VASILE MENZEL - Din vârf

 

Din vârf

 

 

~*~

 

Ajuns-am. O casă-n vârf de deal

Cu un pian lăsat ca zestre.

O muzica divină, un regal

Cântat de mâinile măestre

 

Ale celebrului Dinu Lipati.

 

De îndată ce ne-am apropiat,

O fată cu păru-n vânt, desculță,

Cu o căpriță, ne-a întâmpinat.

E ghid la muzeu precum ne-anunță.

 

Imaginea a fost zguduitoare.

O Esmeraldă învăluită-n nori

Ce-a povestit cu patos, cu candoare

și-a dispărut aevea printre flori.

 

Uimiți stăteam tăcuți și ascultam

La armonia muzicii-mpletită

Cu părul fetei apărută-n geam

Ca o icoană de vreme rânduită.

 

Legenda muzeului ar spune

Că maestrul uneori o-aude

Și din adânc un cântec îi compune

Cu-n melos al durerii surde.

 

Cu vocea mlădioasă,

Dorind mereu să zburde,

Ea cântecul revarsă

Din vârf de deal, oriunde.

 

~*~

VASILE MENZEL