ziuă, că
se descchide, ziua? Dacă n-am fi diferiți, cum am fi altfel, ceva ca de
speriat, dar e sub dimensiunea și, înțelepciunea mea, în dragoste lulea (
inevitabilo atmosfera, sub condiția mea civilă?) Cum redevenim, în sublim și în
demențial la plesneală, fără egal, genial? de fapt care-i acel ceva de preț
inestinabil? Tu, ești o inimă-om și, om-inimă eficientă, în arta succedului, cu
tirație,maximă în noblețe/cu Mere pădurețe.
- Certitudini pentru Romania viitorului. Daria
grijulie:
- "Vezi, că mă duc dinjos, la școală, că n-am apucat, apoi vin la
dumneata, cu niște mâncare, că n-am apucat, zice plină de savoare și, sine și
reverență, cu politeță ca o floare albastră, deci are un plin divin de candoare
și, splendoare, cu amploare, imposibilă, că e, cu propia cădere liberă..., în
cenușa timpului, cu putere magnifică, mega cum laude magna laudator temporis
acti și, cu probleme personale, după bunul plac, cu viața un parfum, chestie de
noroc, după părerea lui, Șurubel de la Vorbește lumea, în, esență Fain-Făinel
și, cu excelență, în punct, în de vedere, pe cont propriu, de foe verde.
- Revista Baabel îşi aşteaptă cititorii cu reflecţii
despre politică şi literatură şi cu poveşti despre oameni, locuri şi
întâmplări, precum cele despre o mătuşă zurlie, despre trenul electric de la
Arad sau despre crocodilul Vlăduţ şi multe altele. Lectură plăcută!
- Cu mulțumiri și stimă, Melania Rusu Caragioiu
- Ești activat literar, serios.
- LIMBA NOASTRA de Ben Todica. Un videoclip
audiorecitare dupa textele mai multor poeti intitulat: LIMBA NOASTRA inspirat
din LIMBA NOASTRĂ CEA SPRE FIINȚĂ (partea a III-a) de GHEORGHE CONSTANTIN
NISTOROIU = CE GRAI ADÂNC „Ce grai adânc au pentru noi/ însemnele lăsate/ de-ai
noștri sfinți martiri-eroi/ în urma lor,/ prin toate!// Pe orice zid,/ pe orice
lemn,/ pe orice colț de stâncă/ e-un nume,/ un răboj și-un semn/ c-o taină-atât
de-adâncă.//
- Cum e floare pomului e inima lui Vica, inina omului (ești
neprețuit, cum nu-ți închipui, nici, tu, nestemată rară, de țară de stelară și,
astrală ca stelara a noastră să nu piară, om iubit, diafan însă nu, nu, în van,
chibzuit). Cu bine, dragilor!
- Frate Pavel Rătundeanu Ferghete, Sincere și frățești
mulțumirii pentru tot ce primesc de la frăția ta, și desigur și pentru vestea
bună despre Romanul despre Valeriu Gafencu de Al Florin Țene. Dl. Al.Florin
Țene este de câteva decenii Omul de suflet al culturii române. Merită să îl
iubim. Cu drag și aleasă prețuire, Ionica din Gepiu
- Ție-ți merge banul, ești deștep și, înțelept, chestia,
că nu sari calul, deși mai ai și, zi proastă și faci zoom, intuitiv. Ai o inimă
de om generos, frumos și de om mare, bucurându-te tare, zahăr și nu alta, soare,
dragoste la prima vedere. Ești un zâmbet, surâsul Geocondei, cu iubirea care
plutește în aer! Tu, ești rezonabil că urmezi probabil vorba:
- "Te faci frate, cu dracu, până treci
puntea." Ține tot, din spectacol, e o țiplă/ o prezență vie ești, în ce
ești implicat și, asumat? Iată omul plin de sine de divin, în destin. E om zi, cu
zi. Ai grijă, că amețesc, holteiule, deși, chinezoica, Ming e minunată nevastă
asiatică a lui, Ben men.
- INTODEAUNA A FOST !
- Vica n-avea nici un punct mort. Mai gândeam și
pozitiv însă mă vroiam, să gândesc afirmativ pozitiv și să am gust, în artist
și, în creeativ, să mă deschid.
- Si a mea spala in fiecare zi insorita RUFE.
- Tu ai grijă, de cei dragi! Pentru că soarele e soare
draga, Ming, lumina soarelui, e din țara soarelui răsare și, binecuvântare! Dragostea
le pune pe toate cap la cap, cu propriul scop, trăind, profund păstor și, blând,
înțelept scriitor de viitor și, drept Dumnezeu. Filantropie înseamnă: iubire de
oameni/semeni, o nevoie de iubire, ajutând oamenii e concordia, tot iubind, e o
iubire și, o fericire drăguță, o generozitate, a fi generoși ca hristoși,
oameni frumoși, pentru oameni, e o relație reciprocă, ajutor reciproc, un
secret a binelui (o resursă umană, umanitară). E de a da puțin și constant, decât
mult că copiii nu mănâncă,"nino-nino" doar de Crăciun/ doar de Paști
(sunt mulți cei care stau pe margine, neimplicați, deși vrei să faci bine!) Proiect
de țară, în sens de a fi bun. Țară, țară, spune-mi: cine ești? Tu, ce tot spui
acolo?
- ADEVARURI INTERZISE.
- Cum se pate fără de tine, cum să mai pot să trăiesc,
Vica? Noi iubim ca să vedem niște oameni fericiți. Doamne, eu, lui Vica multe
i-am mai cerut, că să-i cer, am putut și, pentru, că am râvnit și, lui, Vica, eu,
i-am cerut, ce am vrut, în spirit și, caracter, raportându-mă în cer, cerul
fiindu-sincer reper, viață și adevăr, de cer- astral-luceafăr. Ca economist, veterinar,
artist și, altruist, în nebunia omenie de omenie, de Românie, cât vrei să facă:
doi, cu doi, pentru amândoi, la vocea României cu-nfloriți tei pe alei, plus-Iisus,
cu rod de dalbi: porumbei. Unele lucruri sunt prea speciale ca să le ții doar
pentru tine, în ciudă că ți-ar aparține, Codine (cu dragoste, îți aparține și
ce-i drept, ți-se și, ți se și cuvine). La noi totul devine fericire
pronațiune, îndopată cu înțelepciune și, pasiune berechet și la pachet, în
cuget de poet omenesc și, românesc. Cum vă merge, bădie? Ce să mai lămurim
împreună? La ce mai visezi?
- Concert la Scala di Milano.
- Cum adică, repertoriu, cum adică doare la buzunar?
- Căutăm un loc sub soare ca să lăsăm o ubră sub soare
și pun întrebări ca să-mi pun întrbări? Mă învârți pe degetdar ai?
- INTODEAUNA A FOST ATUNCI - asa ne invart mintile.
- Dear poets and painters. SAGA Publishing initiates
the collection of poems and drawings inspired by Israel's current conflict. A
collection of poems and drawings about wars, produced during the conflicts
(Ukraine, Israel ) will be grouped in a booklet under the name ARTS during
CONFLICTS
- S-aveți sănătate. M-ai dat pe spate! Tu permanent, mă
surprinzi ca frumoasa, în Moromeții cu catarinca, cu fițe, încurcând peteici și
ițe, codă de scorpion, cu viața pusă sustenabil, punându-te, cu stares, de
stres scutit, pus, la adăpost, artist ca om, de omenie, în România-României cu
plopi și tei, înfloriți, în ceaiul de la ora, de la ora 5. de. Deflagrația e o
impurudență a răzăzboiului nedrept. Cum, îți explici, că tu te regăsești, îți
regăsești tupeul, pe eu, drept Dumnezeu, în țara soarelui răsare. măsură, Dumnezeu
făcând minunea, în nevoaia de a...
- Esti SAMANȚA de RASA.
- Ce înseamnă această competiție a competiție, cu
specific românismului?
- E COMPETITIE DACA TE INCHINI SI ALINIEZI CU EA. SI
DACA O FACI DEVII SCLAVUL EI. TU TREBUIE SA FACI DOAR CUM SI CE CREZI CA TE
IMPLINESTE. CANTA SI DANSEAZA IN SOARE FERICIT. ATAT E SUFICIENT.
- Îți trăiești viața intens și cu sens. Noi ne avem
magia noastră, mai ales, că avem voință și o mare conștință, în adoua natură a
noasstră: verde-albastră, din viața noastră.
- " ARTELE în timpul CONFLICTELOR". Iti
atasez un tablou. publica daca crezi ca va fi inteles, BT
- ok thanks
- Iti trimit o copie mai clara. Asa e sub conflict. Te
exprimi cu ce ai. BT.
- Tu, prea trăiești, în lumea ta, un micro-cosmos, că
nu uiți, de unde ai plecat.
- TRAIM PENTRU NOI SI PARINTII NOSTRI. EU NU TRAIESC
PENTRU MUROII CARE CONDUC. VIATA-I PREA SCURTA SA MI-O PIERD CU EI. Ca sa-i
pedepsesc, as DEVENI CA EI, BOLNAV
- Chinezoica, cum e cu detalii, de unde știi, că te
doare, că ți-ai pus sufletul, pe tavă.
- Durerea o tiu pentru mine. Invat s-o port. Sufletul
e doar al tau. Nu se pune pe tava.
- Si, tu, e, că nu știi să fii o panaramă,
îndrăgostit: lulea, nu-i așa?! Muzica și, recitarea ta, surprinde.
- E DORUL DE ACASA SI DE PLAI, DE NAI SI FATA CU PARUL
BALAI
A
SOARELUI NAI
BUCURIA
PITEI DE MALAI
SI
SCROBUL MAMEI.
Tu
abia inveti cei DORUL
DOR
DE VICA
*
- Tu, ai urmat vorba: -"Tell (spune/povesteste)
- Noi dainuim de milioane de ani datorita omului
obisnuit nu a Bolovanilor care se dau mari si cred ca-s dumnezei.
- Tu, înțelegi ca fiul scrofi zice Miha, îl alduiește
ca as de pică.
- Festivalul Internationmal de Literatur si Arta
"Homerus" de la Izmir, MARIAN ILIE: Eveniomentul merita relatat pe
larg, in primul rand pentru anvergura lui si pentru obiectivul clar pentru care
se organizeaza, editia din acest an fiind a doua; anticul Homer este prezentat
drept un “concetatean” al locuitorilor Izmirului, ca un exemplu al conceptiei
Turciei asupra multiculturalitatii, invitatii straini fiind indemnati sa duca
cu ei in tarile lor si sa propage imaginea reala a Turciei, in viziunea
kemalista.
- Viața, e o demonstrație pentru adevăr. RINGUL FILM A
LUI SERGIU NICOLAESCU, UN EXCEȚIONAL, CĂ NOI NE-AM BĂGAT, ÎNTR-O TÂMPENIE, BOX
PE TIMP DE RĂZBOI ȘI, IN PREZENT, EPOCA DE AUR, CA O REVANȘĂ CARE NU SE VA
UITA, CĂ ALTERNEAZĂ PEZENT ȘI TRECUT CU EXCELENȚĂ SE REDĂ PREZENT ȘI, TRECUT, SUFERINȚĂ,
AMINTIRE DE PE VREMEA RĂZBOIUI, ÎN AMINTIREA ALTEI EPOCI-IMEMORIAM EROI ROMÂNI
CĂZUȚI PE FRONT APĂRÂNDU-ȘI PATRIA ROMÂNĂ, LIMBA ROMÂNĂ. Lumina ni din zori, din
albastru fără nori! Unii se poartă ca-n pădure.
- Acad. Ioan Aurel Pop - revolutia in politica:”Este
suficient să schimbăm elita aceasta falsă și să impunem elita cea bună.”
- Mereu trebuie să ne protejăm. În fața noastră e
speranța, viața nu căderea aia anaibii, cum zicea Marin Preda, în Intrusul, lui
Călin Surupăceanu, cu o experență bogată, în viața de șantier luat de valul
viețîi, ilustrând cu viață, viața cu ideeile ei.
- O poezie de zile mari, a unui Poet de geniu, Mircea
Dorin Istrate, primită azi, pe care doresc să o împărtășesc cu domniile
voastre. ca un semn de respect și unitate românească.
SARMIGEZETUZA
---------------------------------------------------------
***
Voi,
urmași ai vechii dacii, la nepoți le spuneți dară
Ce-a
poveste minunată, cît mai des în fapt de seară,
Să
nu uite că pe-aicea, într-o vreme-ngloriată
Au
trăit străbunii noștri, neamuri toate laolaltă.
Ei,
lăsatu-ne-au avere, dragul cel de libertate,
De
unire pe vecie în gândire și în fapte,
Că
cei zei aici ne pus-au peste-ntinsa aștă tină,
Ca-ntr-o
ziuă să o facem, sfânta Maicii cea grădină.
o
23.10.2023
Mircea
Dorin Istrate
*
- Voi sunteți oameni putrernici și, spirituali. Viața-i
mai frumoasă, cu Vica. Frate-tu Marin ce mai face? Cum e cu inteligența
robotică/artificilă? Ce avantaje ne aduce, române bătràne, că nu asta ne îmbată
de cap, în ce priviță ne îngăimăcește, ne încurcă? Dacă inteligența
artificială, nu e rea càt timp nu face război ca Putin/Israelul terorist, că e
fără suflet ca orice război sau ca demența umană care face vraiște/dezmăț, corupție...
Pe al vieții astrală lungă cale pe vericală, în iubire și, profericire, un fel
de nemurire, cum ne-o lăsase, Avram Iancu, prin Testament, drept Dumnezeu, drept
moștenire, incredibil, dar adevărat, curat și, luminat, cum rar, iar și, iar: dar
din dar ca rai, în grai neoș și frumos, ca acel, copil bălai și, pui, fiu,
Hristos luminos și, cu folos, neprețios:!
Vise
aurite...
----------------------------------
Dar
cu drag de poezie și de munca mea din vie;
Azi
mai mult ca-n orice dată bătrânețile mă-mbie,
Cu
aroma tinereții vremii din copilărie -
Dar,
cea fost n-o să mai fie!
o
I.M.Gepianu
*
- De ce dramatizăm viața înciotricând ițe/peteici, încâlcind
ca a lu' Ciotric, Șerban, din Sâmpetru, Sj. E o mică pătricică de viață, din
paradigma, viața, experența umană, de zi de zi, la zi, în a fi! Cum va fi, omul,
ajuns pe narile trepte, evoluat, teleportat? De ce ne însingurăm? Mintea merge
ca o sabie Nigea, ca mintea lui Ming, asiatica ta, provita. Sunt slab de inger,
sufăr emoțioal nu sufăr suferința, îmi chiar plâlng de mila mea, lăcrimez
foarte ușor, deci sufăr la suferința celorlalți. Ce altceva să mai zic? Doresc
fericire, tuturora celorlalți. Aș vrea pe toți să-i văd fericiți! Doresc să fiu
înțeles în acest trai cu strs până la refuz.
- Bună Dimineața dragă Pavel, Mă bucur de atenția
frăției tale, și respectul sincer pentru familia mea. Suntem cu toții bine,
doar eu, ca cei moșnegi, îmi aștept
spitalizarea pentru o mică operație de hernie. Cu speranța la bunul Dumnezeu, voi
fi și eu bine cu sănătatea. Cu drag și respect, Ioan
- Trăim, în stres abuzați, poluți, de stres. Nu-i ușor
să dăruii o parte din tine acea aparte, să dărui celorlați, acea fericire și, acea
iubire. Merit și eu, să fiu de tine surprins, având ca tine talanții, o
dragoste lulea, talanți, îmulțiți, îmulțiți, cu nemiluita, că tu ai propriul
atu, regândind viața ca păstorul blând, un mare profund!
- Frumos! Felicitări! Elena
- În tot ce facem avem nevoe de timp de talanți, de
răbdare care amuzant, dar o avem în ciudă, că timpul n-are răbdare, cu noi că-i
pus pe șotii.
- Bună Dimineața Frate BEN, O bucurie în suflet pentru
mine, și pentru care mulțumesc frăției Tale pentru Recitarea versurilor
poetului Mircea Dorin Istrate, Sarmizegetuza. Cu drag și frăție, Ionica
- Eu cresc prin România te iubesc prin educație, o
socio-ecuație românească, pitorească și firească omenească. Care-noul tău mod
de viață?
- Imi plang tineretea! SĂ NE IUBIM SEMENII de Ben
Todica, versuri PAVEL RATUNDEANU FERGHETE. Un videoclipaudiorecitare dupa
versurile si textul poetului intitulat: SĂ NE IUBIM NOBIL ȘI SUBLIM SEMENII -
Sunt slab de inger, sufăr emoțioal nu sufăr suferința, îmi chiar plâng de mila
mea, lăcrimez foarte ușor, deci sufăr la suferința celorlalți. Ce altceva să
mai zic? Doresc fericire, tuturora celorlalți. Aș vrea pe toți să-i văd
fericiți! Doresc să fiu înțeles în cest trai cu stres până la refuz. / Trăim,
în stres abuzați, poluți, de stres. / Nu-i ușor să dăruii o parte din tine acea
aparte, să dărui celorlați, acea fericire și, acea iubire.
- Suntem ceea ce iubim, sublimul vieții, elexirul și, cuvântul!
Nu ne pierdem speranța! Mă simnt lumina, glasul, clopotului, Dumnezeul și, cuvântul,
busola timpului, drept Dumnezeul, a lui a fi! Lumea înseamnă și ce se întâmplă,
în jur...esența socetății.
- Frate Benule apreciez mult acest profund simț
umanitar al lui Pavel Rătundeanu Ferghete, căci din iubire de pace și credință
îi sunt inspirate gândurile cele mai dorite de lumea de azi. Recitarea frăției
tale este de asemenea plină de suflet și ridică valoarea simțământului profund
uman : ”SĂ NE IUBIM SEMENII” Vă îmbrățișez cu mult respect și prețuire, Ioan
Miclău-Gepianu
- Vă mulțumesc amâdorora! Dacă ai curajul care-i ziua
cea mare/ avantajul?
- In fiecare zi E O ZI MARE. Numai ca noi nu o putem
descerne. Suntem prea inganfati, ignoranti si saraci in Duh. Avantajul la
romani este: Ce bine e sa fii prost ca nu te consumi! MORI IN PICIOARE - ca
Bradul de Munte.
- Azi e ziua de naștere 25 octombrie, scorpion, cu
calități ca cei botezați, capabilă, e ziua nepoatei, Andreea-Roxana, fiica lui
Ștefania-Mihaela Celemen-Horvat, frumușică și a lui Cristian-Laurențiu a
talentatului, a harnicului muncitor hârnicuț și, drăguț și, un răruț isteț, cu
păru creț ca manglița, din fund de coteț' și frunză verde de mintă creață, o
fătuță finuță, mândruță și isteață.
- Va ajunge MARE VEDETA. E FRUMOASA si TALENTATA! Doar
sa invete bine la scoala, sa fie cuminte si ascultatoare parintilor. LA MULTI
ANI ANDREIA-ROXANA!!!
- E vedetă, lucră, pe calcator.
- E sclipitoare ascunsa dupa pistrui, zambet si ochi.
- Are și licența ( eu la de-astea nu mă pricep, că-s
un nepriceput); ți-am mărturisit sincer, de la bun început, ca reper având
senin destin acest albastru cer.
CU
ROMÂNIE ÎN DREPT DE ÎNDREPTARE, CU IUBIRE, ÎN IUBIRE
~*~
Profităm
de energia proprie și avem o propie bucurie de cursă lungă, în zi integră, albastră
de primă, mână de limbă română, fără stres mai ales complexă, păstrându-ne, în
viața, paradoxă și, ortodoxă, cu sintome, la îndemână cu jind de alean și alinare cu binecuvântare, în drept de fi cu
maximă inimă, în înseninare, în drept de exprimare, și cu drept Dumnezeu de
îndreptare, cu,
înviere
de înviere, drept Dumnezeu, în provocare și în binecuvântare, în/de Românie
profundă și mare, în dezinteresare, în adresare, cu o gură de oxigen, cu
amploare de sărbătoare, în iubire, cu iubire, dragoste la prima vedere, în
comentare de poet cu deschidere și cu aprofundare pe plai de rai-grai, fără
bai, ca plâieș, în grai, cu explorare
deplin,
în deplin de declimare, în senin, în divin și, de înseninare fără asemănare cu
Românie de omenie și, în bucurie, de Românie profundă și, în mare de
aprofundare în exprimare.
*
Îcepe distracția și aplică aplicația. Ce intri ca
boii, în lucernă ca să facă, în ciudă contabilului Rusu Aurel-Mândraie, în
Pustuță fiind unul Bumba poștaș și, la Ciubăncuța, un țăran Găvruș Vasile era
ciufulit Iambor, se spranumeau ca bovinele, cine-mi descifrează: de ce? Aieștea
au pierdut terenul ca locul de veci, prostul proștilor ăla cu pesmetul (cine
este sus pe casă?) Aiasta e un extraordinar. Binele se ține lanț, că binele, bine
ne aduce, cu vorba dulce, care mult ne aduce, multu, cu multu ca pământu, în ce
mult te-am iubit, Vică! Ce-i extrem de clară: chestiunea românească?
- Nepasarea poporului roman si chiar a celui european.
- Asta e atenție la neatenție?
- Suntem rupti complet de REALITATE.
- Nous avons le plaisir d'annoncer l'ouverture d'une
rubrique en langue française dans le Journal Israélien - Editions SAGA - Israël
2023 (Anunțăm cu bucurie deschiderea unei rubrici în limba franceză în cadrul
Jurnalului Israelian- Editura SAGA - Israel 2023) Lectură plăcută! Adrian
Grauenfels
- Experențele care dovedesc prin inedit, că tu, ești,
tu, contează. Salut, că ești o bombonă de ciocolată, cu gust de idee, cu gust
de cafea, cu sport, sănătate, în efort, că minte sănătoasă, corp și minte
sănătoasă, cu următorul pas, în lucru bun, cu culoare și, cu valoare insitind, prin
Moș Crăciun, Hristos, vorba cântecului suntem ceea ce suntem: iubire și
fericire adăugând cu vârf și, îndesat, luminat și, curat și păstor blând, cu un
altul profund, aur cenușiu, strecurat și, pilduitor, în viitor.
ÎN
DREPT DUMNEZEU DE A FI, CU TE IUBESC, ÎN FIRESC ȘI, PITORESC, CU OMENESC
ROMÂNESC
~*~
Am
copiii cum n-au unii: cum n-au găunii politicului,
găunii
pricazului, a hazului și a râsului cu a plânsului,
că
am o vobă de la tata, că ni se rostuiește soarta și, se învârte și roata și
cine se aseamănă și-s de seamă, mândru și, cu modru se adună pentru roadă, cu
viață frumoasă, de baladă, cu haznă, cu frumos-Hristos lumnos, în neaoș artist
rost și, cu viață oglindă și ghihndă, în viață bună, de zână: ileană
cosânzeană,
că
eu, ștrolobat,
i-am
pus, în rândul lumii, aur cenușiu strecurat,
cum
strălucesc unii, obținând mai mult te iubesc, cu ce mult te-am iubit, Vica,
ca-n acel mult idol și, cult
și
cu ca acel și mai mult, din demult, avându-te intens cu sens unic, în univers, în
vers, cu demers dialectic diplomatic și pragmatic, fizic și, în specific, în
liric ca, în Gropa, ca, în opera omnia a lui Egen Barbu, un om bine ca primarul
din Recea-Cristur, Alexandru-Laurențiu Rusu, ca să se trezească neamul
românesc, trăind cu demnitate, cinste, în sănătate și, omenesc, că-i mai bună
ca toate, cu înviere, în bucate și, cu banii și, frățesc, să nu ni se gate,
prin omenesc și, în firesc și, pitoresc să mă însănătoșesc,
cu
binele-n bine și cum și muncitor ca scriitor, o dai pe brazdă, muncitoresc
cu
viitor, că am o vorbă de la tata ca să-mi iubesc vatra, zice și Angela Rusu, învârtind
la moră rota.
~*~
- Ni tu, mă la el ce... dacă nu tunde, nu-i frizer !
PR-F&BT.
----------------------------------------------------------------------------------
CORESPONDENTA
Dragi
frati întru dragoste de carte,
Cand
l-am auzit pe autorul Pavel Rătundeanu-Ferghete la radio, am avut impresia ca
este un cu totul alt om decat cel care scrie. Pentru ca discursul sau era
simplu si bine inchegat, clar - pe cand textul este atat de dens, atat de greu
de urmarit, chiar ermetic - prin stilul
ales, al șuvoiului verbal care vine cu viteza, navalnic ca o viitura, luand in
cale tot felul de cuvinte. Ca si cand un spirit de Dincolo i-ar dicta domnului
Pavel, iar el ar trebui sa scrie sub imperiul clipei grabite, fara sa poata
reveni, mergand doar inainte, fara sa se poata intreba daca multimea cuvintelor
napustite asupra mintii care cauta sa le dea de rost n-ar trebui ordonata mai
altcumva.
Diferenta
intre fondul si forma lucrarii de arta este aceea dintre blocul de marmura si
sculptura finala: prisosul trebuie inlaturat ca sa se dea la lumina opera de
arta care se afla deja in materia prima si numai ochiul si harul artistului,
vazand-o, poate sa o debaraseze de superfluu, de redundant.
Cred,
cu toata sinceritatea, ca textul domnului Pavel avea/are nevoie de colectivul
editorial care face dintr-un manuscris o carte (redactor de carte, lector de
carte, corector, tehnoredactor, grafician). Editarea este o profesie grea, iar
editorii cu adevarat profesionisti sunt adevarati „magi”, ei sunt
descoperitorii talentului care este infatisat publicului în „ambalajul”
potrivit (cartea) .
Entuziasmul
si cooperarea lui Ben imi dau certitudinea ca el a gasit miezul parfumat si
gustos al Merelor padurete. Dar cati vor reusi sa o faca in forma actuala?!
Cat
despre traducere... e si mai complicat! In limba-tinta avem nevoie de
realitatile echivalente evocate in limba-baza (aici, româna). Daca eu ma refer,
in românește, la o realitate care nu are corespondent în limba străină
respectivă, cum să traduc?! Gândiți-vă la toată tehnologia de calcul actuala si
imaginati-va că inainte de 1990, cineva ar fi trebuit sa traduca in româneste o
carte in care personajele isi dadeau like-uri pe facebook, isi trimiteau mesaje
si poze pe WhtasApp, se cuplau pe internet... chiar ideea de internet era
intraductibilă, până când noi înșine nu am cunoscut această realitate.
Domnule
Pavel, fiti ingaduitor cu cei care nu va publica, nu va suparati pe ei, nu-i
blamati - chiar daca ati avea dreptate! Trebuie sa tinem la notiunea de
profesionalism si sa o aparam, in aceste vremuri cand diletantismul si
impostura au infestat toate domeniile. Au fost artisti mari care au venit in
literatura, muzica, fara sa aiba o pregatire teoretica, dar au avut talent si
har, ei au „simtit” prin natura lor daruita ceea ce altii si-au insusit prin
studiu. Sunt poeti talentati care au simt muzical, au simtul limbii, al
prozodiei, iar versurile lor nu sunt schioape, nici nu se impiedica unele in
altele, sunt croite impecabil - iar altii care cunosc bine teoria esueaza in
practica... Violonistul, pianistul exerseaza sute de ore inainte de a se
prezenta in fata publicului. Oare noi nu se cuvine sa slefuim ceea ce scriem,
sa dam stralucire cuvinelor noastre, să nu le dăm cititorului in prima formă in
care le-am asternut pe hartie? Brancusi isi slefuia manual operele de metal,
pentru ca astfel trecea materiei inerte ceva din sufletul sau.
Atunci
cand scriem pentru noi insine, scriem oricum si orice - cand scriem si pentru
altii, este necesar sa ne putem face intelesi. Luati oricare din cartile
parintelui Savatie Baștovoi, care scrie despre temele grave, esentiale pentru
Om, si veti vedea cat de simplu si frumos le discuta, le talmaceste divin,
comunica altora cum vede el si cum au vazut altii inaintea lui acele probleme.
Textul lui este ca un cristal prin care oricine vede lumina filtrata.
Cand
am citit poemele semnate de fratele Ioan Miclău-Gepianu, am avut o revelatie!
Imaginile poetice, versificatia, chiar si forma usor arhaica a unor cuvinte
mi-au deschis perspectiva unei scene antice, eroice, a sentimentelor nobile,
înalte. Cum ar fi fost ca in acele catifele si brocarturi in care isi
invesmanteaza acest poet cuvintele sa se strecoare ceva obscen, vreun cuvant
trivial, cenușiu? Ioan Miclău-Gepianul, prin ceea ce scrie, Îl laudă necontenit
pe Dumnezeu, admiră neconditionat Creatia, maretia operei divine. Nu aceasta
este, oare, menirea noastră, când creăm, să dăm laudă Creatorului Absolut?
Am
asternut aici aceste ganduri ale mele, simtind ca Domnul Pavel este mahnit si
am dorit sa-i schimb perspectiva, macar putin. Daca n-am reusit, macar am
incercat - sper, insa, ca nu i-am adancit mahnirea.
Cu
nadejde in inseninare,
Alexandra
Draga
sora Alexandra (voce de inger binevenita), Pavel are ca si Van Gogh niste
pensule extraordinare in text, explozii, asa cum spuneti “navalnic ca o
viitura” iar sfaturile dumitale imi aduc aminte de scena dintre Van Gogh si
Cezan in care acesta din urma il dojenea pe primul pentru stilul sau prea dur
din pensula. Astfel de impletiri intre artisti creaza istoria. Dialogul dintre
noi e BINECUVANTARE!
Cu
drag si pretuire,
Ben
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu