Lucrurile
se complică în Ucraina
Petru
Romoşan
04
Septembrie 2022
Lucrurile iau o turnură nouă,
surprinzătoare, aparent defavorabilă Rusiei în războiul din Ucraina. Implicarea
SUA în confruntare e din ce în ce mai consistentă, iar Rusia se aşteaptă chiar
la o implicare americană directă, la vedere. Armata ucraineană a fost practic
înjumătăţită de ruşi („demilitarizare”) printr-un prelungit război de uzură.
Dar, începând din iulie-august, Rusia nu se mai luptă practic cu Ucraina, ci
din ce în ce mai direct cu S.U.A. şi cu N.A.T.O. Pregătirea armatelor SUA şi
ale N.A.T.O. nu suferă nici o comparaţie cu foarte slaba pregătire şi aproape
totala lipsă de organizare şi de comandă a armatei ucrainene. În plus,
comandantul-şef al Ucrainei, comediantul Volodimir Zelenski, pare a fi o
catastrofă din punct de vedere militar. Dar Zelenski, cu enormul său prestigiu
internaţional câştigat de la începutul războiului şi până azi, participă
nemijlocit la conducerea armatei ucrainene. Sau cel puţin aceasta e impresia pe
care o lasă presa occidentală.
Deşi contraofensiva anunţată de ceva timp
de Zelenski pentru recuperarea Hersonului, care dă şi numele regiunii, pare să
fie un eşec grav pentru ucraineni după primele două valuri de atac pe cel mai
slab front deschis de ruşi şi în care a fost folosită armata de elită
ucraineană (antrenată în bună parte în Marea Britanie), Ucraina nu e nici pe
departe gata să ceară pace, să se predea. Pentru că banii, foarte mulţi,
armamentul şi instructorii militari curg dinspre SUA, Marea Britanie şi din
ţări UE. Ultima acţiune ucraineană, încercarea de a lua ostatică delegaţia
AIEA, a eşuat şi ea lamentabil, deşi ar fi fost pregătită de serviciile
britanice şi de Boris Johnson personal. Bruno Bertez, citând Ministerul
Apărării rus, ne prezenta ieri, 1 septembrie 2022, un tablou suprarealist, pe
modelul James Bond :
„Kremlinul era la curent cu planurile
Direcţiei principale de informaţii a forţelor armate ucrainene care vizau să
profite de sosirea misiunii AIEA şi să efectueze o debarcare amfibie pentru a
încerca să pună stăpânire pe centrala nucleară de la Zaporojie şi să facă
declaraţii zile la rând cum că era vorba de forţe speciale ruseşti. Într-o
formulă ideală pentru forţele speciale ucrainene, acestea şi-au fixat ca
sarcină să ia ostatică însăşi delegaţia AIEA şi să menţină centrala nucleară
sub controlul minelor, cerând retragerea completă a trupelor ruse de pe
teritoriul Crimeei. Rusia afirmă că Boris Johnson a adus cu el planul de
operaţiuni şi câţiva dintre instructori ca pe un acord de demobilizare în
mandatul său de prim-ministru, dar, dacă operaţiunea ar fi reuşit, el ar fi
refuzat să transfere puterea invocând o urgenţă internaţională care ameninţă cu
o catastrofă la scară planetară. Pentru moment, 47 de combatanţi ai forţelor
speciale ucrainene au fost distruşi, trei au fost făcuţi prizonieri (!) şi doi
sunt în stare gravă, între viaţă şi moarte. Un grup de 12 persoane e blocat din
trei părţi şi nu are acces la apă şi la ambarcaţiuni [...]. Operaţiunea a fost
coordonată de ofiţeri ai MI6 din cartierul lor general de la periferia Kievului
(surse ucrainene au confirmat tot ce a spus Kremlinul până acum, precum şi
eşecul ambuscadei forţelor speciale ucrainene). Cei 64 de membri ai forţelor
speciale ucrainene şi-au încheiat recent stagiul de pregătire în Regatul Unit
şi au călătorit de la Varşovia la Odesa în 29 august”[1].
Alţi 200 de ucraineni din forţele
speciale, un al doilea val al operaţiunii pentru ocuparea centralei de la
Zaporojie, aflaţi pe două barje, ar fi fost înecaţi în Nipru de forţele
speciale ruseşti[2].
Cu toate aceste eşecuri evidente -
contraofensiva deocamdată ratată pentru Herson (aproximativ 2.000 de morţi
ucraineni şi foarte mult armament distrus, conform lui Stratpol), comandoul de
la centrala Zaporojie anihilat -, SUA nu-şi pot permite să piardă războiul din
Ucraina. Ar fi un nou Afganistan sau un nou Vietnam. Tocmai de aceea au decis
să transforme Ucraina într-un al doilea Afganistan dar pentru Rusia.
Philippe Rosenthal, un foarte cunoscut
analist american, ne descrie destul de clar nivelul de implicare american în
Ucraina : „Cu şase zile înainte de «scurgerea» de informaţii de pe Wall Street
Journal” (în legătură cu contraofensiva împotriva Rusiei sub comanda unui
responsabil militar american, un general cu două sau trei stele - n.n.),
Pentagonul a publicat o listă impresionantă de arme moderne trimise în Ucraina
pentru războiul împotriva Rusiei şi a precizat : „Din ianuarie 2021, Statele
Unite au investit peste 10,6 miliarde de dolari în ajutorul de securitate
pentru a-şi demonstra angajamentul durabil şi indefectibil pentru suveranitatea
şi integritatea teritorială a Ucrainei. Ajutorul cuprinde mai mult de 9,9
miliarde de dolari de când Rusia a pornit războiul său împotriva Ucrainei, la
24 februarie”.
Pentagonul confirmă că „din 2014, Statele
Unite au furnizat peste 12,7 miliarde de dolari ca ajutor de securitate pentru
formare şi echipamente care să ajute Ucraina să-şi păstreze integritatea
teritorială, să-şi securizeze frontierele şi să-şi amelioreze
interoperabilitatea cu N.A.T.O.”. Mai trebuie adăugate şi cele 3 miliarde de dolari
suplimentare pentru apărarea Ucrainei. Statele Unite se afundă din ce în ce mai
mult în conflictul direct cu Rusia. Expedierea de arme moderne, de muniţii, de
miliarde către Ucraina, precum şi numirea operaţiunii şi a generalului
însărcinat cu supravegherea ei cresc riscurile unui conflict direct”[3].
Alegerile de mid term din S.U.A. din
noiembrie 2022, prin care se vor reînnoi 435 de reprezentanţi (deputaţi) şi 35
de senatori din 100, forţează Administraţia democrată americană la o victorie
de răsunet înaintea votului. Pe de altă parte, Administraţia Joe Biden nu-şi
poate permite nici prelungirea războiului până la viitoarele alegeri
prezidenţiale de peste doi ani, pe care le-ar pierde sigur în acest caz.
Loviturile sub centură, asasinatele (Daria Dughin, de exemplu), sabotajele pe
teritoriul Rusiei, operaţiuni teroriste diverse, lovituri cu rachete cu rază
lungă de acţiune se pot înmulţi exponenţial.
Spre deosebire de Administraţia democrată
americană, Vladimir Putin şi Rusia par să fie interesaţi de prelungirea
conflictului din Ucraina. Economia rusă e aptă să facă faţă unui război de
durată, iar producţia de armamnet poate lucra în cadenţă. Donbasul va fi până
la urmă eliberat integral şi cele două republici, Lugansk şi Doneţk, vor vota
în două referendumuri separate pentru alipirea la Federaţia Rusă. Crimeea nu se
va mai întoarce niciodată la Ucraina. Probabil, nici regiunile Herson şi
Zaporojie. De altfel, în aceste regiuni a fost introdusă rubla, restabilită
rusa ca limbă oficială şi s-a stabilit în cea mai mare parte administraţia
rusă. Mariupolul şi alte localităţi distruse de război se reconstruiesc rapid.
Rămân în suspans regiunile Harkov, Odesa şi, poate, Dniepropetrovsk.
Marele interes al Rusiei de a prelungi
războiul din Ucraina, un interes, de altfel, destul de recent, este legat de
războiul său economic cu Occidentul. Gazul poate ajunge la iarnă la 5.000 euro
mia de metri cubi, spune fostul preşedintre Dmitri Medvedev. Pivotarea
economică a Rusiei spre Asia, în principal China, India, Iran, e în
desfăşurare. Doralul şi euro sunt atacate în multe feluri de Rusia şi de
aliaţii săi din lumea „B”.
Dacă războiul se va prelungi, va fi doar
în avantajul Rusiei. S.U.A. şi U.E. au interesul să limiteze pierderile de bani
şi de material militar, dar şi să iasă în vreun fel din catastrofa produsă de
sancţiunile economice aplicate Rusiei. Raportul de forţe în Ucraina e constant
pe muchie de cuţit. Iar riscul unui conflict nuclear între cele două
superputeri nucleare este în evidentă creştere.
Grafica - „Observateur continental”
------------------------------------
[1] Communiqué sur le coup contre la
centrale nucléaire de Zaporozhye,
https://brunobertez.com/2022/09/01/communique-sur-le-coup-contre-la-centrale-nucleaire-de-zaporozhye/
- 1.09.2022.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu