joi, 22 decembrie 2022

Parohiei Malovăţ-Mehedinţi - SCRISOARE PASTORALĂ - 483

 



Scrisoare pastorală

Foaie periodică,  gratuită  a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi

Anul XXII(2022),  nr. 483(1 – 15 Decembrie)

 

 

Dragii mei enoriași!

Slăvitul Praznic al Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos și celelalte Sărbători să vă aducă binecuvântare în tot lucrul cel bun, spor duhovnicesc, bucurie în suflet și sănătate, iar Anul Nou care vine să ne găsească în pace, liniște sufletească, bună înțelegere și trăire creștinească.

Sfintele Sărbători cu sănătate și fericire!La mulți ani!

*

Boierii Europei. Am trăit toți românii în aceste zile umilința la care ne-a supus Austria prin votul ei negativ privind intrarea țării noastre în spațiul Schengen.  Pe lângă pierderile economice enorme pe care le vom înregistra în continuare încă multă vreme cât vom fi în afara acestui spațiu, am fost loviți în demnitatea noastră de națiune europeană, membră cu drepturi depline în Uniunea Europeană. Ani de-a rândul am tot strâns cureaua, am renunțat la multe, am dat cedat la prețuri de nimic o bună parte din resursele solului și subsolului nostru, numai să împlinim toate condițiile ce ne-au fost impuse. Când credeam că nu mai este nici un impediment în drumul nostru, iată că un  oarecare minte cu nerușinare și ne pune în cârcă învinuiri fără temei, eliminându-ne din cursă. Cu siguranță că dacă le-am fi dat și restul de gaze din Marea Neagră, individul cu pricina s-ar fi îmbătat de fericire și nu i s-ar mai fi năzărit vreun imigrant  în România. Ceilalți ,,grei” ai Europei ne-au dat dreptate, ne-au mângâiat împăciuitor și ne-au trimis acasă!

Protestele neprevăzute ale populației față de firmele austriece au dovedit că încă n-a dispărut bruma de demnitate din fibra neamului românesc. Chiar dacă autoritățile noastre au fost împăciuitoare, dând dovadă de diplomație, prudență, ca să nu zic de lașitate, un zid nevăzut s-a ridicat între români și europeni. Nu numai că acuzațiile austriece erau niște minciuni sfruntate, dar sclifosita de babă europeană primea în spațiul cu pricina o țară, Croația, care avea reale probleme cu imigrația. Ciudat: să vezi ceea ce nu există și să nu vezi ceea ce există! Întrebăm și noi, așa, nu cumva faptul că România și Bulgaria erau țări ortodoxe făcea ca să nu fie primite, în timp ce Croația, țară catolică, era primită, trecându-se peste ,,păcatele” ei reale?

Am crezut că intrăm în Uniunea Europeană și vom fi tratați ca o țară egală în drepturi și obligații cu celelalte țări membre; că vom fi la aceeași masă cu toți ceilalți membrii; că nu vom fi socotiți rudele sărace ale noului imperiu; că vom păstra suveranitatea statală și demnitatea de neam; că ne vom administra bogățiile așa cum vom socoti că este mai bine în interesul poporului român; că ni se vor respecta valorile morale și spirituale. După câteva decenii ne dăm seama tot mai mult că a fost o mare păcăleală!

Boierii au rămas tot boieri; săracii tot săraci! Am fost mereu printre cizmele marilor coloși. Au venit aici romanii, au venit goții, hunii, avari, pecenegii, cumanii, slavii, tătarii, turcii, nemții, rușii, austriecii, ungurii. Toți, dar absolut toți, ne-au cerut ,,pământ și apă”, cum a spus Poetul, cu tot ce-a fost pe pământ, în pământ, pe apă și sub apă. Le-am dat la toți, chiar mai mult decât au cerut, convinși fiind că toate sunt cu știrea și cu voia lui Dumnezeu, că toate nenorocirile nu sunt altceva decât ,,biciul lui Dumnezeu” pentru păcatele noastre.  S-au dărâmat acele mari imperii și au rămas amintiri sau câteva rânduri într-o carte de istorie despre ele. Românii au supraviețuit prin vreme, s-au constituit în state de sine stătătoare, au scris cu sânge istorie pe câmpurile de luptă și și-au apărat granițele și valorile.

Astăzi facem parte dintr-un mare imperiu. Dacă ne uităm atenți, imperiul se compune din multe foste imperii, care au stăpânit multe-multe teritorii străine de-a lungul veacurilor. De acolo au curs averi fără de număr spre cei puternici ai Europei. Imperii continentale, imperii coloniale, care au marcat  istoria multor state din întreaga lume. Astăzi socotim că occidentalii sunt cu mult înaintea noastră, fiindcă au multe și de toate. Toate acele bogății s-au dus acolo din țările subjugate, reprezintă sudoarea și sângele milioanelor de oropsiți ai vieții de prin țările ocupate. Când pe la noi mărșăluiau  hoardele asiatice, trecând prin foc și sabie orice firicel de viață întâlnit în cale, când nu rămânea piatră pe piatră în calea lor, occidentalii își construiau liniștiți universități, biblioteci, catedrale, palate și cetăți, cântau și dansau, petreceau și se simțeau în siguranță, fiindcă ,,porțile” Europei erau apărate  de români!

Ne observăm ,,partenerii” de drum de astăzi și vedem în ei foste sau actuale puteri continentale sau coloniale: americanii, englezii, francezii, germanii, spaniolii, italienii, olandezii, portughezii, turcii, austriecii și alții. Mentalitatea lor de ,,stăpâni” ai lumii s-a păstrat până azi. Dovadă că nu pot să înțeleagă că state precum România au dreptul să fie tratate pe picior de egalitate, că nu sunt slugile din debara. E greu să înțeleagă că doar lor li se cuvine totul, că micile state care au aderat la alianța cu ele nu sunt nici carne de tun și nici vaci de muls, ci parteneri de drum.

Am avut întotdeauna credința în Dumnezeu și în dreptatea lui; nu am răpit bunurile altora, ci ne-am mulțumit cu ale noastre, atâtea câte au fost. Am ajutat pe cei în suferință și în nevoie, deși ne-au jefuit alții cu sălbăticie, când au avut prilejul. Am ajut convingerea că ,,Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă și celor smeriți le dă ajutor!” Așa a spus Mântuitorul și așa credem. Coloși cu picioare de lut și cu fumuri de superioritate am mai văzut și vom mai vedea, cu siguranță, fiindcă neamul românesc va supraviețui tuturor micimilor și ranchiunelor, tuturor urilor și dușmăniilor, căci va avea întotdeauna ca aliat de nădejde pe Dumnezeu și credința în El. Așa să ne ajute Dumnezeu!  

*

Cuvinte părintești. Continuăm să selectăm din scrierile Sfinților Părinți alte câteva referiri la Bine și înfăptuirea lui. Sunt foarte potrivite tocmai în această perioadă. Iată-le:

,,Nimeni nu poate săvârşi binele decât cu ajutorul lui Dumnezeu, de asemenea nici un demon şi nici un om nu săvâr­şeşte răul, dacă Dumnezeu nu i-ar îngădui prin aceeaşi judecată dreaptă”(…); Cine nu recunoaşte, că binele pe care îngerii sau oa­menii îl pot face, depinde numai de Cel Atotputernic, acela este cu adevărat nebun”(FER. AUGUSTIN); ,,Aveţi împrejurul vostru oameni, cărora puteţi să le faceţi bine, nu încetaţi de a-l face!”(EPIST. SF. BARNABA); ,,Mai întotdeauna binele, cu toate că este de-a pururi folositor, este dispreţuit. Totuşi, oamenii se îngrijesc de el, aducându-şi aminte de teama plină de iubire de oameni a drep­tăţii”(CLEMENT ALEXANDRINUL);  ,,Ziua şi noaptea să vă luptaţi pentru binele tuturor fra­ţilor... Să nu vă căiţi pentru nici o binefacere, fiţi gata pentru tot lucrul bun”(SF. CLEMENT ROMANUL); ,,Mâinile tale să facă binele, pentru ca să poată da şi celui care are trebuinţă(….). Cugetă la bine, ca să te fereşti de a gândi la rău, căci duhul omului n-ar putea sta fără să facă ceva”(SF. EFREM SIRUL); ,,Se va face dublă binefacerea ta, dacă o faci degrabă. Ceea ce se aduce cu sufletul trist sau de nevoie este neplăcut şi cu totul lipsit de podoabă, trebuie să ne veselim, nu să plân­gem, când facem binefacere(…). Nu trebuie făcut bine la cei care nu vor; binefacerea trebuie făcută celor care vor(…). Cel care nu face şi nu cunoaşte decât binele nu se poate hotărî să recunoască răul(…). Să reînsufleţim în noi, când e vorba de a face binele, ardoarea spiritului şi să ne temem să nu cădem în somnul morţii, la adăpostul căruia duşmanul să vină şi să semene neghina sa”(SF. GRIGORE DE NAZIANZ).

*

Ioan Alexandru. Despre Ioan Alexandru am auzit încă din seminar. Îi găseam articole în „Luceafărul“, „România literară“, „Contemporanul“ şi alte publicaţii literare. Le decupam şi le păstram cu sfinţenie. Vorbea ca nimeni altul despre multe şi de toate. Avea un limbaj ales, o înlănţuire de idei inimitabilă.

Când am ajuns la facultate, am avut prilejul fericit să-l cunosc. L-am audiat la câteva conferinţe la Ateneul Român. Vorbirea lui era fără seamăn. Făcea parte din stirpea marilor oratori de altădată. Te purta prin cer şi pe pământ şi uitai de tine, de locul unde te găseai şi de timpul care se scurgea. Capta auditoriul trup şi suflet. Nu-i dădea voie să evadeze din cadrul, din universul mirific pe care i-l crea vorbirea lui. Nimeni nu avea voie să doarmă, să gândească la altceva, să vorbească cu vecinul, să citească ceva ori, pur şi simplu, să tragă de timp, aşa cum se întâmpla pe la şedinţe şi conferinţe de tot felul. Pe Ioan Alexandru simţeai nevoia să-l urmăreşti, să-l asculţi. Te electriza. Despre orice ar fi vorbit, ştia să scoată bulgări de aur şi scânteieri de jar. Cele mai dragi, în cuvântări şi în articole, erau temele privind patria, patriotismul, universul eminescian.

Am vorbit cu dânsul faţă către faţă la înmormântarea patriarhului Justinian. I-am scris apoi câteva scrisori, dar nu mi-a răspuns.

Când a venit părintele Galeriu la Facultatea de Teologie din Bucureşti, drumurile lui Ioan Alexandru au devenit tot mai dese pe acolo. Până atunci îl vedeam din când în când, pe coridoare ori pe stradă, cu părintele profesor Dumitru Stăniloae. În culise vorbeau colegii că părintele Stăniloae i-ar fi fost naş. Oricum, aveau ce să discute. Îi cumpăram cărţile de poezie şi i le citeam cu nesaţ. Îmi plăceau mult elementele religioase, care apăreau destul de frecvent. La „Europa liberă“ era numit „misticul regimului“ şi era criticat, dar cred că asta îl ajuta să se manifeste mai în voie. Cei care nu erau pe placul celor de la „Europa liberă“ aveau şansa să se manifeste mai în voie în ţară. Doamna Zoe Dumitrescu-Buşulenga îl luase asistent la catedra de limba română şi propusese înfiinţarea unei catedre speciale de eminescologie pentru Ioan Alexandru.

Lângă Facultatea de Teologie era biserica „Sfânta Ecaterina“, unde noi, studenţii, făceam practica obişnuită. Când părintele Galeriu a început să-şi ţină vestitele sale predici şi meditaţii, Ioan Alexandru era prezent acolo de fiecare dată. Uneori era anunţat prin afişe că ţine o conferinţă în cine ştie ce loc. Dacă la acea oră vorbea părintele Galeriu, Ioan Alexandru era la biserică. După ce termina părintele Galeriu, pleca şi dumnealui spre locul unde era anunţat. Se auzea că la cursurile dânsului se ducea şi lume din oraş, care nu avea legătură propriu-zisă cu universitatea. Asemenea lucruri se întâmplau doar la Iorga, la Pârvan şi Călinescu!

După Revoluţie, a intrat în viaţa politică, a ajuns în Senatul României. Din câte cunosc, lui i se datorează faptul că în sala de şedinţe a senatului a fost pusă Sfânta Cruce pe perete. La mineriada din 1990, când vitejii mineri au pătruns în clădirea Parlamentului şi toţi tremurau de frică, Ioan Alexandru a luat Sfânta Cruce în mâini şi a strigat, precum oarecând arhanghelul Mihail: „Opriţi-vă!“ Şi minerii s-au oprit şi nu s-a vărsat sânge. La o conferinţă naţională a preoţilor din România a vorbit şi Ioan Alexandru. A fost superb! Ideea principală a vorbirii a fost aceasta: numai prin Sfânta Cruce vom învinge ca popor şi ca indivizi.

A făcut călătorii în Statele Unite, ca senator, poet, universitar. A fost primit de şefi de state. Am aflat, dar n-am crezut, că în ultima vreme deviase spre o sectă oarecare, de mare popularitate în America. Circula zvonul că prin oraşele din Transilvania ţinea cuvântări contra Ortodoxiei. Aş vrea din tot sufletul să cred că nu era adevărat. S-a auzit că pe când vorbea la Oradea împotriva Sfintei Cruci, a căzut ca fulgerat, victimă a unui accident cerebral. De atunci s-a auzit tot mai puţin despre Ioan Alexandru. Ştiam că fusese dus în Germania, unde avea un fiu preot, spre a fi tratat şi îngrijit. A mai vegetat câţiva ani, după care s-a stins.

Prin dispariţia lui Ioan Alexandru literatura română, cultura în general şi poporul român, au rămas mai sărace. Ioan Alexandru le crea o valoare de referinţă. Şi pe bună dreptate!

Dumnezeu să te odihnească, frate Ioane!

*

Contribuția de cult. La 30 noiembrie am încheiat cu colectarea contribuției de cult pe 2022. Precizăm că în parohia noastră contribuția de cult nu constă dintr-o sumă fixă, sau dintr-o obligativitate. Fiecare familie sau enoriaș al parohiei achită, de bunăvoie și nesilit de nimeni, ceva pentru contribuția de cult după principiul: dacă vrea și cât vrea. Totodată, în parohia noastră serviciile religioase sunt gratuite, indiferent dacă familia/enoriașul solicitant a achitat sau nu ceva pentru contribuția de cult. Preotul este la dispoziția tuturor, indiferent dacă a achitat ceva pentru contribuția de  cult, 24 ore pe zi, 365 zile pe an. În rest, este liber! Dacă, totuși, cineva vrea neapărat să achite vreo plată pentru serviciile religioase de care beneficiază, tariful este unul și același pentru toate serviciile: zero lei, zero bani! Dacă i se pare că-i prea mult, negociem și putem să mai reducem din tarif! Putem să facem un bilanț privind contribuția pe 2022:

-În Malovăț au achitat contribuția de cult 92,37%. Cele mai mici sume au fost: 3 familii au achitat câte 5 lei, iar patru familii câte 10 lei.  Fruntașii sunt următorii: I. Ștefu Costinel și Ilinca Alexandru: câte 500 lei; II. Ilinca Dragoș: 400 lei; III. Coman Vasile: 315 lei; IV. Căprioru Emanoil-Marius: 305 lei; V. Cioabă Dumitru și Badea George-Claudiu: câte 300 lei; VI. Ionașcu Ștefan: 270 lei; VII. Baltac Lida: 255 lei; VIII. Ghilerdea Sevastian, Oproiu Elisabeta, Băleanu Ioana, Baltac Alexandru, Ștefu Constantin(Ieleșnic): 250 lei; IX. Borcilă Dumitru: 245 lei; X. Manolea Elisabeta: 235 lei; XII. Mateescu Floarea: 225 lei; XIII. Popescu Angelu, Diaconu Lucian și Ștefu Constantin(I): câte 220 lei; XIV. Pau Claudiu: 215 lei; XV. Popescu Marga: 210 lei; XVI. Pârvănescu Elena, Stroe Silvia și Pau Daniel: 205 lei; XVII. Bobiț Claudiu, Popescu Alin-Constantin, Popescu Doru, Motreanu Petre, Coman Marian, Ștefu Ion, Ștefu Gheorghe, Meilă Constantin, Almichi Ion, Mănescu Vasile și Surugiu I. Mihai: câte 200 lei; XVIII. Popescu Valentin: 180 lei; XIX. Mateescu  Liviu și Cioabă Marius: câte 175 lei; XX.  Voican Petre și Meilă Pantelie: câte 170 lei; XXI.  Coman Elena, Cioabă Constantin și Papa Vergina: câte 165 lei; XXII. Căprioru Gheorghe, Ungureanu Gheorghe, Crumpei Gheorghe, Popescu Iulian-Constantin și Badea Marius: câte 160 lei; XXIII. Coman Constantin, Bazavan Gheorghe(Ieleșnic), Ungureanu Florin, Baltac Petre, Ciurel Dumitru și Minune Ion: câte 155 lei; XXIV. Bobiț Gheorghe, Manolea Grigore, Marina Sofia, Munteanu Dumitru, Mănescu Iulius, Popescu Mihai, Dima Vasile, Bogdan Gheorghe-Gabriel, Cojocariu Titu, Curea Valeria, Giurescu Alexandru, Mănescu Constantin, Bucică Bebe, Pătrulescu Alin și Pătrulescu Petre: câte 150 lei; XXV. Mănescu Valeria, Trocan Ion, Dragotă Nicolița și Munteanu Alexandru: câte 140 lei; XXVI. Bobiț Gh. Ion, Tărăbâc Stelucu și Bobiț Maria: câte 135 lei; XXVII. Bobiț Mihai, Meilă Angela și Tătucu Marius: câte 130 lei; XXVIII. Manolea Mihai, Tărăbâc Angela și Vasilescu Ioana:câte 125 lei;  XXIX.  Ungureanu Dumitru, Pau Dumitru, Borcilă I. Elena, Voican Nicolae, Colibășanu Dumitru, Meilă N. Nicolae, Bazavan Marin, Paicu Daniel, Guran Aurel, Cosma Victor, Baltac Ion, Glavan Constantin, Giurescu Lucreția, Pitulicu Simion, Popescu Ion, Mănescu Silvia, Munteanu Iorgu, Munteanu Puiu, Haidamac Miroana și Tătucu Grigore: câte 120 lei; XXX.  Vișan Valeria, Bazavan Dumitru, Tărăbâc Maria, Popescu Aurelia, Filip Elisabeta, Chiriță Toni, Blejdea Gheorghe, Hurduc Pantelie, Oprișan Elena, Ciolacu Dumitru și Borcilă Gh. Elena: câte 115 lei; XXXI. Albu Natalia, Vișan Ioana, Surugiu Eugenia, Micu Valeriu, Crăciunescu Florin, Tărăbâc Dorina, Popescu Vasile, Hurduc Romeo, Nistor Petre, Surugiu Gh. Gheorghe, Căprioru Petre, Mănescu Elena, Tărăbâc Lucian, Răchinoiu Grigore, Căprioru Maria, Baltac Gheorghe, Bondoc Anton, Săftoiu Liviu, Paicu Nicolae și Iorgovan Constantin: câte 110 lei; XXXII. Bobiț Gh. Gheorghe, Ciobanu Alexandra, Popescu Alexandra, Lupșa Valeriu, Crăciunescu A. Gheorghe, Borugă Alexandru, Meilă Dumitru, Vișan Bădiță, Lupșa Dumitru, Boncioc Dumitru, Luca Dumitru și Motreanu Vasile: câte 105 lei; XXXIII. Vlăduț Sevastian, Cernea Mihăiță, Bazavan Claudiu, Mănescu Ion, Iordache Mihai, Coman Eugen, Glavan Ion, Almichi Constantin, Băleanu Petre, Băleanu P. Petre, Michescu Ion(II), Popescu George, Pera Dumitru, Ciolacu – Hotăranu Claudiu, Popescu Gheorghe, Popescu Gh. Gheorghe, Mangu Constantin, Pera Aurica, Pereanu Viorel, Orodan Constantin, Băleanu Virgil, Borugă Ion, Borugă Viorel, Paicu Domnica, Surugiu N. Ion, Borcilă Șt. Ștefan, Dima V. Vasile, Crașoveanu Valeriu, Surugiu Gheorghe, Michescu Nicolae, Ștefu George, Meilă C. Constantin, Ică-Căprioru Gheorghe, Tărăbâc Virgil, Meilă C. Nicolae, Crăciunescu Constantin, Pereanu Constantin(Ieleșnic), Badea Nicolae, Cotea Nicu, Trocan Mihai, Curea Gheorghița, Borugă Mihai, Meilă Emil, Borugă Vasile-Cosmin, Glavan Dumitru, Ciurel Dumitru, Hadarig Mircea, Oprișan Sever, Munteanu Iancu, Michescu Elena, Popescu Gr. Dumitru, Borcilă Vasile, Paicu N. Angelu, Bora Ion și Ciurel Florin:câte 100 lei.

-În Bârda au  achitat contribuția de cult 91,07% dintre familii. Cele mai mici contribuții de cult au fost: 3 familii au achitat câte 10 lei, iar 2 familii câte 15 lei. Fruntașii au fost următorii:  I. Mucioniu Petre: 445 lei; II. Olteanu Alexandru și Ivașcu Vasile: câte 350 lei; III. Curea Gigi: 345 lei; IV. Botoșan Dumitru: 300 lei; V. Luca Vasile: 255 lei; VI. Popescu Valeria, Horodnic Tudor, Turlacu Emil și Mucioniu Ion: câte 250 lei; VII. Coman Elena; 215 lei; VIII. Mihăescu Maria, Gârbovan Niculina, Gheran Paraschiva, Bobocea Savu și Tănase Maria: câte 200 lei; IX. Pâlșu Gheorghe, Luca Ana și  Gârbovan Ion,: 160 lei; X.Anghel Nicolae, Urdă Violeta, Luca D. Maria, Ene-Mihăescu Doru, Sfetcu Sorin, Mema Petre și Șonea Floarea: câte 150 lei; XI. Stănciulescu Tănase și Mema Elena: câte 130 lei; XII. Sfetcu N. Aurel: 125 lei; XIII. Sfetcu Georgică, Rolea A. Aurel și Mema Ion: câte 120 lei; XIV. Ivașcu Ion: 115 lei; XV. Curea Gheorghița, Fugașin Aurel, Curea Ghiță, Luca C. Maria, Hortopan Constantin, Rolea A. Ion și Avram Dumitru: câte 110 lei; XVI. Curea Petre și Duțoniu Ion: câte 107 lei; XVII. Drăghia Maria, Petolescu Elena, Rolea Marina și Mema Păuna: câte 105 lei; XVIII. Motreanu Ilie, Motreanu Dorin, Curea Marinel, Curea Viorel, Stănciulescu Ion, Pavel Eugenia, Dragomir Gheorghe, Dragomir Nicolae, Dragomir Bădiță, Cimpoieru Tănase, Rolea Ion(Linia Cucoanei), Curea Cristi, Boroancă Ilie, Cimpoieru Viorel, Luca Gheorghița, Malescu Gheorghe, Pr. Stănciulescu Alexandru, Curea Gheorghe, Luca Gheorghe, Butoi Ion, Șeitan Gica, Luca Aristița, Luca Jana, Banciu Ionel, Stănciulescu Gheorghe, Luca Dumitru, Gheran Maria, Sfetcu Doru, Sfetcu A. Aurel, Stănciulescu Florin, Gheran Aurel, Cola Emilia, Rolea C. Ion, Rolea Ilie, Sfetcu Stela, Sfetcu Dumitru, Stoichină Dumitru, Mema Margareta și Luca D. Gheorghe(Gigi): câte 100 lei.

- La nivel de Parohie  au achitat contribuția de cult 92,31 % din familii. Pe primele trei locuri s-au situat: I. Ștefu Costinel și Ilinca Alexandru din Malovăț: câte 500 lei; II. Mucioniu Petre din Bârda: 445 lei; III. Ilinca Dragoș din Malovăț: 400 lei.

Acestora și tuturor celorlalți care au achitat cât au vrut sau cât au avut posibilitatea, le mulțumim cordial și rugăm pe Dumnezeu să le răsplătească jertfa!

Doamna Berneanu Alexandra din Malovăț a achitat prima contribuție de cult pe 2023, în valoare de 100 lei. Îi mulțumim!

*

Ajutoare și donații. În această perioadă, parohia noastră a primit câteva ajutoare și donații, astfel: ●Familie care nu vrea să i se știe numele: 3.500 lei(costul  celor 60 porții de mâncare, completarea sumei necesare pentru treningurile de la Școala Ajutătoare și ajutorul pentru Parohia Valea Plopului-PH); Doamna Proc. Dogaru Iuliana-Carmen(Tr. Severin): 500 lei; Domnișoara Bordeiașu Rodica-Ecaterina (București): 300 lei; Doamna Elisabeta Leferenz(Germania): 243 lei; Domnul Oprișoni Raul(Ivanda-TM): 220 lei; Domnul Ing. Octavian Cudalbu(Baia Mare-MM) și Doamna Pera Maria(Tr. Severin), fiică a satului Malovăț: câte  200 lei; Doamna Felicia Sârbu(Turda-CJ): 140 lei; Doamna Ionescu Floarea(Câmpina-PH) și Domnul Sain Petre(Topleț-CS), fiu al satului Bârda: câte 100 lei; Doamna Roman Carmen(Tr. Severin) și Doamna Marinescu Ana(Tr. Severin): câte   50 lei;

În ziua de 8 Decembrie am efectuat o vizită la Școala Ajutătoare ,,Constantin Pufan” din Tr. Severin. Cu acest prilej am donat copiilor internați acolo masa de prânz, constând din 60 porții (ciorbă de perișoare,  sarmale cu mămăligă, ceafă la grătar cu piureu de cartofi, cozonac), 48 litri suc(Coca-Cola, Frutti), 9 costume de pijamale; 9 costume treninguri, 9 perechi papuci de baie, 9 perechi papuci plușați, 9 perechi pantaloni blugi, 10 icoane, 10 prosoape.

Mâncarea a fost pregătită de Firma de Catering ,,Costea” din Izvorul Bârzii. Preotul a fost însoțit de către Domnul Dima Vasile, consilier parohial.

Facem precizarea că cele 9 perechi de pantaloni-blugi au fost donate de proprietara unui magazin chinezesc, chinezoaică get-beget. A făcut donația bucuroasă, exprimându-se în cea mai curată limbă românească: ,,- Să ne ajute Dumnezeu și nouă!”   A mai adăugat apoi de câteva ori: ,,Doamne ajută! Doamne ajută!” Dânsa aparținea unui alt popor, unei alte limbi, unei alte religii, unei alte culturi. Iată că atunci când e vorba de fapta bună, oamenii pot gândi și vorbi la fel.

Urmare hotărârii Consiliului Parohial din ședința din 14 Decembrie, preotul a trimis câteva ajutoare unor familii și persoane cu situații economice și de sănătate dificile, astfel: Orodan Claudiu(400 lei); Pau Dumitru(pentru copil)(300 lei), Tărăbâc Gheorghița(pentru nepot), Badea Leontina(pentru nepot), Ștefu Constantin(Ieleșnic)(pentru copil) și Căprioru Ion din Malovăț, Butoi Romică și Duran Gheorghe din Bârda: câte 200 lei. Banii au fost trimiși prin poștă.

 Am trimis 2.000 lei Parohiei Valea Plopului din Jud. Prahova, care are în îngrijire peste 450 copii, bătrâni și femei, dintre care peste 100 persoane sunt din Herson(Ucraina). Suma respectivă a fost donată de o familie, care nu vrea să i se știe numele.

În ziua de 15 Noiembrie, Domnul Șerban Stoica și Doamna Mucioniu Carmen din Tr. Severin au adus mâncare și daruri diverse la patru familii cu situație critică din Malovăț. Au fost însoțiți de preot.

Am început distribuirea volumului Folclor din Mehedinți. Până la închiderea acestei ediții am distribuit, în parohie și, prin poștă, în afara parohiei 210 exemplare.  Fiecare familie din parohie poate să primească gratuit  câte un exemplar, cu condiția să vină la biserică, să ia cartea și să semneze de primire. Cei din afara parohiei, care au ajutat parohia noastră cu cel puțin 100 lei în perioada 1 Dec.  2021 – 30 Nov. 2022, vor primi prin poștă această carte, cu excepția fiilor celor  două sate, care mai au rude aici și acestea vor putea să le ridice cărțile de la biserică.

Precizăm că acest dar a fost posibil datorită donației Doamnei Dr. Ionescu Mihaela-Aritina.

Dumnezeu să le răsplătească! 

*

Lucrări la biserică. Domnul Popescu M. Mihai din Malovăț s-a oferit să suporte cheltuielile necesare construirii unei uși metalice de protecție la intrarea bisericii din Malovăț. Drept urmare, preotul a mers în Tr. Severin împreună cu Domnul Pereanu Constantin  din Malovăț, maestru în confecții metalice, și au cumpărat materialele necesare pentru construirea ușii respective.

*

Publicații. În această perioadă, preotul Dvs.  a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: Pe blogul Domnului Ben Todică, directorul postului de radio în limba română din Sydney(Australia), au apărut: In memoriam: Prof. Dr. Nicolae Fer(16 nov.), In memoriam: Prof. Constantin Negreanu, Naiul lui Zamfir, Amintiri despre Mitrop. Acad. Nestor Vornicescu, Mihai Eminescu, Prot. Dr. Petru Buburuz la ceas aniversar(16 nov. 2022), Pr. Dr. Gheorghe Paschia, Părintele Galeriu, Părintele Arsenie Dumitrache, Patriarhul Justin Moisescu, Nil Dorobanțu și vocația lui profetică(25 nov. 2022), ,,Scrisoare pastorală” – 481(26 nov. 2022) (http://bentodica.blogspot.com);  în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 29 nov. 2022, ediție și on-line(https:// ebibliothecaseptentrionalis. wordpress.com);  Doină, Doină, cântec dulce! în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXIV(2022), nr. 1158(8 dec.), p.  12; ,,Scrisoare pastorală” – 481, în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 12 dec. 2022, ediție și on-line(https:// ebibliothecaseptentrionalis. wordpress.com); Pr. Prof. Dr. Vasile Borca – un împătimit al cărții, în ,,Armonii culturale”, Adjud, „2 dec. 2022, ediție on-line(https://armoniiculturale.ro); In memoriam: Nichita Stănescu,  în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 13 dec. 2022, ediție și on-line(https:// ebibliothecaseptentrionalis. wordpress.com); Pletoșii, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXIV(2022), nr. 1159(15 dec.), p. 12; Șerban Cioculescu, în ,,Armonii culturale”, Adjud, 16 dec. 2022, ediție on-line(https:// armoniiculturale.ro).

Domnul Ben Todică, directorul postului de radio în limba română din Sydney(Australia), publică pe blogul său din 12 decembrie un frumos medalion pe care Scriitorul Ioan Miclău din Cringila(Australia), un vechi prieten al nostru, îl face preotului Dvs. (http://bentodica.blogspot.com). Le mulțumim!

Parohia noastră a publicat cartea preotului Dvs. Scrisoare pastorală, vol. XII(676 pag., dintre care 11 color). Cartea cuprinde numerele 441-480 din publicați parohiei noastre ,,Scrisoare pastorală”.

La început am crezut că este o încercare de a ține o legătură mai strânsă cu enoriașii parohiei noastre, o adevărată necesitate.  Pe parcurs ne-am dat seama de utilitatea unei astfel de ,,publicații”, atât pentru mine, ca preot, cât și pentru enoriași. Deși timidă și săracă, ,,scrisoarea” a început, încă de la primele numere, să se strecoare peste hotarele parohiei noastre, fiind copiată și retrimisă de colegi, fiind chiar reprodusă în unele publicații din țară și din străinătate. Prieteni și cunoscuți de aproape și de departe ne-au încurajat și astfel am început să publicăm materiale, care nu priveau doar parohia noastră, ci îmbrăcau o tematică mai largă, de interes general. Ne-am diversificat ușor subiectele pe care le-am abordat: religioase, istorice, literare, sociale, culturale etc. Am reușit, ușor-ușor, să realizăm  un adevărat univers al parohiei noastre, în care numărul actorilor s-a mărit de la un număr la altul. Ne-am străduit, pe cât am putut, să prelungim predica și activitatea pastorală dincolo de spațiul liturgic al bisericii. Prin faptul că am răspândit gratuit această ,,scrisoare” tuturor enoriașilor parohiei noastre, ea a devenit un sprijin valoros în activitatea pastorală.

*

Zâmbete.☺Un ascultător: ,,- Ce este un an lumină?” Radio Erevan : ,,- Pe noi nu ne interesează, noi plătim consumul lunar!” ☺Un alt copil: ,,- Cât poate trăi o cămilă fără să bea apă ? Radio Erevan : ,,- Până moare!” ☺Primul copil: ,,- Nene, de ce toate magazinele din Bucureşti au gratii la ferestre ?” Radio Erevan : ,,- Ca să se obişnuiască patronii cu puşcăria…!”  ☺ Un şofer din România: ,,- O Dacie 1300 poate lua o curbă de 90 de grade cu o viteză de 120 de kilometri pe oră ? Radio Erevan : ,,- Bineînţeles că poate, dar numai o singură dată...!” ☺Un tânăr ascultător: ,,- Azi mă însor! Puteţi să-mi daţi un sfat?” Radio Erevan : ,,- Deja este prea târziu!”

*

Înmormântări. În ziua de 13 Decembrie am oficiat slujba înmormântării pentru Ungureanu Gheorghe(76 ani) din Malovăț. Dumnezeu să-l ierte!

*

Anunț. Au sosit calendarele pe 2023. Avem patru categorii: foi(5 lei/buc.), agendă(10 lei/buc.), birou(12 lei/buc.) și perete/arc(15 lei/buc.). Avem pentru toată lumea.

*

Program. În cursul lunii Ianuarie avem următorul program de slujbe: 1 Ian.(pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 2 Ian.(colindul cu Botezul n Bârda); 3, 4, 5 Ian.(colindul cu Botezul în Malovăț); 6 Ian.(slujbă la Bârda, la ora 8; slujbă la Malovăț, la ora 10); 7 Ian.(slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12.30); 8 Ian.(Bârda); 14 Ian.(Malovăț-Bârda); 15 Ian.(Malovăț); 16 Ian.(Malovăț-Bârda); 17 Ian.(Malovăț-Bârda); 21 Ian.(Malovăț-Bârda); 22 Ian.(Bârda); 25 Ian.(Malovăț-Bârda); 28 Ian.(Malovăț-Bârda); 29 Ian.(Malovăț); 30 Ian.(pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț). În restul  timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.

Sfintele Sărbători cu sănătate, pace și bucurii!La mulți ani!                                                

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu