HAI
LA V OAȚA CEA MARE...
~*~!
Dacă
nu se vinde, și dacă nu se face, am îmbulinat-o, Evgheni Pavlovici. Dar ce să
se vândă? Și ce să se facă? Rusia asta este prea mare ca să vândă ceva, și să
facă ceva!
Ce
să facem, dacă nu se umplu hotelurile și restaurantele?
Ce
să câștige patronii? De la clienți?
Ce
să facem dacă nu se umplu etajerele, la stat? Ca să mergem undeva, și să ne
întoarcem și noi, ca tot omu, acasă?
Ce
să facem, dacă nu se face, și nu se vinde, gargară?
Ce
să facem dacă nu am conduce noi? Cum ar putea să se facă una ca asta? Să te
conducă altcineva, la noi, în Rusia? Când – de când o știm – Rusia asta este!
Este a noastră! O conducem noi! Ce să scoatem din ea? Ce să facă?
Ruși!
Cei
mai buni!
Cei
mai mândri!
Buni
și adevărați!
Toți!
Și
noi, Evgheni Pavlovici, vai de păcatele noastre! Să avem grijă de toți! Să îi
apărăm pe toți!
Să
nu ne fure Rusia dușmanii care abia așteaptă! Să pună mâna pe toate bogățiile
noastre! Pe tot ce se face în Rusia! Pe tot ce se vinde în Rusia! Și mai cu
seamă, mai cu seamă, Evgheni Pavlovici, pe poporu rus!
Cel
mai bun, mai adevărat și mai mândru, dintre toate popoarele Lumii!
Păi,
Evgheni Pavlovici, orice neam, din astea, care ne vor numai și numai răul, și
ne exploatează, și ne-o coc, s-ar căptuși până la stele dacă ar pune mâna pe poporul rus! Nu
mai zic de ce face el! N-ar mai avea loc pe lume de atâta fală și atâta bogăție!
Și atâta glorie nepieritoare! Nu și-ar mai încăpea în izmene! Și în obiele! Ba,
nu și-ar mai încăpea nici in ultimele, ultimele mărci de mașini, cele mai
bengoase, apărute pe piață!
Fie
vorba între noi, Evgheni Pavlocici, nici noi nu ne mai încăpem! Și toată lumea
rusă, cu mic, cu mare, tinde cu elanuri însuflețitoare, până acolo, ba chiar
mai sus! Niciodată să nu se isprăvească! Acest nobil avânt al zilelor noastre!
Rusia
este Mare, Evgheni Pavlocici! Cea mai mare, și mai frumoasă, și mai mândră, și
mai luminată, și condusă de oamenii cei mai deștepți, și mai adevărați, de pe
pământ!
O
singură nepotrivire este în toată afacerea asta.
Nu
avem ce face.
Nu
avem ce face – pe plan mondial – nici cu petrolul, nici cu gazelle pe care –
hăăăt! - le are.
Ceilalți,
nu prea le mai au.
Dar
– Evgheni Pavlovici – ce să facă Omenirea, ce să facă Umanitatea, ce să facă
Divinitatea, chiar – dacă există – unii au pipăit-o și au zis că e bună !,
ce
să facă cu... petrolul, cărbunele, și gazele! Și combustibilul nuclear!
Poluante
… până la... firește, dacă exista! - ar fi deranjat și El, nu?
De
asemenea putori, în nări?!
Nu
mai vorbim cât ar face pe El!
În
atâta poluare!
Și
topire de inimă glaciară!
Și
atâta crimă umanitară!
Cum
să iei din nările – și din gura omenirii – și a fiecărui om – tot ce este mai
bun?
Cum
să scapi de asemenea reziduuri, care te înjumătățesc clipă de clipă, de tine? În fiecare?
Și
atunci – Evgheni Petrovici, și atunci – acum – când toată lumea – toate
galaxiile – până la cele infinit depărtate – este lămurită – ce să facem noi?
Aici?
În
Rusia asta?
Atât
de Mare?
Mândră?
Frumoasă?
Care
nu are ce face – și ce vinde?
Pentru
că să faci ceva, și să vinzi ceva – este greu!
Mai
bine – să o conducem!
Asta
nu e chiar ușor, dar măcar dăm și noi, înainte! Altfel...
*
16
mai 2019
~*~
Cdr,
Jianu
Liviu-Florian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu