Nicolae Mătcas - Fiindcă Iubesc

 

Fiindcă Iubesc

 

~*~

M-am îmbolnăvit de-o maladíe incurabilă: gelozia.

Mi-i ciudă pe floarea din glastră care te poate privi
la orice oră a zilei,
Pe cărțile de pe stelaj
ale căror file le mângâie privirile tale,
Pe ceașca de cafea ce te sărută în fiece dimineață,
Pe cei patru pereți care se culcă și se scoală cu tine
în fiece zi.


L-aș chema la duel pe orice băiat care ți-ar propune
să te însoțească la cinema,
Pe orice poet pe care l-ar inspira chipul tău,
Pe orice trecător care și-ar opri asupra-ți privirile sale,
Pe orice bărbat cutezând să te dezbrace fie și-n gând.

Iar dacă se va întâmpla
Să te ții de mână cu vreun băiat prin Cișmigiu,
Să-l fericești pe vreun poet cu inspirația ta,
Să-l accepți doar în gând pe bărbatul jinduind a-ți fura fecioria,
Să știi că te voi urî.

Fiindcă iubesc.

 

~*~

Nicolae Mătcas