Ben Todică, din Moldova în Melbourne, vineri la “Lumea şi noi”

sursa TVRi

Viaţa bate filmul, cam aşa s-ar putea sublinia un portret al jurnalistului independent din Melbourne, născut în Moldova, dacă s-ar lua în calcul numai aventurile sale de mai bine de un an, până să ajungă pe pământ australian. Deşi nu şi-a dorit niciodată să părăsească ţara natală, atunci când a făcut armata la grăniceri, Benoni Todică n-a ratat pasul peste fâşie, să fumeze o ţigară cu un confrate sârb. Şi atât, lucrul într-o zonă secretă îi alungase pofta şi posibilitatea unui paşaport.

Sudor ca pregătire la şcoala profesională, la revenirea din cătănie a continuat să filmeze – marele său hobby, crescut în vecinătatea cinecluburilor bănăţene şi dezvoltat de o şcoală de cineaşti organizată de Ion Popescu Gopo. A fondat şi a condus la rândul său un cineclub şi un cinematograf în plan local, şi – mai mult – a fost cooptat să promoveze în imagini invenţiile româneşti de la minele de uraniu din Ciudanoviţa, părăsite de sovietici. Emisiunea trece în revistă filmări inedite, care documentează industrialismul socialist după 40 de ani!

 

Mina Ciudanoviţa

Un prieten i-a cerut sfatul să treacă graniţa, dar nu s-a descurcat. Aşa a ales Benoni lumea largă, constituind ad-hoc un grup de trecere ilegală a frontierei; clienţi erau destui. Prietenul s-a accidentat, n-au avut altă soluţie decât să se predea la Vârşeţ. Arestaţi două săptămâni acolo, apoi încă pe atât la Belgrad, aveau să fie îndrumaţi spre lagărele de refugiaţi din Italia. Şcoala vieţii, dar şi o întâlnire accidentală cu… Emil Cioran! Deja Ben avea în minte Suedia, cea mai avansată civilizaţie, în opinia lui.

Dar a ajuns în Australia, după un an de aventură. Într-o comunitate românească în plină expansiune, şi-a găsit diverse job-uri, şi-a cumpărat maşină… Dar nimic nu s-a comparat cu reluarea vechii pasiuni, aceea de a filma, de a edita şi difuza imaginile. Cu o şcoală de ingineri de sunet şi experienţa radioului comunitar, a intrat în pâine încă din 1993, când a fost pion principal la punerea în pagină a unui serial – „Dulce şi amară libertate” - la Canal 31, Melbourne.

A reuşit astfel să facă publice – video, audio, apoi şi în scris (în România i-au fost editate trei cărţi de interviuri şi eseuri) – numeroase activităţi din comunitatea românească, de la Ambasada României, ţinând în acelaşi timp isonul spiritului românesc de pretutindeni. Fără să i-o fi cerut cineva, Ben Todică este un blogger în virtutea unui patriotism asumat peste mări, ţări şi oceane. Observă, se frământă, comentează, dă mai departe, pe scurt: îi pasă! Cum se scria în prefaţa volumului „În două lumi”, jurnalistul lucrează la reactivarea fondului sufletesc uman, iar acţiunea sa rezonează în diaspora într-un mod aparte.

Înregistrarea emisiunii: Lumea și noi, Ben Todică, din Moldova în Melbourne

***

Răspuns la aprecieri și comentarii:

Viața creativă a unui om nu poate fi comprimată in 25 de minute.

Îmi place mult interviul pe care mi l-a luat Cristina Mihai, dar și varianta tv a lui Doru Ionescu este bună. E drept că el s-a axat pe un portret, mai mult pe evadarea spectaculoasă ce prinde la public. Acum nu știu ce cerințe au cei de la TVRi, dar știu că pot fi limitați de timpul de emisiune și de mulți, mulți alți factori. Doru a dat dovadă de multă inventivitate. E un compozitor, un meșter în ale filmului! Admir aceste echipe de la Lumea si noi, care pleacă spre necunoscut ȘI ADUC NESTEMATE.

Mulțumesc tuturor că mă încurajați în toate cele și mă ajutați să mă bucur.

Cu recunoștință,

Ben Todică