În
dimineața zilei de 23 decembrie 1989 Nicolae Ceaușescu a fost adus la
București, la Ministerul Apărării Naționale! De ce ni se ascunde acest
„detaliu”?
ION
COJA
23
decembrie 2024|Doctrină naţionalistă
În dimineața zilei de 23 decembrie 1989 Nicolae
Ceaușescu a fost adus la București, la Ministerul Apărării Naționale! De ce ni
se ascunde acest „detaliu”?
14 decembrie 2023|Doctrină naţionalistă
În dimineața zilei de 23 decembrie 1989 Nicolae
Ceaușescu a fost adus la București, la Ministerul Apărării Naționale! De ce ni
se ascunde acest „detaliu”? Cu cine s-a întâlnit Ceaușescu și ce au discutat?
9 august 2019|Doctrină naţionalistă
Ion Coja
La câteva luni după desfășurarea mascaradei pe care
unii încă o mai numesc revoluție, am avut ocazia să discut cu un martor ocular
al celor petrecute în curtea Ministerului Apărării Naționale în dimineața zilei
de 23 decembrie 1989. Mărturia respectivă a sunat cam așa, în rezumat:
„În dimineața zilei de 23 decembrie mai multe zeci de
ofițeri și subofițeri am fost desfășurați în lanț de trăgatori în curtea
ministerului, cu spatele la clădirea centrală, spunându-ni-se că atunci când
vom primi comanda, să privim numai înainte, căci este așteptat un atacat asupra
ministerului în acel moment. Când s-a anunțat momentul și am primit comanda să
privim numai înainte, eu am auzit un zgomot de motoare în spatele nostru și,
deoarece locul în care mă aflam îmi permitea, m-am întors să văd ce se întâmplă
în spatele nostru. Așa l-am văzut pe Nicolae Ceaușescu coborînd dintr-un TAB,
moment când căciula de blană neagră i-a alunecat peste ochi. Imaginea a fost
dată pe TV de mai multe ori, faza s-a petrecut în curtea MApN, în dimineașa
zilei de 23 decembrie 1989.”
Nu mi-a fost greu să-mi dau seama cât de importantă
este această informație. Cunoscând regula jocului, am înțeles de ce persoana în
cauză, la data aceea, ezita să declare public ce a văzut. Dar am înțeles că
aștepta de la mine să fac caz de această informație, adică s-o fac publică
pentru a-i obliga pe cei în cauză să vină cu explicațiile necesare,
obligatorii!
Acum, când, pe neașteptate, Parchetul General anunță
închiderea dosarului privind crimele din decembrie 1989, mă văd obligat să fac
cunoscut numele celui care l-a văzut „pe Nicolae Ceaușescu coborînd dintr-un
TAB, moment când căciula de blană neagră i-a alunecat peste ochi. Imaginea a
fost dată pe TV de mai multe ori, faza s-a petrecut în curtea MapN, în
dimineașa zilei de 23 decembrie 1989.”
Este vorba de domnul IULIAN MOISESCU, comandant al
cavalerilor de Malta din România, fost parlamentar. O persoană publică,
cunoscută. Nu i-am mai cerut acceptul pentru a face acum această dezvăluire.
Sper ca organele abilitate, măcar acum, vor lua în cercetare și analiză această
informație: Nicolae Ceaușescu a fost adus la discuții înainte de a fi asasinat
prin rușinosul proces din 25 decembrie. Avem dreptul să aflăm măcar acum cu
cine a purtat Ceaușescu discuții pe 23 decembrie, ce fel de discuții, ce i s-a
cerut și ce a refuzat Ceaușescu de a ajuns în fața plutonului de execuție?!
Bașca miza procesului: ce mai rămâne din cumplitele
crime ale lui Ceaușescu dacă organizatorii procesului au fost dispuși să ducă
tratative cu Ceaușescu?! Cu autorul unor crime atât de teribile nu stai la
tocmeală, la negocieri, la discuții!…
Sper că domnul IULIAN MOISESCU, mai presus de orice un
om de onoare, va putea aduce, pe lângă propria mărturie detaliată, și o listă
cu camarazii alături de care în dimineața zilei de 23 decembrie 1989 au apărat
clădirea MApN…
Precizez că discuția mea cu dl IULIAN MOISESCU a avut
loc la sediul Uniunii Vatra Românească, unde domnul IULIAN MOISESCU a
funcționat o vreme împreună cu dl colonel ANDREI PĂSĂREANU, într-un birou pus
la dispoziție de UVR. Așa ne-am cunoscut și ne-am apropiat unul de altul. La
una din discuțiile pe acest subiect am avut și un martor, fost subordonat al
dlui IULIAN MOISESCU înainte de 1989…
Eu am înțeles la vremea respectivă că dl IULIAN
MOISESCU, în poziția sa de militar, nu putea face caz de acea informație și
mi-o plasa mie pentru ca eu, ca publicist și comentator politic, să o fac
publică, să o pun la dispoziția tuturor. Nu cred că mai este cazul să arăt
importanța excepțională a faptului că organizatorii loviturii de stat l-au adus
pe Ceaușescu la o discuție cu cineva împuternicit de Kremlin să poarte această
discuție!… O voi face separat, în alt material. Deocamdată mă simt dator să raportez
ce am făcut eu după ce am intrat în posesia teribilei informații.
La vremea aceea eram senator, anii 1992-96. În toamna
lui 1992 în Senat s-a constituit o comisie de cercetare a evenimentelor din
decembrie 1989, sub preșidenția lui Sergiu Nicolaescu. Am fost printre cei care
am protestat de la tribuna Senatului: Sergiu Nicolaescu nu avea ce căuta în
comisie nici ca membru măcar, necum ca președinte, dat fiind că fusese implicat
în desfășurarea evenimentelor și în mod normal trebuia să dea el explicații în
fața comisiei. Activitatea comisiei debuta cu un abuz, cu o abatere de la
normele juridice elementare. Și a ținut-o tot așa, până la desființare…
Mi-am dat seama că rostul comisiei nu era să afle
adevărul și să-l ofere publicului, poporului român și posterității. Comisia,
cel puțin prin unii dintre membrii ei, a lucrat ca să ascundă adevărul, să
ascundă acele aspecte care puneau în primejdie interesele și imaginea publică a
celor care au organizat și derulat atât de prostește, de iresponsabil, așa zisa
revoluție. Menirea numitei comisii era să afle ce se știe, ce s-a aflat de unii
sau de alții despre ce s-a întâmplat propriu zis, pentru a le oferi celor
vinovați de carnagiul din decembrie 1989 posibilitatea de a-și ascunde mai bine
vinovăția, trădarea, crimele…
Nu insist. Deocamdată. Menționez însă prestația
corectă, mai presus de orice complicitate cu asasinii, a senatorilor Sabin Ivan
și Șerban Săndulescu. Activitatea lor în comisie mi-a fost mai bine cunoscută.
Pe Șerban Săndulescu l-a costat viața încercarea de a afla adevărul despre
criminalii din decembrie 1989… Știu ce vorbesc când fac această afirmație.
În căutarea unor confirmări, m-am adresat unor
persoane cu posibilități de a se informa mai mari decât ale mele. Mai întâi
dlui general Marin Lungu, ieșit la pensie chiar în 1989. Multă lume îl cunoaște
pentru isprăvile sale ca copil de trupă în timpul WW2, isprăvi povestite de
domnul Dumitru Radu Popescu în filmul Prea mic pentru un război așa de mare…
S-a interesat printre colegi și a găsit trei persoane care i-au confirmat că în
ziua de 23 decembrie, adică a doua zi după ce a fost arestat, Ceaușescu a fost
adus la București, la sediul MApN.
L-am întrebat și pe colegul meu de arme, procurorul
Teodor Jipa, coleg de birou cu bine cunoscutul procuror Dan Voinea. Chiar de la
acesta, întrebându-l, Doru Jipa a aflat că „Ceaușescu a fost adus la București,
unde a avut discuții cu cineva de la ambasada URSS”…
Am sperat că după 1996, odată cu venirea la Cotroceni
a lui Emil Constantinescu, voința de a se afla adevărul va fi mai mare, mai
reală. M-am înșelat. Am insistat pe lângă Gavrilă Dejeu, ministrul de interne,
pe care îl cunoșteam din Parlament. Pur și simplu a eschivat să stea de vorbă
pe acest subiect.
În fine, mai adaug două elemente sigure, certe, care
vin în sprijinul informației, a ipotezei enunțate:
1. Ceaușescu a fost arestat pe 22 decembrie, în jurul
orei 14,30. În seara zilei de 22 decembrie, pe la orele 21, a apărut la TV
însuși Ion Iliescu, care a anunțat tot natul românesc că arestarea lui Nicolae
Ceaușescu nu a fost confirmată! Repet: în seara zilei de 22 decembrie noi am
fost trimiși la culcare de dl Ion Iliescu cu informația că nu, nu se confirmă
arestarea lui Nicolae Ceaușescu!
Apoi, următorul anunț, despre arestarea lui Ceaușescu,
s-a produs abia în după amiaza zilei de 23 decembrie! Înregistrările
emisiunilor din cele două zile stau mărturie. Am cerut explicații pentru
această ciudată întârziere, de la Sergiu Nicolaescu, Gelu Voican Voiculescu și
alți protagoniști ai evenimentelor, dar nu le-am primit, s-au dat în altă
vorbă. Deci, o întrebare simplă, pe care am mai pus-o de zeci de ori: de ce s-a
anunțat așa de târziu arestarea lui Nicolae Ceușescu, cu o întârziere de peste
24 de ore?
2. Colonelul Andrei Kemenici, în amintirile sale din
acele zile de 22-25 decembrie, spune că pe 23 decembrie, de teama unui atac,
i-a scos pe cei doi Ceaușescu din unitate, în mare secret, și i-a dus la o
remiză din câmp, unde aceștia au fost păziți toată ziua de 2(doi) subofițeri…
Cine să creadă asemenea prostie?! Singura parte de adevăr este aceea că Nicolae
Ceaușescu și Elena Ceaușescu au fost scoși din incinta regimentului, unde erau
păziți de sute de militari și duși în altă parte. Până aici este adevărat,
pentru că foarte mulți din regiment au asistat la îmbarcarea celor doi în TAB.
Logica dispare în varianta imaginată de ulterior generalul Kemenici: doi
subofițeri îi apărau mai bine decât întreaga unitate militară?!
Am avut o discuție pe acest subiect cu Adrian
Păunescu, pe vremea emisiunilor sale de neuitat de la Antena 1. Ziarist
înnăscut, iar nu făcut, Adrian Păunescu a organizat imediat o dezbatere, o
noapte de nesomn, la care alături de mine au mai participat Sergiu Nicolaescu
și Gelu Voican Voiculescu, iar la telefon a intervenit și generalul Kemenici,
fostul comandant de la Târgoviște, care l-a avut pe Ceaușescu în custodie.
Evident, toți trei susțineau sus și tare că Ceaușescu nu a fost adus la
București.
I-am pus însă de două ori în încurcătură pe
revoluționarii Nicolaescu și Voiculescu. Mai întâi când am întrebat cu ce
ocazie a fost filmat Nicolae Ceaușescu coborînd din TAB, în celebra imagine cu
căciula „pe-o ureche”. Adică, Ceaușescu fiind arestat și încarcerat, cu ce
ocazie Ceaușescu a mai fost urcat într-un TAB? Ce deplasare a făcut Ceaușescu
în acel TAB, de unde și până unde s-a deplasat atât de bine păzit? Răspunsul,
răspuns de mântuială în timpul emisiunii, a fost încropit ceva mai coerent abia
în cartea scrisă ulterior de dl general, când, pentru ziua de 23 decembrie, se
recunoaște că Ceaușescu a fost scos din clădirea comandamentului, dar nu pentru
a fi adus la București, ci pentru a fi mutat într-o remiză, la câmp, unde
Ceaușeștii au fost păziți de doi subofițeri. Pasămite, păziți de doi militari,
iar nu de un întreg regiment, prețioșii deținuți ar fi fost mult mai în
siguranță… Răspuns pentru prostit proștii!
A doua încurcătură, nici până azi lămurită de
versiunea oficială, este de ce arestarea lui Ceaușescu, petrecută în ziua de
22, pe la ora 15, a fost anunțată la TV abia a doua zi, pe la orele 17? Din
păcate nu am avut cartea amintită cu mine, astfel că adversarii mei s-au dat de
ceasul morții să-i convingă pe telespectatori că arestarea a fost anunțată încă
din după amiaza zilei de 22 decembrie. Eu că nu, ei că da, până ne-am trezit că
intervine în emisiune, venind chiar în studiou, celebrul Titi Enache, despre
care toată lumea bună știa că a stat în clădirea TV vreo zece zile, începând in
22 decembrie 1989. Scriitor și ins pasionat de istorie, Titi Enache s-a simțit
în zilele acelea ca peștele în apă. Adică știa tot ce a fost la TV în acele
zile, mai puțin lucrurile pe care unii au ținut să nu le spună sau să le
recunoască vreodată. Cum ar fi bunăoară discuția lui Petre Roman la telefon,
purtată în limba rusă, din sediul TV, cu un personaj neidentificat, în zorii
zilei de 23 decembrie…
Așadar ne contraziceam, cuvîntul meu împotriva
cuvîntului dumnealor Sergiu Nicolaescu și Gelu Voican Voiculescu, când a apărut
Titi Enache, semeț și categoric: Domnilor, este așa cum spune domnul profesor:
arestarea lui Ceaușescu a fost anunțată publicului românesc abia în ziua de 23
decembrie, în jurul orei 17…
Din păcate, acea emisiune nu a avut consecințele
firești. Nici unul dintre istoricii revoluției lui pește nu a catadicsit să
înregistreze măcar ca pe o curiozitate, ca pe o aberație, ca pe o ipoteză fie
ea și extrem de fantezistă, informația că Nicolae Ceaușescu a fost adus de la
Târgoviște la București în ziua de 23 decembrie 1989…
Nefiind în firea mea să cedez în chestiuni de interes
public atâta vreme cât consider că am dreptate, am făcut oarecari cercetări, nu
sistematice, prin care am identificat noi martori, unul dintre ei fiind domnul
Nica Leon, care de mai multe ori s-a arătat dispus să relateze cele văzute cu
propriii ochi în ziua de 23 decembrie.
Am mai vorbit despre acest aspect al „revoluției” la
OTV și DDTV, când am avut ocazia. Ultima oară la Nașu, la o emisiune cu Grigore
Cartianu, care nu și-a dat seama ori s-a făcut că nu-și dă seama cât de
importantă este informația pe care o ofeream. Fiind moderator, a trecut mai
departe fără să-i pese. Cum Grigore Cartianu este autorul unei cărți, scrise cu
documentarea necesară, cum se face că nu a aflat de aducerea lui Nicolae
Ceaușescu la București?!
Și mai ales, atât Cartianu, cât și alți istorici ai
revoluției, de ce niciunul nu m-a căutat să-mi ceară deslușiri, explicații și,
mai ales, să-mi ceară sursa?!
Nu știu dacă le-aș fi oferit-o fără să-i cer voie dlui
MOISESCU, IULIAN MOISESCU. Dar acum ofer tuturor informația completă! Domnul
IULIAN MOISESCU sunt convins că nu mi-o va lua în nume de rău!
În mai multe rânduri am scris despre informația
primită de la domnul IULIAN MOISESCU. Fără să-i dau numele. Cine este curios să
afle detalii mai multe asupra chestiunii este invitat pe site, la căsuța caută
din colțul de sus, dreapta, unde să completeze „23 decembrie” și i se va pune
la dispoziție câteva zeci de texte lămuritoare.
Aș zice că mi-am făcut datoria! Dar decizia
Parchetului General de a da NUP pentru mii de crime, pentru câteva zeci de
criminali, mă face să mă simt și mai vinovat pentru ezitările și stângăciile
mele, din decembrie 1989 și din anii care au urmat.
*
*
Nota redacției.
Public din nou acest articol vechi de câțiva ani. Între timp am sesizat și
comisia care l-a trimis în judecată pe Iliescu și ai lui. Nu au luat în seamă
informația despre aducerea lui Ceaușescu la București în ziua de 23 decembrie.
S-au limitat să afle ce știu eu despre participarea sovieticilor la
evenimentele din decembrie 1989… Le-am povestit despre grupul de agitatori de
la Grădinița-Podgoria din 21 decembrie 1989, orele 13-16, care după aceea au
dispărut, nimeni nu s-a mai revendicat din acel grup de agitație. Erau bine
organizați, cu mesaje puse la punct, nu păreau spontane. Se prezentau ca veniți
de la Timișoara. Toți tineri robuști.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu