Cătălin Afrasinei
sărmană românie
ai fi vrut ca demonii
să-şi ceară iertare
românia n-a fost
polonia
nici vorbă de
solidaritate
postmortem morţii se
uită la vecinii din pădurea roşie
la chipul râzând al
lui al - hallag
,,eu sunt adevărul’’
voi sunteţi adevărul
pentru numele lui
Iisus
toţi demonii din
birouri şi din apele învolburate
să se plece
sărmană românie
cui mă laşi tu pe
mine
nimeni nu poate
creşte singur în spirit
precum buruiana în
lanul de sfeclă roşie
zilnic umblu cu
secera
moartea – i seceră pe
ai mei
pe ai tăi îi seceră
moartea
&
în fond moartea fără
ideal e o mare lichea
dar cum se iartă
lichelele înde ele sărutându-se
fără să facă măcar o
cerere
aprobată nocturn
indigo
aproape masonic
foarte târziu am
înţeles
de ce bacovia a ales
moartea violetă
în loc de moartea pe
cruce
perspectiva lui
giotto
explică suficient şi
necesar
fatalitatea iernii
muşcând cu secunde reci
umbra ale demonilor
şo pe iarnă şo
pe cele patru
elemente ale cosmosului lui anaximenes
tu erai iubita lui
anaximenes
iubita lui anaximenes
tu erai
fila din calendar a
sfântului iustin popovici
singura mărturie despre
care anaximenes a scris
să nu ne pierdem să
nu pierim mai apoi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu