vineri, 17 august 2018

Miclău - Proverbele, lumini ale înțelepciunii!




Proverbele, lumini ale înțelepciunii!


    Deși proverbul se dovedește a fi parte a sistemului folcloric, de fapt acolo se și identifică prin gen și origine, eu încerc să-i încarc valoarea, dovedindu-l o scântee a înțelepciunii și a caracterului nostru omenesc; asemănându-l cu un strop din izvor, acel izvor al vieții prin care, oamnenii, din experiența lor, îl crează și înnobilează cu duh de adevăr!
   Din graiul și înțelepciunile așezate într-un proverb, se pot deduce multe și deosebit de variate elemente. Bunăoară de timp și spațiu, de sistem social și ideologic, de mod de viață și știință, de istorie și adevăr, de geografie și țară, de educație și politică, de credință, de economie, de zgârcenie, sărăcie, bogăție, ș.a.m.d. Toate acestea le vedem venind chiar din vremi străvechi, amintind chiar din începuturile noastre existențiale în lunga cale înspre zilele de azi!
    Cum este și logic, fiecare generație își are vremea sa, vorbind metaforic, fiind inel de legătură al firului istoric, își adună/crează proverbele, cimiliturile, snoavele vremii respective. Dar, desigur păstrând și cumulând cu sfințenie, prin folclor, pe cele ale predecesorilor. Spiritul satiric și umoristic este esența/sângele unui proverb, dar știm că în această haină lingvistică, în această formă de scutec se află învelită știința înțelepciunii: un adevăr, o satiră, o dorință, o renunțare, o supărare, o înviorare, o atenționare, o îndreptare, într-un cuvânt, manifestarea ideii de mai bine, de înlăturare a răului din viața de zi cu zi! Proverbele sunt uneori, nu numai scrise, dar și răspândite pe cale orală prin strigături la petreceri, la nunți, la hore, la înmormântări!
 Am iubit întotdeauna acest gen de creație literară minimalist/concentrat, creând și adunându-mi de-a lungul anilor, publicând apoi prin diferite reviste, cărți, articole pe diferite teme, din diferite perioade ale vieții mele! În cartea mea ”Cuvinte de minte” apărută în anul 2012, așezasem în ordine alfabetică(A la Z) creațiile mele literare pe teme puse în fraze așezate sub litera A, și așa mai departe spre Z.
     Am acum plăcerea mea de respect pentru cititorul iubitor de asemenea scrieri, a reda sub simbolul literei A, câteva din aceste proverbe/ziceri din cartea ”Cuvinte de Minte”:

-Acolo unde nu există suflet, sentiment și lacrimă, nu există artă!
-Adeseori se uită că iubirea este liantul care aduce unirea omenirii; aceasta trebuie căutată, dacă vrem să unim popoarele lumii!
-Adevărul ridică pe umerii săi munții și-i aruncă în adâncurile prăpăstiilor, descoperind orice uneltire omenească oricât ar fi de ascunză. Poate tocmai pentru aceasta este deseori disprețuit de oameni!
-Adevărului îi sunt de ajuns două-trei fraze, minciunii îi trebuiesc volume întregi. De aceea vorbirea scurtă pare mai limpede și mai dreaptă decât cea mult prelungită și răsucită!
-Adevărurile istorice au dovedit cu prisosință ce înseamnă asimilație și ce înseamnă infiltrație, ele nu pot fi confundate!
-A fi bun înseamnă a păstra în tine ceea ce aveai în copilărie!
-A intra în poezie înseamnă a ieși afară în universul mare, spre a pândi și prinde din realitate visele imaginației proprii, altfel zis, visele pot deveni realitate atâta vreme cât imaginația noastră le poate intui!
-Am avut și am întotdeauna grija mare, să nu mă rătăcesc în propriile mele gânduri!
-Am auzit fiecare despre copii cuminți, înteligenți și chiar dotați cu alese haruri, ajunși la maturitate personalități de seamă, sau, ratați sociali; dar, niciodată nu s-a întâmplat să nu fie hotărâtor sprijinul părinților lor, sau al mediului social!
-Am citit și scrieri despre care doar inavuabilul m-a oprit a le aminti!
-Albina și musca. Albina: Eu sunt fericită, fiindcă munca mea este folositoare pentru fiecare om! Musca: Dacă asta e adevărat, pentru ce omul nu te ține în bucătărie ca pe mine? Albina: Viața mea este prin grădinile înflorite; dar eu am văzut odată cum omul te-a speriat cu ceva otrăvicios, pentru ce? Musca: Ah, el nu a înțeles bunele mele intenții!
-Am întâlnit și oameni simpli, dar cu gură de aur, pe aceștia să-i căutăm mai adesea!
-Am puțini prieteni, dar le-am promis că n-am să-i trădez niciodată!
-Apa e sângele Naturii, otrăvirea acesteea omoară asemenea drogului în sângele
  omenesc!
-Apa și sângele deopotrivă susțin viața; în sânge stă sufletul, în apă trupul!
-Arhitecții și constructorii întâi ridică scheletul unei zidiri, apoi pregătesc 
ornamentațiile dorite. La fel și despre oameni, mai întâi să li se asigure înălțarea moralei, apoi să li se dea funcții sociale!
-Artiștii uneori au lacrimi de ceapă/ Urlând de parcă-n haine n-au loc să mai încapă.
-Ascultă-l pe cel în suferință, fiindcă nimeni nu-și știe calea propriei sorți!
-Artele care distrug sufletul omenesc trebuiesc înlăturate, iar înfăptuitorii acestora de asemenea; astfel viața se va reânoii!
-Artele sunt o expresie fidelă a culturii și civilizației noastre!
-Ascultă-ți inima din tine, și vei înțelege că după adevăr tânjește!
-Asigură-te mai întâi de plinătatea dragostei din inima ta, apoi de plinătatea pungii cu bani!
-Astăzi tineretul ăsta e prea obraznic, zic părinții, dar, tot așa s-a zis din generație în generație! Deci iubiți și luminați tineretul fiindcă a lui este viitorul!
-A-ți ierta dușmanul, este palma cea mai usturătoare dată acestuia; dacă mai are bun simț!
-Au fost și sunt poeții sfinții credinței și speranței în adevăr, tulburarea lor însă vine adeseori din proza veșnicului interes și flămânzeniei oamenilor pentru mai multul decât e necesar vieții!
-Avem noi românii, multe proverbe de minte și înțelepciune, iar unul foarte vechi ne mai spune cum: ”Este mai ușor a strica decât a construii!”
-Ascultă și sfatul celui bătrân, căci a străbătut drumul  la care tu tinere acum pornești!

Ioan Miclău-Gepianul

2018









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu