vineri, 9 decembrie 2022

Constantin Nitu - Shengen? Nicht!

 




Shengen? Nicht!

 

Moto: „De austrieci vă spun,/ Când îi văd că ni se-opun,/ Scurt pe doi - părerea mea,/ E că nu au cherestea!” (SPAȚIU SCHENGEN, Bostan Iulian, facebook, 08.12.2022)

 

Trecu pe lângă noi... Era să-l atingem. Luam automat viză pentru SUA! Nicht! Au zis austriecii! Ăia cărora le-am dat petrolul pe mai nimic și buștenii doar lor, aproape pe gratis! Ba nu cu multe zile în urmă, conducerea OMV a cerut audiență la președinte și au obținut-o și au cerut gazele din Marea Neagră, fără preempțiunea de a da, dacă este necesar, gazele cetățenilor români. Să spună șeful clar ce i-au cerut. Nicht! Vă propun spre lectură un articol de excepție publicat de către poetul național Mihai Eminescu în anul 1877. Deși îi critică pe conducătorii țării din epoca sa, se potrivește și clasei conducătoare din România zilelor noastre, Klaus, Ciucă al lor, Ciolacu, Rareș Bogdan și altora, care cu un efort colectiv au reușit să ne scoată Shengenul din cap. Echiar în timpul când plătim masa unui soldat român cu 32 de lei pe zi, iar masa unui soldat străin cu 520 de lei pe zi. De cheltuielile de cazare..... hotel de lux! Se pare ca stafia fanariotă bântuia nu numai pe veremea lui Eminescu, ci continuă, peste secole, să chinuie poporul român, ca un blestem ce nu se mai sfârșește...

 

 

 

MIHAI EMINESCU: NETREBNICII CARE NE CONDUC

 

 

Ce cautã aceste elemente nesãnatoase în viața publicã a statului? Ce cautã acești oameni care pe calea statului voiesc sã câstige avere si onori, pe când statul nu este nicăieri altceva decât organizarea cea mai simplã posibilã a nevoilor omenesti? Ce sunt aceste pãpuși care doresc a trăi fãrã muncã, fãrã stiintã, fãrã avere moștenitã, cumulând câte trei, patru însãrcinãri publice dintre care n-ar putea sã împlineascã nici pe una în deplina constiintã? Ce cãuta d. X profesor de universitate, care nu stie a scrie un șir de limbã româneascã, care n-are atâtea cunoștinte pozitive pe câte are un învãțãtor de clase primare din tãrile vecine si care, cu toate acestea, pretinde a fi mare politic și om de stat? Ce cautã? Vom spune noi ce cautã. Legile noastre sunt strãine; ele sunt fãcute pentru un stadiu de evoluțiune socialã care în Franța a fost, la noi n-a fost încã. Am făcut strane în biserica naționalitãții noastre, neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, care sã constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghioșii și haimanalele, oamenii a căror muncã și inteligențã nu plãteste un ban roșu, stârpiturile, plebea intelectualã si moralã. Arionii de tot soiul, oamenii care riscã tot pentru cã n-au ce pierde, tot ce-i mai de rând si mai înjosit în orașele poporului românesc. Cãci, din nefericire, poporul nostru stã pe muchia ce desparte trei civilizații deosebite: cea slavã, cea occidentalã si cea asiaticã și toate lepãdãturile Orientului și Occidentului, grecești, jidovești, bulgărești, se grãmãdesc în orașele noastre, iar copiii acestor lepãdãturi sunt liberalii noștri. și, când lovești în ei, zic cã lovești în tot ce-i românesc si cã ești rãu român; dar acum, de ne veți fi iertat sau nu, sã stãm de vorbã gospodãrește si sã vã întrebãm ce poftiți d-voastrã? Și, ca sã stim cã aveti dreptul de a pretinde, sã întrebãm ce produceți? Arãtați-ne în Adunãrile d-voastrã pe reprezentanții capitaliilor și fabricelor mari, pe reprezentanții clasei de mijloc care sã se deosebeascã de fabrica de mofturi ale Telegrafului, și ale Românului si de fabrica d-voastrã de palavre din Dealul Mitropoliei? Ciudatã țarã, într-adevãr! Pe cei mai mulți din acești domni statul i-a crescut, adicã i-a hranit prin internate, ca dupã aceea sã-și câștige, printr-un meșteșug cinstit, pâinea de toate zilele. Dar statul a ajuns la un rezultat cu totul contrar. După ce acești domni și-au mântuit așa-numitele studii, vin iar la stat si cer sã-i cãpãtuiascã, adicã sã-i hrãneascã pânã la sfârșitul vieții. Dar nu-i numai atâta. Țãrani? Nu sunt. Proprietari nu, învățați nici cât negrul sub unghie, fabricanți numai de palavre, meseriași nu, breaslã cinstitã n-au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deșarte, leneși care trãiesc din sudoarea poporului fãrã a o compensa prin nimic, ciocoi boieroși și fudui, mult mai înfumurați decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale tãrii. De acolo pizma cumplitã pe care o nutresc aceste nulitãți pentru orice scânteie de merit adevãrat si goana înversunatã asupra elementelor intelectuale sãnãtoase ale tãrii, pentru ca, în momentul în care s-ar desmetici din beția lor de cuvinte, s-ar mântui cu domnia demagogilor. Într-adevãr, cum li s-ar deschide oamenilor ochii când unul le-ar zice Ia stați, oameni buni! Voi plãtiți profesori care nici vã învațã copiii, nici carte stiu; plãtiti judecãtori nedrepți și administratori care vã furã, cãci nici unuia dintr-însii nu-i ajunge leafa. iar aceștia vã amețesc cu vorbe și vã îmbatã cu apã rece. Apoi ei toti poruncesc și nimeni n-ascultã. Nefiind stăpân care să-i ție în frâu, ei își fac mendrele și vã sãrãcesc, creându-și locuri și locușoare, deputãții, primãrii, comisii si multe altele pe care voi le plãtiți peșin, pe când ei nu vã dau nimic, absolut nimic în schimb, ci din contrã vã mai și dezbracã, după ce voi i-ați înțolit. N-ar fi mai bine ca sã stăpâneascã cei ce n-au nevoie de averile voastre, având pe ale lor proprii? Sau cel puțin oameni care, prin mintea lor bine așezatã, vã plãtesc ce voi cheltuiți cu dânșii? De aceea, alungați turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic și n-au nimic și vor sã trãiascã ca oamenii cei mai bogați, nu știu nimic si vreau sã vã învețe copiii, și n-au destulã minte pentru a se economisi pe sine și voiesc sã vã economiseascã pe voi toți.”

 

(Din ciclul Icoane vechi si icoane nouã, publicat în Timpul, în 1877)

 

“Nu poti învata nimic pe nimeni; poti doar sa ajuti pe cineva sa descopere.” Galileo Galilei

 

Gl. bg. (r.) prof. univ. dr. ing. Constantin Nitu

http://sig.trei.ro









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu