ÎNTRU RĂSĂRIT DE SOARE,DE
BINECUVÂNTARE
(POEM)
Ținând flacăra indentității neamului,
a țării, Altar al Soarelui,
şi a ființei de-o ființă, ale mele
de-ale mele salbă-conştiință astrală de mărgele-
Mesie a iubirii, templu eliberării
naționale - pâine de toate zilele, o raportare universală
de şcoală de dincolo de şcoală
(Esență-experență: ştiință-conşiință)
întru ridicare răsărit de soare, de
floral-național cosmico Eminescu-stelară de neam şi țară, de națională
binecuvântare de holdă, Patrie limba
Română,
primăvară cu nimb şi aură,
în iubire primăvară ce ară cântec de
lebădă,
de alb de zăpadă, iubire nemurită în
baladă
la înălțime cu profunzime de izvor
(H2O stare solidă)
la curți dedragoste, de dor, cu rost
şi prosper de aer, de caracter, care deschide cer pentru popor în echilibru sub
cer,
ca-n cer să fie osana şi pe pământ,
în ridicare, înălțare, pe verticală
cu zoală spirituală, intelectuală,
culme la rezolvat probleme
cu nobil şi sublim a ce zicem că nu
ştim şi când ştim,
că poetul şi poezia, simfonia de
România
e de prestgiu în lume, e nume de
renume, culme când Maria cântă performant profesionist, ca ciocârlia, nobil şi
sublim,
unic crin, floare de colț, în aer
îmbălsămat de luminat unicat garantat,
că poezia e muzica minții, muzica
nunții,
când fecioara, vioara întâi a nației
aşteaptă mirele, pâine de toate zilele,
din ziua luminii de căpătâi, cu-nfloriți
tei pe alei ninse cu porumbei
în ecuații cu emoții şi emulații
cu revelații află social-umane
soluții înflorind pentru rod grâul,
holda păcii cu obiectiv al muncii,
în corola luminii făcând rând pentru
cel rânduit
om potrivit la timp şi în loc
potrtivit sfințit
cântare a cântărilor, măsura
lucrurilor, rost de popor
la curți de dragoste şi dor, că omul
de România
"Laudator Temporis Acti"
0mnia
e demn de cântare - colind întru
răsărit de soare, de binecuvântare.
PAVEL RĂTUNDEANU-FERGHETE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu