Teleghizi și teleghidați
Calul
troian numit televizor, intrat în casele noastre, ne livrează continuu fake-uri
și sperieturi, „cauzând” fizic și psihic. În sperieturi s-a specializat
Realitatea tv. Ne spune care-i orașul cu cele mai multe scurgeri de gaze; ne
arată o mașină strivită de un tir (2 morți; morții, cum spuneam, fac rating), un
omor cu sălbăticie, cu toporul, înjunghieri de Halloween... În Sighișoara se
vântură sicriul lui Dracula.
Într-un spital psihiatric, unde anchetează reportera
Ciucă, pacienții sunt torturați, bătuți cu pumni-picioare-răsuciri de urechi,
tratați cu electroșocuri, înecați, sufocați cu alimente.Câți morți, după Ciucă?
Opt. Numai atât?
Comentatorul
de știri de la miezul nopții, Mircea Badea, se „obiectivizează”: doctorița
Menghele, de la Spitalul Sf. Spiridon, n-a făcut mare lucru. A omorât un
pacient de 54 de ani? Ei și? La 54 de ani n-avea șanse.Gata, la groapă! Și
Badea sfârșește, surmenat: „Cam asta a fost asta”, neuitând să spună: „Dă pă
Badea mâine.” Nu dau, Bade, iaca nu dau.
Ziua
Libertății Presei nu-i numai pe 3 mai, ci zi de zi. Aflăm că plătim cel mai
scump curent din UE. A cui o fi starleta Andreea Lambru, de la Energie? Și ce
scăndălău au făcut pozele ei deocheate!
În ăst
timp, tefeliștii lui Bolojan, frumoși și liberi, zboară în avioane de lux, la
cursuri. De veteranii de război nu mai e
nevoie.Cinci sute de mii de euro pentru cursuri afară? De-ar învăța ceva
încaltea.
Fugi de
știri spăimoase și de divertisment tembel, dar unde să fugi? Fugi de coana
Saveta, greu de privit (când recomandă „cremuri”) și de auzit (când râde
isteric) și dai de coana Jeni, „renumita” Janeta Nicolau care te trimite la „Dreac”,
crezând că are umor. Scapi de ea și dai de Tzancă Uraganu. Murmuri Bobonete,
Bobonete, Bobonete, ca-ntr-un exorcism, iar
afacerista Tatoiu, îmbogățită prin vânzări de rujuri în școli, apare pe ecran să
mărturisească faptul că a îmbolnăvit-o „viața de lux”. Se scarpină și urlă,
întrerupând pe toată lumea. E una dintre cascadele Urlătoarea ale canalelor
televizuale, după europarlamentara Șoșoacă, pentru Ion Cristoiu, „drona
sistemului”. Ce-ar fi să ia și una și alta câte o pauză lungă? Când e făcută să
mai tacă, Tatoiu se strâmbă urât, nefiind de acord cu opinia celuilalt și de
obicei nu este. A, și mai face ceva: o cruce largă, în semn de dezaprobare. Pe mute comentează și o justițiară, dând
din cap, cercei, umeri etc. Fina Iosefina își pliază buzele, Ciuvică-fille
vorbește pe nerăsuflate, inspirând și expirând hârâit; altă inevitabil invitată
plescăie, crezându-se peste cele trei grații la un loc. O trimit la Rimbaud: „Tant pis pour le bois qui se trouve violon”.
Dar
invitații cum îs? Unul dintre ei sughite când vorbește de „statul eșuat”, altul,
purtător de cuvânt, se bâlbâie rău. Lui Val Vâlcu îi plac gândacii gătiți.Treaba
lui, dar de ce ne-o spune la televizor? A, e-n trend!
La TV
ajunge cine vrea: ca un transpirat în izmene, arătându-și dungile de pe piept
sau ca un șmecherel tinerel, epilat dis-de-dimineață, așa cum se laudă. Actorul
Natanticu zice: „Dragoste îmi sună a boală venerică.” O fi știind el ce spune. Dar
Ștefan Stan cine-o fi? Vreun câștigător la LOTO? Și de ce trebuie să aflăm că a
divorțat? Vă interesează într-adevăr sexul celui de-al patrulea copil al unei
„vădete” sau cum arată fosta soție a lui Borcea, la noua ei nuntă? Că Paula
Seling a căzut de pe trotinetă și că I.Korpoș s-a pupat cu cămilele din Dubai?
Nu-mi place de „vedetul” Negru, nici „vedeții” Măruță și Mândruță nu-mi plac. Și
ce-ați făcut cu Omul care aducea cartea, cu Dan.C. Mihăilescu? Cititorii aveau în
D.C.M. un „gaid de încredere” (cum spune popa Tabără, în loc de ghid). Din
păcate, televiziunile utilizează altfel de „gaizi”, ca „Bâlbuță”, dușman al
cărților pe hârtie.
Știristele,
ființe puțin cititoare și cu atât mai puțin gânditoare, ne anunță isprava lui
Boc: mută cimitirul ca să facă blocuri rezidențiale, iar un băsist îl aplaudă
:„Clujul e altă țară!”. „Vrem o țară ca Olanda!”, completează altcineva. Doar
Gherman rămâne constant în strâmbătate: vrea Transilvania lui, separată de tot restul,
iar „balamaua” UDMR, tot separare vrea, dar a „Țării secuilor”. Un deputat UDMR
agresiv, Kulcsar-Terza, a anunțat în Parlament: „Noi (care „noi”? n.mea Magda
U.) nu vom pleca niciodată din Ardeal. Iar dacă cineva va trebui să plece, nu
noi vom fi aceia.” Și încă: „România e
rușinea Europei.” De ce? Pentru că nu dă libertate secuilor.Vicele Maiei Sandu
nu se lăsase mai prejos, rupând decis harta României, în Parlamentul de pe Bâc.
Auzim
toate astea din gurițele defecte ale cititoarelor de prompter cu bretonu-n
ochi, ca să nu vadă bine ce citesc și cu despicătura sânilor la vedere. Lăsați-vă
sânii înăuntru, porumbițelor! N-or fi având canalele un director de platou să
le spună că ținuta decentă e lege?
De la
Esca aflăm o bucurie: că urbanul s-a mutat la sat; că satul „se umple de urban”.
Străini, nu români, și-au luat case de lemn. Asfalt? Nu, că nu-i place regelui
Charles, pentru care Viscri e „o oază fără asfalt”. Iar regina PROtv dă start
afaceriștilor să cultive, pesemne, zucchini, în loc de dovlecei.
Întrebare
retorică: Cât ați câștigat, știristelor, în ultimii 10 ani? Nu ce-ați făcut, ci
cât ați cîștigat.
Am o
idee pentru o știristă care citește anevoie de pe prompter (vai de accentele
ei!), că n-are nici DOOM, nici DEX: Du-te-n Las Fierbinți și ai să „răușești”
să fii cea mai deșteaptă ființă de acolo. Fiebințenii sunt proști mereu.
„Vedetul”
Măruță ne anunță că vom fi mai fericiți de la ora 3 fix, când vom afla,vrem nu
vrem, cine i-a oferit vestimentația. O temă: cum a îmbătrânit fetița de la
reclama salamului sssăsesc. Din înțelepciunea reclamelor: „N-ai nevoie de haine
cu care să te îmbraci, ci cu care să te dezbraci.” „Scoate-ți tricoul, cere o
domnișoară, la Neatza. Sunt pe cale să-ți văd fundul.” Și ce dezbrăcăciuni poți
vedea la „Te cunosc de undeva”!Fetele au sâni și diamante sau diamante și sâni? Despre bărbatul care
își înșeală soțul (da, soțul!) nu vreau să știu, nici de bărbatul-profesor, în
sacou cu cravată și-n fustă crăpată.
În țara
știrilor, știi, când deschizi televizorul, că vine veste rea: ard deșeuri
toxice pentru locatari, se descoperă trupuri de femei secționate și abandonate
prin bagaje, în păduri și-n gări...Vine războiul dronelor cu roboți humanoizi,
spre încântarea războiniciosului Tudor, antenistul. Îi citez dintr-un poet
francez: „Ce tâmpenie e războiul!”
Excedat
de alarma asurzitoare a virusului transmis de maimuțe, jurnalistul Laurențiu
Botin nu-și pierde umorul : „Dacă le vedeți prin ogradă, nu puneți mâna pe
capul maumuțelor.” Nici în lift, adaug eu.
Korpoș
anunță „spectacol jurnalistic”. Nu, domnule K., vreau doar jurnalism fără
spectacol de circ mediatic și fără tot soiul de fapte și nefapte, făcute și
nefăcute, scornite de jurnaliști mercenari. „Minciuna e o crimă.” Cine a spus
asta? Cum cine? Gazetarul Eminescu.
Ținta ultimă,
din 18 octombrie încoace: Arafat. „Marși, bă,!”, „Eu te scot”, promite Ancuța,
cu gura cât șura. Avantaji, Ancuța!
Și ce-i place să strige „Marși, bă!”, când își iese din țâțâni. Alexandreasca,
supranumită de colegi Doamna Marș, e mereu în avantaj când e un dezastru. Și
cum Arafat se ocupă de dezastre, el însuși e declarat dezastru și gonit pe
undeva, prin Somalia.
Atâta
așteaptă Duță, Ciucă, Ciutacu: să mai fie un dezastru. „Arafat ucide iarăși la
Rahova!”, urlă Vișan. Nu doctorul ucide, corupția ucide.
„Miroase
a gaz în tot Bucureștiul?”, întreabă etnologul Mihai Miron și răspunde: „ Ba
miroase a guvernare eșuată.” Distrigaz a turnat gaz peste foc, distruge „calificat”și
ar putea să explodeze toată țara. Însă adevăratul cod roșu e nemulțumirea
românilor față cu haosul statal.
Conița
Duță face un colaj pe care-l dă Realitatea TV ore și ore-n șir. Dr. Arafat
fotografiat cu două victime din blocul explodat: avocata căreia i-ar fi pus personal
o bombă-n dormitor și o biată gravidă. Cică ar fi murit acolo și un declarat erou SRI, care deținea documente
contra doctorului. „Arafații-s vinovați!”, strigă conița explozivă, în
roz-combinezon; ca a doua zi, în roșu-crimă, să continue desfășurarea
serialului de joasă factură, fără a se scuza pentru minciunile din ziua
precedentă. Și Duță are toate informațiile: manevre criminale, probe, tot și
tot. Panica maximă: sigiliul rupt.
Soluția
Distrigaz, în a opta zi de la explozie? Închide gazul și întoarce spatele, iar
400 de oameni sunt amăgiți de guvernanți: Vă refacem blocul, dar veți fi nu proprietari,
ci chiriași. La un cutremur de 7-8 grade, devin mii de bucureșteni chiriași la
stat sau cum? Ne-a lămurit Czece Atilla, cinicul: Nu mai pot fi proprietari
pentru că...nu mai există proprietatea (casa). S-a rezolvat. Și ce devin? Oameni
fără casă, dar plătitori de rate băncilor cu profituri urașe.
Ce spune
purtătoarea de cuvânt a lui Bolojan, Dogioiu, pare un banc absurd. Premierul îi
ceartă pe păgubiți: ar fi plătit asigurarea doar renunțând la o cafea.Oare la
ce fel de cafea trebuie să renunți ca s-o achiți? O ști premierul, care nu mai
demisionează, cum o fi viața la... sacoșă, ca să nu-i spun sacoșei kit de
supraviețuire? Și cum să demisioneze când e văzut de Gabriel Liiceanu cât
Moise+Kogălniceanu +Bălcescu+Brătianu+ Carol I +Coposu, la un loc?
De crezut
nu l-am crezut pe filosof nici când l-a recomandat pe Klaus: alegerea lui
Iohannis însemna „fuga noastră democratică în munți”. Două cuvinte erau
adevărate: fuga și munți. De fugit, a fugit ex-președintele
și de la Sfințirea Catedralei, în 25 octombrie. Deranjează Catedrala Mântuirii
Neamului, cea mai înaltă din lumea
ortodoxă, dorită și numită astfel de Eminescu? Da. Îi deranjează pe aberanții staționați
în ideea că Domnul n-ar iubi decât spații mici, biserici dintr-un lemn.
Zice
presa (și de multe ori îmi spun că-i mai bine să nu știu toate astea) că Liviu
Jicman, președintele ICR, a cheltuit (particular) două sute de mii de euro, iar
diurna e un dezmăț: 350 de euro pe zi. Și mai e ambasadorul României în SUA,
plătind o chirie exorbitantă, pentru palatul în care șade, cu opt băi, iar șefa
ICR din Anglia locuiește în clădirea ICR, și nu în casa personală. Și-a
închiriat-o. Mai e un nabab de la ICR, care a făcut plimbări în 23 de țări, pe
80.000 de euro. Ce-ar fi să dea înapoi banii, la stat, toți „vârfii”(cum se
zice acum la vârfuri), de la Iohannis și vicepreședinta a cincea, Gheorghiu,
până la ceilalți „liderși”? Dacă s-ar vrea
austeritate, de ce n-am avea numai două partide mari și late, cum își
dorea Carol I, sfătuit de Brătianu? Și poate s-ar găsi un premier care n-ar
pierde miliarde de euro pentru că n-a făcut ce trebuia să facă, dar chinuiește
populația ca să servească milioane ucrainenilor refugiați aici, care nu plătesc
asigurarea de sănătate. Pensionarii o plătesc.Țoiu o fi protestat când Zelenski
a închis 15 licee românești din 18?
Răul se
face în fel de fel de feluri, conchid: prin bad news, prin fake-news, prin news
alert. O teleghidă oprește o știre bună pentru o reclamă la o răzătoare. Să n-o
dai pe râzătoare?Iar Coita rezolvă problema austerității. Cum: să se pună taxă
celor din provincie ca să poată intra în București. Deci nu am putea intra în
capitala României decât contra taxă? Incredibil.Și ce profit s-ar fi încasat de
la miile de pelerini veniți să se roage în curtea Catedralei!Înăuntru, așezați
comod pe scaune, la Liturghie, au stat cei vestiți prin credință, dar și cei
vestiți prin necredință.
Gata,
închid televizorul. Să beau „o cafea fundamentală”, ca-n reclamă sau să dau „crunch”, tot ca-n
reclamă? Nu, mersi.
Mai bine
aprind o lumină pentru preacurate și preacinstite emisiuni tv.
Magda
Ursache
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu