MAI
STAI VISE...
AnnaNoraRotaru
~*~
Stai,
nu-mi pleca, vis suav de tinerețe,
Așteaptă-mă,
ca să te prind de-aripă...
Mai
stai cu mine, rămâi să-mi dai binețe,
Când
mă trezesc din gândurile-mi răzlețe,
Să
sorb din apa vieții picături de clipă!
Mai
stai, c-am adunate-ncă flori de dor,
Ce
le-am sădit pe fruntea sufletului meu...
Sunt
flori de colț, aduse de-un condor,
Ce-a
obosit să mi le tot poarte-n zbor,
De
veste să nu-l prindă Negrul Zmeu!
Mai
stai vis de tinerețe, cine te gonește ?
Port
suflul trecutului, dar și-al viitorului...
Unul
la colț așteaptă și-altul mă pândește,
De-ncerc
să scap, trecutu-mi zice, „opreste”,
Dar
fug, prinzându-mă de coama norului !
Fără
tine, sunt ca visătorul pustiit de vise,
Purtat-aiurea,
de vânt, gând și de cuvânt...
Fără
tine, mi-s porțile sufletului închise
Și,
oricât să făuresc în minte-mi paradise,
Mă
simt un om stingher, fără veșmânt!
Mai
stai vise... mi-e încă drag de viață,
Cu
tine ia-mă, că simt în ceafă temnicerii...
Cu
mâinile lor aspre, de haine mă agăță,
De
pe mosor, să-mi tragă capătul de ață,
Lăsându-mă
biet prizonier, în mrejele tăcerii !
~*~
_________________
NORA ________________
versuri
din vol. __ „Pe urma pașilor pierduți"__

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu