AnnaNoraRotaru​ - CĂLĂTORIE ÎN TIMP...

 

CĂLĂTORIE ÎN TIMP...

AnnaNoraRotaru​

 

 

~*~

 

Viața-ntreagă ni-e doar ca o călătorie-n timp...

Un tren și-un bagaj, cu simțămintele puzderii...

Într-una dau năvală, roiuri, roiuri în răstimp,

Născute, dospite-n sânul fiecărui anotimp,

Când înălțat și când strivit sub jugul poverii:

Al plăcerii, dar și-al durerii...

Aduni, oprindu-te prin gări, soiuri de senzații,

Te bucuri, te rănești, te oblojești și chiar înveți

Din greșeli, dezamăgiri, având și satisfacții,

Deslușind crude-adevăruri, iluzii și-aberații,

Trecând prin labirint, cu furtuni, ploi și nămeți,

Din toatele-adunând poveți...

Poți să vezi, s-auzi, să miroși, s-atingi, să guști,

Pe drumu-i cunoscând bucurii, tristeți și frică...

Disperări, păreri de rău, din singurătăți să muști,

Ades simțind ca vietățile, ce-s ferecate-n cuști,

Dar, zvârlit în șanț, nu dispera, căzut, tu îți ridică

Trupul, dacă-n noroaie pică...

Luptând cu monștrii tăi, vei învăța să te ferești,

Răzbătând talazuri din oceane furtunoase...

Pe tine să te-ntreci, când vlăguit mai obosești,

Crucea, de te-apasă, să mergi, să nu te-oprești,

Învinge valurile vieții, oricât par dușmănoase,

Vor fi mai calme și duioase !

Că, nu-i plină viața doar cu rele, dar și bune...

E-atâta de frumoasă, că merită să ți-o trăiești...

Te iartă, fă curaj, răbdare fă-ți și vise nebune,

Un soare-ți va luci iar, razele-o să te-ncunune,

Ți-or lumina călătoria, pretinde ce-ți dorești,

Învață să ierți și să iubești !

 

~*~

________________ NORA _______________

versuri din vol. __ „Pe tărâmuri neumblate"__