FERGHETE - MEREU, MEREU ŞI MEREU CĂLĂUZIȚI DE DUMNEZEU

MEREU, MEREU ŞI MEREU CĂLĂUZIȚI DE DUMNEZEU

Lui Gerge Vulturescu poet şi redactor şef rev. Poesis, Satu-Mare

Motto:       "Iubirea

Dacă taci, să taci din iubire,

Dacă vorbeşti, să vorbeşti din iubire.

Dacă cercetezi pe cineva, să cercetezi cu iubire

Să ai mereu în adâncul inimii rădăcina iubirii."

.(Sf.Augustin)

~*~

Oi fi  având, maiastre, dreptate,

în cruda socio-umană realitate,

în foarte cald globalizator

şi apăsător

să ne pierdem fire şi indentitate,

tu, George Vulturescu, vii înăbăşitor,

măsură sfântă a lucrurilor,

ca poet şi scriitor,

şi cine nu-ți dă dreptate cu pas alergator,

eu,nefiind Eminescu, comori de amor, dragoste şi dor,

perfecte albastre flori,

însă maistre, la acea finală madrigală

totul are totală simfonie florală artificială

firească, omenească, morală,

în totul cu neaoşă limbă românească,

cu trecutu-i mare şi falnic viitor .

Mulțumesc pentru observația cu bun gust şi bun simț de România

în crud verde de Bacovia

şi poesis Satu-Mare de aniversară sărbătoare,

deşi cu-n bob zăbavă răsuceşti cuțitu-n rană

să-ți meargă maximă la inimă să dăm mână cu mână

pe întregita patrie limba română,

s-aducem pioasă ispravă Domnului Savot

pe mă măsură cu slavă din suflet de neam şi poet

şi țară cu tot felul de bunătăți şi responsabilități

cu toate-n tot şi cu unul pentru toți

şi toți pentru unul de pomină

pe sub teii înfloriți într-a soarelui lumină şi plopi fără soț cămaşă a fericirii,

Mesia iubirii omenirii.

Am înzăut cu zale şi aparențe de mari speranțe de frumusețe

şi m-a sufocat decorul de modestie

şi tandrețe,

necunoscându-mi succesul, scorul.

Am făcut în opsai de plai şi de rai henț şi m-am făutat cu aur cenuşiu strecurat

de cer înstelat,

cu sori eminescieni însorit nelimitat,

c-aşa suntem noi în stări cu pedalări,

cu magnetism şi altruism

uneori cu model de viață Tatăl cel ceresc trăind artistic pragmatic, uneori cu trepidări,

lipsuri, omisiuni în dimensiuni şi nu-s logic cu rău în capitolul spectacol

având ca scop în esență un rol

cu excelență simțind pe Dumnezeu viu cu prezență pâine de toate zilele

ca binele să ni se adune şi să ne îmulțească zielele

şi-n loc de materie cenuşie de Românie,

să n-avem cenuşă îmbrăcând cămaşa fericirii,

Mesie a iubirii, în slujba omenirii

cu drept la înviere

candidând cu drept la poezie, la fericire,

c-am mare şansă de a avea sau nu scutece, liturghie-n spice :

cale de viață şi de adevăr către iesle,

ca Maica Maria să mă înfaşă,

când boii abureau şi mă încălzeu

în timp ce prin Olimp magii inimă fierbinte

după stea înaintau

mereu şi mereu călăuziți de Dumnezeu.

~*~

PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE