Nicolae Radu - Trădătorii sunt căutați și exploatați! Dar cine iubește tradarea?

 

Trădătorii sunt căutați și exploatați! Dar cine iubește tradarea?

Prof. univ. dr. Nicolae Radu

27 Aprilie 2025

 

În condițiile în care Comisia Europeană a deschis o anchetă oficială împotriva „TikTok” după ce alegerile prezidențiale din România au fost anulate în urmă manipulărilor de pe această platformă, potrivit „Open Sources/ protv.ro”, spionajul rămâne o temă deschisă care obligă la reflecții! Fie că amintim de spionajul guvernamental, de spionajul economic sau de cel militar, fie că evaluăm spionajul uman (Humint), spionajul este o practică ilegală, omniprezentă în lumea modernă, având scopuri care variază de la protecția securității naționale până la obținerea de avantaje economice sau strategice, dar și de câștiguri ilicite. De fapt, cine are nevoie de spionaj

 

Considerând evenimentele petrecute în România, dar și informațiile desecretizate, prezentate de SRI, SIE, STS și Ministerul Afacerilor Interne, în ședința CSAT, din 28 noiembrie, respectiv „analiză unor riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori statali și non- statali asupra infracțiunii IT&C" etc,  prevenția riscurilor trebuie să rămână o prioritate absolută, după modelul oferit de statele cu o democrație puternic consolidată.

 

Potrivit informațiilor prezentate și desecretizate,  STS (Serviciul Special de Telecomunicații) arată că au fost identificate atacuri cibernetice de tip DDOS la nivelul infrastructuri IT&C, precum şi la nivelul altor resurse din sfera guvernamentală, dar fără să identifice cine sunt spionii care au reușit să pună sub semnul întrebării existența democrației în România!

 

Atacurile la adresa infrastructurilor IT&C gestionate de STS au fost blocate cu succes, iar pentru celelalte au fost informaţi administratorii de sistem din cadrul instituţiilor afectate. La nivelul sistemelor de securitate cibernetică proprii nu au fost identificate indicii cu privire la compromiterea datelor aferente procesului de votare din SIMPV şi SICPV, subliniază STS. Totodată, pentru pregătirea procesului electoral, la nivelul STS s-au desfăşurat procese de identificare a ameninţărilor, evaluare a vulnerabilităţilor, analiză riscurilor, configurarea sigură, testarea de securitate cibernetică, precum şi implementarea măsurilor pentru asigurarea detecţiei, protecţiei, răspunsului şi recuperării în cazul incidentelor de securitate cibernetică.

 

În aceste condiții, cum este posibil că în România, stat membru al Alianței NATO, cu servicii de informații performanțe, să fie înregistrate „85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică și lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări, cu scopul de anonimizare avansate”? Cine a dirijat aceste atacuri, în condițiile în care raportul desecretizat, prezentat de Serviciului Român de Informații precizează că „întrucât evaluarea cu privire la atacul cibernetic este în derulare, în prezent nu deţinem date certe cu privire la atacator"?  Întrebarea așteaptă un răspuns, cu atât mai mult cu cât Administrația Prezidențială a transmis cu mult timp înainte de ședința CSAT, un comunicat, potrivit căruia "preşedintele Klaus Iohannis nu a primit informări din partea instituţiilor statului cu privire la existenţa unor riscuri de influenţare a alegerilor prezidenţiale sau cu privire la ingerinţe externe în procesul electoral”.

 

Recent, însă, Comisia parlamentară de control SIE a declarant că "au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral, în special din partea Rusiei, pentru a influența agenda publică prin folosirea inteligenței artificiale și prin promovare agresivă în online".

 

 Din perspectiva analizei de intelligence, verificarea presupunerilor, verificarea surselor și autocritica structurată, cunoscute drept tehnici analitice, confirmă validitatea informațiilor, ipotezelor sau scenariilor generate? Reprezintă răspunsul Comisiei de control SIE dovadă că, în pofida măsurilor de prevenire și combatere a riscurilor,  serviciile de informații din România, Germania, Franța sau Marea Britanie, pot fi depășite de amploarea atacurilor cibernetice și teroriste?

 

General Gabriel Oprea , fodt ministru al apărării naționale și  viceprim-ministru pentru securitate națională îndeamnă la  echilbru și la atitudini responsabile, precizând că „România are, în prezent, garanții de securitate pe care nu le-a mai avut până acum. România apără flancul estic al NATO și peste 2000 de km de frontieră a UE, inclusiv la Marea Neagră"!

 

În față riscurilor și amenințărilor asupra securității naționale,  cooperarea internațională între serviciile de informații este esențială!

 

România este apreciată drept al  doilea contributor în materie de informații secrete pentru Alianța NATO, serviciile de informații românești fiind apreciate inclusiv la nivelul NSĂ.

 

Și totuși, cum poate fi explicată „breșă" de securitate fe către entități statale și non-statale asupra României?

 

 Cu scopul prevenirii activităților de spionaj, statele și organizațiile internaționale au implementat măsuri pentru protejarea informațiilor sensibile. Legislațiile privind protecția datelor și securitatea cibernetică au fost întărite în multe țări, iar unele organizații internaționale, cum ar fi Interpol și Europol, colaborează pentru a combate amenințările globale.

 

Abilitatea spionilor, inteligență distructivă pentru statul spion, dar constructivă pentru țară în numele căreia operează deschide viitoare teme de analiză pe care le voi aborda în viitorul apropiat!

 

Este bine să nu uităm și faptul că nu oricine pozte să fie spion, spionajul fiind o adevărată artă ecercitata printr-o profundă cunoaștere a unor posibile ținte!

 

Și din acest punct de vedere, Importantă  informațiilor nu poate fi neglijată, cu atât mai mult cu cât cine are informația are și puterea, respectiv controlul!

 

Cu toate acestea, general Silviu Predoiu, fost șef al spionajului românesc atrăgea atenția că pe „frontul nevăzut" al serviciilor de informații externe nu există dușmani,  operandu-se cu parteneri sau ținte!

 

Nu cumva acest argument relevă maturitatea gândirii lui Napoleon Bonaparte care aprecia că „prieteniile nu sunt veșnice, dușmăniile nu sunt veșnice! Interesele sunt veșnice"?

 

Ce înseamnă interesele  din perspectiva unui stat, în condițiile în care a fi azi patriot obligă la curaj?

 

Spionajul este omniprezent, culegerea de informații fiind obligație în fișa postului specifică tuturor serviciilor de informații!

 

Astfel, tehnologiile de spionaj utilizate la nivel global  sunt centrate pe multiplicarea instrumentelor de supraveghere pentru a monitoriza comunicațiile electronice, inclusiv telefoanele mobile, e-mailurile, rețelele sociale și chiar sistemele de plăți online. În acest sens, potrivit Open Sources, proiectele globale precum PRISM (rețeaua de supraveghere globală a NSĂ) au fost folosite pentru a intercepta comunicațiile digitale ale cetățenilor și organizațiilor din întreaga lume.

 

Un loc aparte în practică serviciilor de informații revine sateliților, dar și dronelor de spionaj folosite atât în războiul din Ucraina, dar și în confruntările dintre Israel și Palestina. Utilizate pentru a colecta informații vizuale sau audio, având capacitatea de a survola terenuri vaste sau zone conflictuale, dronele  pot capta imagini de înaltă rezoluție ale infrastructurii strategice, activităților militare și chiar vehiculelor și oamenilor în timp real. Tehnologia SIGINT invită la cunoaștere! Interceptarea semnalelor, inclusiv a comunicațiilor telefonice, a mesajelor criptate și a e-mailurilor, reprezintă o formă esențială de spionaj.

 

Să fie oare o întâmplare, faptul că  serviciile de informații, precum CIA (Central Intelligence Agency) în Statele Unite, MI6 (Secret Intelligence Service) în Regatul Unit, GRU (Main Intelligence Agency) în Rusia, Mossad în Israel, R&AW (Research and Analysis Wing) în India, MPS (Ministerul Securității Publice) și nu în utlimul rând MSS (Biroul de Informații al Ministerului de Securitate de Stat) din China folosesc TECHINT echipamente avansate pentru a spiona canale de comunicare interne și externe, inclusiv la nivelul fostului cancelar german Angela Merkel?  Cât de adevărat este faptul că programul „XKeyscore“ al NSĂ, permite în multiple cazuri colectarea de informații din baze de date ale poștei electronice, conversații online sau istoria browser-ului?

 

Cine nu practica spionajul?

 

Un raport al  Comisiei Parlamentului European, prezentat in plen la data de 8 mai 2023, precizat de Open Sources/europalibera.rog, aminteste despre Pegasus, un spyware dezvoltat de firma israeliană de arme cibernetice NSO Group, cumparat de serviciile de informații europene  prin intermediul unor firme private. Cercetarile intreprinse de catre Comisie au arătat că Pegasus și-a vândut produsele către 22 de utilizatori finali din nu mai puțin de 14 state membre, printre care Polonia, Ungaria, Spania, Țările de Jos și Belgia, fiind suspiciuni ca unele guverne din UE il folosesc pentru a spiona personalități, responsabili politici, jurnaliști și europarlamentari. Pegasus este un spyware  care poate fi instalat pe ascuns pe telefoanele mobile, dar și pe alte dispozitive care rulează majoritatea versiunilor de iOS și Android.Trebuie amintit si faptul ca Pegasus a fost subiect de discutie intr-un adevarat scandal mondial, in urma unor suspiciuni, pentru ca ar fi spionat numerelor a cel puţin 180 de jurnalişti, 85 de militanţi pentru drepturile omului sau chiar 14 şefi de stat, printre care şi preşedintele francez Emmanuel Macron, potrivit  Open Sources / agerpres.ro.

 

„Pegasus” nu este singurul spywere!

 

„RiseProject.ro” preciza ca Hacking Team – o controversată firmă privată de IT care oferă softuri de spionaj informatic agențiilor guvernamentale de pe șase continente. Ettercap, numele inițial al softului produs de HackingTeam, putea penetra orice computer vizat. Un alt soft mai performant care spionează telefoanele mobile este DaVinci. Concret, acesta poate scoate din dispozitivele smartphone liste de apeluri, mailuri, sms-uri, copia tastelor apăsate, istoricul navigării pe internet, dar și geolocalizarea dispozitivelor sau colectarea zgomotelor de fond sau a conversațiilor prin microfonul telefonului.

 

Lasand la o parte lupta pentru putere, spionajul costa!

 

Cine finanteaza spionajul?

 

Dupa cum se poate constata, spionajul la nivel global reprezintă un complex de activități secrete desfășurate de guverne, organizații sau chiar entități private, cu scopul de a colecta informații sensibile despre adversari, rivali sau competitori, sau de a influența evenimentele geopolitice.

 

Daca spionajul guvernamental este implicat în colectarea de informații despre alte țări sau organizații, pentru a proteja securitatea națională, a preveni amenințările externe sau a sprijini politica externă a statului, iar spionajul militar se concentrează pe obținerea de informații despre forțele armate ale altor state, strategii de apărare, dotări și tehnologii militare, spionajul cibernetic implică "spioni" hackeri care patrulează rețelele pentru a fura date, a spiona guvernele, companiile sau organizațiile internaționale. Cum poate fi explicat faptul ca  grupurile de hackeri, precum APT10 și APT28 , suspectate de a fi asociate cu China și Rusia, sunt finantate de statele interesate?

 

Spionajul schimba Noua Ordine Mondiala?

 

Desi nu cred in "Teoria conspiratiilor", in unele cazuri, spionajul nu vizează doar colectarea de informații, ci și influențarea deciziilor politice sau sociale, influentarea alegerilor, Lobbying și manipularea opiniei publice!

 

Fiecare mare putere mondială are strategii de a influența alte țări prin campanii de informații sau prin manipularea mass-mediei. Astfel, spionajul a devenit o componentă esențială a geopoliticii contemporane și va continua să evolueze odată cu progresele tehnologice.

 

In conditiile in care lupta pentru resurse ofera continut razboiului si spionajului economic, ce s-ar intampla daca, teoretic vorbind, informatiile secrete ar fi valorificate pe Bursa in baza unui Contract for Difference” (CFD)?

 

De fapt, cat costa o informatie secreta?

 

Romania, incotro?