Shengen?
Nicht!
Moto:
„De austrieci vă spun,/ Când îi văd că ni se-opun,/ Scurt pe doi - părerea
mea,/ E că nu au cherestea!” (SPAȚIU SCHENGEN, Bostan Iulian, facebook,
08.12.2022)
Trecu pe lângă noi... Era să-l atingem.
Luam automat viză pentru SUA! Nicht! Au zis austriecii! Ăia cărora le-am dat
petrolul pe mai nimic și buștenii doar lor, aproape pe gratis! Ba nu cu multe
zile în urmă, conducerea OMV a cerut audiență la președinte și au obținut-o și
au cerut gazele din Marea Neagră, fără preempțiunea de a da, dacă este necesar,
gazele cetățenilor români. Să spună șeful clar ce i-au cerut. Nicht! Vă propun
spre lectură un articol de excepție publicat de către poetul național Mihai
Eminescu în anul 1877. Deși îi critică pe conducătorii țării din epoca sa, se
potrivește și clasei conducătoare din România zilelor noastre, Klaus, Ciucă al
lor, Ciolacu, Rareș Bogdan și altora, care cu un efort colectiv au reușit să ne
scoată Shengenul din cap. Echiar în timpul când plătim masa unui soldat român
cu 32 de lei pe zi, iar masa unui soldat străin cu 520 de lei pe zi. De
cheltuielile de cazare..... hotel de lux! Se pare ca stafia fanariotă bântuia
nu numai pe veremea lui Eminescu, ci continuă, peste secole, să chinuie poporul
român, ca un blestem ce nu se mai sfârșește...
MIHAI
EMINESCU: NETREBNICII CARE NE CONDUC
Ce cautã aceste elemente nesãnatoase în
viața publicã a statului? Ce cautã acești oameni care pe calea statului voiesc
sã câstige avere si onori, pe când statul nu este nicăieri altceva decât organizarea
cea mai simplã posibilã a nevoilor omenesti? Ce sunt aceste pãpuși care doresc
a trăi fãrã muncã, fãrã stiintã, fãrã avere moștenitã, cumulând câte trei,
patru însãrcinãri publice dintre care n-ar putea sã împlineascã nici pe una în
deplina constiintã? Ce cãuta d. X profesor de universitate, care nu stie a
scrie un șir de limbã româneascã, care n-are atâtea cunoștinte pozitive pe câte
are un învãțãtor de clase primare din tãrile vecine si care, cu toate acestea,
pretinde a fi mare politic și om de stat? Ce cautã? Vom spune noi ce cautã.
Legile noastre sunt strãine; ele sunt fãcute pentru un stadiu de evoluțiune
socialã care în Franța a fost, la noi n-a fost încã. Am făcut strane în
biserica naționalitãții noastre, neavând destui notabili pentru ele, am durat
scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, care sã constituie clasa
de mijloc, le-au umplut caraghioșii și haimanalele, oamenii a căror muncã și
inteligențã nu plãteste un ban roșu, stârpiturile, plebea intelectualã si
moralã. Arionii de tot soiul, oamenii care riscã tot pentru cã n-au ce pierde,
tot ce-i mai de rând si mai înjosit în orașele poporului românesc. Cãci, din
nefericire, poporul nostru stã pe muchia ce desparte trei civilizații
deosebite: cea slavã, cea occidentalã si cea asiaticã și toate lepãdãturile
Orientului și Occidentului, grecești, jidovești, bulgărești, se grãmãdesc în
orașele noastre, iar copiii acestor lepãdãturi sunt liberalii noștri. și, când
lovești în ei, zic cã lovești în tot ce-i românesc si cã ești rãu român; dar
acum, de ne veți fi iertat sau nu, sã stãm de vorbã gospodãrește si sã vã
întrebãm ce poftiți d-voastrã? Și, ca sã stim cã aveti dreptul de a pretinde,
sã întrebãm ce produceți? Arãtați-ne în Adunãrile d-voastrã pe reprezentanții
capitaliilor și fabricelor mari, pe reprezentanții clasei de mijloc care sã se
deosebeascã de fabrica de mofturi ale Telegrafului, și ale Românului si de
fabrica d-voastrã de palavre din Dealul Mitropoliei? Ciudatã țarã, într-adevãr!
Pe cei mai mulți din acești domni statul i-a crescut, adicã i-a hranit prin
internate, ca dupã aceea sã-și câștige, printr-un meșteșug cinstit, pâinea de
toate zilele. Dar statul a ajuns la un rezultat cu totul contrar. După ce
acești domni și-au mântuit așa-numitele studii, vin iar la stat si cer sã-i
cãpãtuiascã, adicã sã-i hrãneascã pânã la sfârșitul vieții. Dar nu-i numai
atâta. Țãrani? Nu sunt. Proprietari nu, învățați nici cât negrul sub unghie,
fabricanți numai de palavre, meseriași nu, breaslã cinstitã n-au, ce sunt dar?
Uzurpatori, demagogi, capete deșarte, leneși care trãiesc din sudoarea
poporului fãrã a o compensa prin nimic, ciocoi boieroși și fudui, mult mai
înfumurați decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale tãrii. De acolo
pizma cumplitã pe care o nutresc aceste nulitãți pentru orice scânteie de merit
adevãrat si goana înversunatã asupra elementelor intelectuale sãnãtoase ale
tãrii, pentru ca, în momentul în care s-ar desmetici din beția lor de cuvinte,
s-ar mântui cu domnia demagogilor. Într-adevãr, cum li s-ar deschide oamenilor
ochii când unul le-ar zice Ia stați, oameni buni! Voi plãtiți profesori care
nici vã învațã copiii, nici carte stiu; plãtiti judecãtori nedrepți și
administratori care vã furã, cãci nici unuia dintr-însii nu-i ajunge leafa. iar
aceștia vã amețesc cu vorbe și vã îmbatã cu apã rece. Apoi ei toti poruncesc și
nimeni n-ascultã. Nefiind stăpân care să-i ție în frâu, ei își fac mendrele și
vã sãrãcesc, creându-și locuri și locușoare, deputãții, primãrii, comisii si
multe altele pe care voi le plãtiți peșin, pe când ei nu vã dau nimic, absolut
nimic în schimb, ci din contrã vã mai și dezbracã, după ce voi i-ați înțolit.
N-ar fi mai bine ca sã stăpâneascã cei ce n-au nevoie de averile voastre, având
pe ale lor proprii? Sau cel puțin oameni care, prin mintea lor bine așezatã, vã
plãtesc ce voi cheltuiți cu dânșii? De aceea, alungați turma acestor netrebnici
care nu muncesc nimic și n-au nimic și vor sã trãiascã ca oamenii cei mai
bogați, nu știu nimic si vreau sã vã învețe copiii, și n-au destulã minte pentru
a se economisi pe sine și voiesc sã vã economiseascã pe voi toți.”
(Din ciclul Icoane vechi si icoane nouã,
publicat în Timpul, în 1877)
“Nu poti învata nimic pe nimeni; poti doar
sa ajuti pe cineva sa descopere.” Galileo Galilei
Gl. bg. (r.) prof. univ. dr. ing.
Constantin Nitu
http://sig.trei.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu