din meditaţiile lui leverkhun (I)

Cătălin Afrasinei

dacă ar fi fost să fiu poet-curtean

aş fi scris numai despre morţi

la cererea dragilor noştri masoni de la white house

întâmplarea numai întâmplarea

umbră a pelasgilor – îngerii a făcut să scriu

dragă bill

mai întâi despre pelasgi

carevasăzică tanzania uganda columbia

plătesc tributul în MWE româniei

şi mestecaţi-mestecaţi atât de mult consideraţi

voi spiritul încât ne aflăm undeva prin junglă

nici măcar la graniţa dinspre lumea sălbăticită şi civilizaţie

cât de mult vă puteţi umfla în pene cu sabotajul planetar

habar n-am dacă e să vorbim despre umilinţă

de ce nu mwţi voi alte planete că tot le cunoaşteţi pe toate  

îmi cer scuze

dacă mi se pare că numai voi faceţi elogiul imbecilizării

şi noi numai al nobleţei de a fi om sau cam aşa ceva

poemul vorba lui tristan tzara

se sparge ca un vas chinezesc

cum să-i mwm noi pă amerecani futu-vă

preşedintele asistă neputincios la acest spectacol grotesc

şi devine complice exemplar

astfel mai dispare o ţară dragă bill

imaginează-ţi că am avut dreptate

a sparge realitatea din oglindă ca să – ţi dai seama

că am avut dreptate literatura română e tot mai veche

de când cu tăbliţele de la tărtăria

ceramica de la cucuteni nici vorbă de a ne lăuda

tu ştii cât de belea putem fi & suntem

ce să – i faci dacă legea dublei frenezii

dragă bill

între întâmplare şi uitare

leverkhun vorbeşte singur

şi singurătatea lui după gradul al treizeci şi treilea

nu o poate împărţi cu nimeni ca pe fructul interzis al pelasgilor

frumuseţea vorba lui nichita SE ESTE

între golirea vasului chinezesc şi încolţirea seminţelor

sunetele devin indescifrabile imperceptibile codate

ca şi cum dragă bill

ar trebui să înmormântăm lumea

pentru a rămâne doar esenţele civilizatorii

ceea ce se constituie într-o crimă puţin spus perfectă

puţin spus genocid holocaust exterminare în masă

pariu că vine regalitatea

pariu că demnitatea morţilor de pe câmpul de luptă

nu poate fi cuprinsă într-o medalie

cu mult înainte

leverhkun

a scris despre mine ca despre sine

dragă bill & voi amazoane

care nu i-aţi dat sărutarea din urmă lui orfeu

şi nu l-aţi citit în elina lui homer

ca în propria voastră limbă

o voi care aţi crezut

că orfeu poate fi o secundă ucis

în vreme ce de la etajul doi barat al facultăţii de filologie din cluj

se scoboară căruciorul de dat mwe

ca şi cum poporul român ar fi o naţie de handicapaţi

columbieni ugandezi tanzanieni

o dragă bill cât te-nşeli

să bem totuşi împreună o hilară cafea verde-amară

spre disperarea lui monique

sper ca grafomania mea să te vindece de e-mailuri necenzurate

de securitatea ta ca şi de a mea crezând că eu

sunt etern - pedepsitul a te vindeca

de iluzia fals-buddhistă a stăpânirii lumii prin spleen

sincere condoleanţe corpului păcii

care a declanşat  războiul nevăzut

axa bogota-africa & cei doi sateliţi de pe titan

enumeraţi de sfinţii îngeri în limba română

după trei zile de negru post clandestin

merci

tot e ceva ştiţi atâtea despre noi

mai mult decât despre voi înşivă

în rest ca despre morţi numai de bine

să dea Domnul să nu ajung preşedinte

& nici toţi  ai mei

care iubesc spiritul mai mult decât viaţa

Înţelepciunea

                      mai

                              mult

                                      decât

                                               elogiul

                                                            nebuniei

dacă a trebuit să mut literatura română mai mult înspre romantici

e pentru că mi – au fost cu mult mai aproape

decât vecinii de bloc

                                         din

                                                 ultima

                                                               sută

                                                                            de

                                                                                     ani

şi mai ales pentru că 

oraşul meu

NU S-A NĂSCUT

***

meditaţiile lui leverkhun(II)

şi la ce bun să mă tratez chelsea melinda hillary

eu nu mai pot cuceri nimic pentru că-n mă-sa

voi aţi cucerit totul puţine părţi din universul

puţin observabil au mai rămas care să nu vi se închine

în timp ce salvarea domnului arafat nu mai vine

căutând cioburi şi decoraţii prin munţi

totuşi pentru voi distinsele doamne ale pierderii de sine

voi inventa menage a quatre

singura mea şansă de a mă izbăvi

de amorurile unor neveste de nababi

înainte de moarte când nu pot să spun adio

voi majestoase iluzii după care bărbaţii scrofuloşi îndeobşte

îşi pierd sufletul putându-l observa cu ochiul liber

mai apoi gravitând pe ultimul cerc

de pe jupiter sau de pe saturn

însă e şi acesta un semn de întrebare

de unde ştim dacă este sufletul celor care au iubit

şi care este valoarea lui în talciocul celor fără de suflet?

m-aţi avertizat că nu va mai dura mult şi acest poem

va deveni realitate pentru că nevestelor celor puternici

TOATE LE SUNT CU PUTINŢĂ

mă rog conjugându-vă eforturile

foarte posibil că veţi reuşi să fiţi aici

lângă mine înainte de miezul nopţii

un fel de zburătoare ca zburătorul din magia ţării mele

unde noaptea are gust de miez de nucă de cocos

de nucă adevărată românească mai mereu

ca şi cum v-ar aştepta să-i treceţi pragul

CEL MAI FRAGIL OM DIN UNIVERS

foarte credincios şi foarte îndoit în de sine

de o durere la coasta lui ADAM

părintele vostru care v-a născut

şi care vă îmbrăţişează din toată inima

rugându-vă să-l înmormântaţi în pieptul universului

sau mai la o margine fără să-l plângeţi prea mult

ca fiice adevărate şi unice primiţi binecuvântarea

părintească (biblia spune că fiicele lui lot

l-au îmbătat şi s-au destrăbalat cu tatăl lor

ca să nu piară neamul omenesc

însă voi recitiţi pasajul cu atenţie

şi mai ales întoarceţi-vă la bărbaţii voştri

pe care vi i-a dat Dumnezeu

cu acordul lui sigmund freud)

 ***

meditaţiile lui leverkhun (III)

şi de-o fi să mor

înainte ca luceafărul de seară

să răsară dragilor dragelor

să ştiţi că am avut o durere în piept

de la un fel de inimă solidificându-se

şi lichefiindu-se în funcţie de mai mulţi factori

dintre care nu este lipsit de relevanţă

cel puţin pentru mine să accept că adevărul

există mai mult în mauritania tanzania senegal

& majoritatea ţărâlor despre care am învăţat

din istoria comunistă că ţin în exclusivitate

de lumea a treia pe care toaşu nicolae ceauşescu

o învârtea ca pe o verighetă de la deştu mic la inelar etc-

mai ştie cineva din lumea a treia cine a fost toaşu

omul care lega frunzele-n copaci pentru a-l saluta

în birmaneză caucaziană peruviană swahili & etc

CA ŞI CUM EL AR FI CONSTRUIT ABSOLUT SINGUR TURNUL BABEL

(eu am fost martor ocular la nicolina

când muncitorii după ce au vopsit

gardurile copacii şi frunzele în albastru

pentru că nu mai era vopsea verde

toaşu a binevoit să salute natura

-BUNĂ ZIUA FRUNZE ALBASTRE

-BUNĂ ZIUA TOVARĂŞE ÎN CURÂND

VOM ÎNVERZI VOPSEAUA VERDE NE E PE DRUM )

în lumea aceea existând şi acum mai mulţi fermieri

deveniţi ţărani de la tata-leu mama-leopardă

fiul-vânător-de-aligator fata cu limba -farfurie

din tribul care stabileşte pibul

lăsându-se fotografiată de turişti

intuind felul în care se revoltă ţăranii lui reymont

înfometaţi ca şi ţăranii lui rebreanu dispărut

de la ultimul război surse secrete afirmând

că s-a sinucis tăindu-şi venele de frica ruşilor

informaţie pe care puţini o pot crede veridică

după cum se spune că puia fata lui

n-a fost a lui şi nici a soţiei ambele oricum

nu mai încap în literatura română

decât cu pile zdravene şi foarte şlefuite

altceva voiam să spun cum s-a întâlnit

preşedintele leopold sedar senghor cu toaşu meu preşedinte

care scosese douăzeci şi ceva de milioane dintre ai mei

fără a pune la socoteală nenăscuţii la un miting electric

ştiu că era iarnă şi străzile erau incendiate

de părea că a luat foc universul ca să se vadă mai bine

de pe lună de pe titan de pe pluto de pe celelalte o sută de planete

pentru care s-a pus o întrebare de o sută de milioane de dolari

bani cash ca şi cum la manifestaţia pro nobel pentru pace

ar fi participat mai mult stâlpii de electricitate adorând fiecare miting

deoarece după aceea stâlpii intrau în vacanţă şi românii în beznă

multă vreme toaşu meu preşedinte

a fost bârfit la premiul nobel pentru pace numai de bine

motiv pentru care a trebuit să se reîntoarcă în senegal

la o şuetă în limba greacă cu preşedintele leopold

apropiindu-se de jungla ce-n multe ţări

din lumea a treia începe din spatele preşedenţiei

iată de ce fiecare om este o junglă

iată de ce în patria mea jungla adevărată

începe direct din biroul preşedintelui

iată de ce mi-l amintesc pe toaşul meu preşedinte

reîntors mai aproape de jungla fiinţei cu miticul leopold

interpretând străvechile incantaţii ale negritudinii

pe-atunci latina fiind prohibită ca whiskey-ul adevărat