MORMINTELE - Sfantul Teofan Zavoratul
În ziua când se vor deschide
mormintele mortilor, când va glasui trâmbita tunator, când lumea va fi cuprinsa
de cutremur si groaza mare, când toti îngerii se vor pogorî la porunca Ta ca
sa-i desparta pe buni de rai, când se vor arata nori de foc si-i vor purta pe
Sfinti, în ziua aceea sa se arate si asupra mea îndurarile Tale, sa stau de-a
dreapta Ta, Bunule Doamne, si sa fiu miluit!
Sfantul Teofan Zavoratul, Psaltire
sau cugetari evlavioase si rugaciuni, traducere de Adrian Tanasescu-Vlas, Ed.
Sophia, Bucuresti, 2011, p. 179.
FĂRĂ POVEȘTI, VIAȚA AR FI MULT PREA
TRISTĂ!
1 CAPRA CU TREI IEZI
https://www.youtube.com/watch?v=MW-yL6hnOaI&list=PL5z5RKTCPzIPG-VPEYaijDzTh8cr84K8q
2 ALBA CA ZAPADA
https://www.youtube.com/watch?v=5w3_2SJ7DPA&list=PL5z5RKTCPzIPG-VPEYaijDzTh8cr84K8q&index=2
Electrecord - Alba ca zapada si cei 7
pitici 1
Electrecord - Alba ca zapada si cei 7
pitici 1
http://basnu.ro/
3 Povestea
porcului / Fata mosului cea cuminte
https://www.youtube.com/watch?v=7fVdJ1GPnEw&list=PL5z5RKTCPzIPG-VPEYaijDzTh8cr84K8q&index=3
4 Ursul Pacalit De Vulpe - teatru
radiofonic
https://www.youtube.com/watch?v=awitnDdvRMc&index=4&list=PL5z5RKTCPzIPG-VPEYaijDzTh8cr84K8q
5 Sarea in Bucate
https://www.youtube.com/watch?v=SrQxd6nAZMo
6 Tinerete fara batranete si viata fara
de moarte
https://www.youtube.com/watch?v=fs-VOU_jP-8
7 Praslea cel voinic si merele de aur
https://www.youtube.com/watch?v=8iTLQd9MDNA&list=PL5z5RKTCPzIPG-VPEYaijDzTh8cr84K8q&index=7
8 Pupaza din tei - Ion Creanga
https://www.youtube.com/watch?v=deJAXCnG4Mk&index=9&list=PL5z5RKTCPzIPG-VPEYaijDzTh8cr84K8q
9 Motanul incaltat
https://www.youtube.com/watch?v=lYqF0jrG01g&list=PL5z5RKTCPzIPG-VPEYaijDzTh8cr84K8q&index=15
https://www.youtube.com/watch?v=lYqF0jrG01g
10 Harap-Alb 1
https://www.youtube.com/watch?v=Dk88ZBZPTFM&list=PL5z5RKTCPzIPG-VPEYaijDzTh8cr84K8q&index=16
Harap-Alb 2
https://www.youtube.com/watch?v=9CKM4kyJfE0&index=17&list=PL5z5RKTCPzIPG-VPEYaijDzTh8cr84K8q
11 Capra cu trei iezi & Punguta cu doi
bani
https://www.youtube.com/watch?v=Vt1ntveS1xc
12 Ladita de aur
https://www.youtube.com/watch?v=_I9uE61AidY
13 Ursul pacalit de vulpe &
Prostia omeneasca
https://www.youtube.com/watch?v=x0qHq8QjX78
14 Fata mosului cea cuminte
https://www.youtube.com/watch?v=Vgv7KH6hzzA
15 Greuceanu
https://www.youtube.com/watch?v=5yYRnEX0bas
16 Ali Baba si cei patruzeci de hoti
https://www.youtube.com/watch?v=XeXU5OjvgY4
17 Tugulea taichii
https://www.youtube.com/watch?v=SYOHNntq0sE
18 Privighetoarea
Electrecord - Privighetoarea
Electrecord - Privighetoarea
http://basnu.ro/
18 Lampa lui Aladin
https://www.youtube.com/watch?v=YT8BVAm16vg
19 Bunicul & Bunica & Palatul de
clestar
https://www.youtube.com/watch?v=kHDf5SzQCsw
20 Pinnocchio
https://www.youtube.com/watch?v=QfEYVU2KcUQ
21 Ileana Sanziana
https://www.youtube.com/watch?v=W7a6KP0vZc0
22 Baiatul tatii
https://www.youtube.com/watch?v=AEMhEn0pISQ
23 Doi copii cu parul de aur
https://www.youtube.com/watch?v=dOgbWCz5thw
24 Lebedele
https://www.youtube.com/watch?v=PyFVh54yDuQ
25 Degetica
https://www.youtube.com/watch?v=Q5V4FjGuwLQ
26 Fata din dafin
https://www.youtube.com/watch?v=x69PvdD0Aro
27 Ivan
Turbinca
https://www.youtube.com/watch?v=8v1bH_8gAYA
28 Cenusareasa
https://www.youtube.com/watch?v=hsR66Y6a05g
29 Neghinita
https://www.youtube.com/watch?v=yjd-4P3GkZc
Cu deosebit
respect vă trimitem nr. 379 al ,,Scrisorii pastorale”. Dacă aveți
posibilitatea, vă rugăm să ne confirmați primirea. În situația în care textul
primit de Dvs. nu conține diacritice, vă rugăm să ne semnalați și vom încerca
să vi-l trimitem într-un alt format.
Sănătate și fericire în casa și
în viața Dumneavoastră!
Pr. Al.
Stănciulescu-Bârda
Scrisoare pastorală
Foaie periodică,
gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Anul XVIII(2018), nr. 379(1 –15
August)
Dragii mei enoriași!
Bogăția tinerilor. În Duminica a
XII - a după Rusalii se citește Evanghelia tânărului bogat (Mat., XIX, 16-26).
Cei mai mulți cunoașteți istorioara. Un tânăr se prezintă la Mântuitorul și-L
întreabă ce să facă pentru a moșteni viața veșnică. Mântuitorul îi recomandă să
păzească cele zece porunci date de Dumnezeu lui Moise. Tânărul susține că le-a
respectat pe acelea ,,din tinerețile” lui. Domnul Hristos îi spune: ,,Un lucru
îți mai trebuiește: du-te vinde toate câte ai, dă-le săracilor și vino de
urmează-Mi Mie!” Tânărul, dezamăgit, întoarce spatele și se îndepărtează.
Mântuitorul constată cu amărăciune: ,,Mai degrabă trece cámila prin urechile
acului, decât să intre bogatul în împărăția lui Dumnezeu!”
De-a lungul anilor, am avut
prilejul să citesc sau să ascult multe predici despre această istorioară. Toate
s-au referit la bogățiile materiale, respectiv case, pământ, animale, bani etc.
Foarte bine, dar cred că problema este mult mai profundă și în cele ce urmează
vom analiza acest aspect.
Tânărul din Evanghelie era ,,bogat”.
Nu ni se spune în ce consta bogăția lui. Oricum, numai dacă avusese vreo
moștenire se ,,îmbogățise”, altfel nu avusese nici o șansă. Nici atunci, nici
astăzi, un tânăr nu realizează o avere din salariul lui sau, în general, din
muncă cinstită. Păi, nu? Poruncile la care face Mântuitorul referire erau
obligatorii în societatea israelită. Încălcarea lor însemna fie faptă penală,
fie abatere religioasă gravă. Pentru
cele dintâi era pedepsit de instanțele judecătorești, pentru celelalte era
pedepsit de autoritățile religioase. Nu era de glumit cu Decalogul. Dacă
tânărul le respectase, nu avea un merit pentru aceasta. Pur și simplu, era
datoria lui de membru al comunității israelite.
Să ne imaginăm că Mântuitorul face
referire la o altă categorie de bogății, ci nu neapărat la cele materiale. Un
tânăr este cu adevărat bogat. Are tinerețe, sănătate, putere, capacitate
intelectuală, sete de cunoaștere, entuziasm, dragoste de viață, proiecte de
viitor. Nici o altă etapă a vieții nu este mai minunată decât tinerețea. În
copilărie, omul vrea să fie ,,mare” și pentru asta spune că are cu câțiva ani
mai mult decât are în realitate; după ce trece de 40 de ani, începe să-și
dorească să mai fie tânăr, declară chiar că are cu câțiva ani mai puțini decât
are în realitate. La tinerețe omul valorifică ceea ce a acumulat în școală din
anii copilăriei, se îndreaptă spre școli mai înalte, își întemeiază o familie,
își construiește sau își cumpără o casă, își face planuri pentru viitor. E
capabil intelectual, e sănătos trupește, e puternic. Nimic nu poate să-i stea
în cale.
Nu toți tinerii sunt la fel. Unii
respectă legile, alții nu le respectă. Unii nu încalcă nici legislația penală,
nici pe cea civilă, nici pe cea religios – morală. Sunt cetățeni conștiincioși,
respectabili, oameni care nu se joacă cu viața, cu libertatea, cu sănătatea;
sunt creștini adevărați, care nu se joacă cu sufletul lor. Își cunosc
îndatoririle și drepturile civile și religioase. Sunt tineri model. Cealaltă
categorie de tineri lasă de dorit. Astfel de tineri abandonează școala, ori
trec prin ea ca gâsca prin apă, absentează cu motiv sau fără, devin alcoolici,
fumează, se droghează, își vând trupul și sufletul pe câțiva bani, trăiesc de
pe o zi pe alta, nu se căsătoresc, își persecută părinții și rudele ca să le
dea bani să-și împlinească poftele de tot felul și sfârșesc prin a înfunda
pușcăriile sau a se sinucide sau a fi un nimeni în lume. Pentru cei din prima categorie, bogățiile pe
care le-a dat lor Dumnezeu se dezvoltă: mintea se luminează, cunoștințele se
înmulțesc, carierele se consolidează, își însușesc una sau mai multe meserii,
se căsătoresc, au copii, se străduiesc să le dea o creștere și o educație cât mai
bună. Mântuitorul cere tânărului din Evanghelie să-și împartă bogățiile
săracilor. În sensul de mai sus, mult mai mulți tineri sunt îndemnați ,,să-și
vândă bogățiile și să le împartă săracilor”. Spunem asta, fiindcă bogății
materiale au mult mai puțini decât cei care au bogățiile intelectuale și
sufletești de care am vorbit mai sus,
Tinerii cu comportament negativ își
consumă anii și energiile pentru a-și împlini propriile pofte, plăceri,
pretenții. Pe un astfel de tânăr nu-l interesează suferința și nevoile
semenilor, ci numai nevoile propriului său trup. Își pierde timpul, noapte de
noapte, prin localuri publice, prin cluburi, baruri, cu tot felul de anturaje
și distracții dubioase. Își distruge sănătatea pentru câteva clipe de euforie
și plăcere, pe care i le oferă alcoolul, drogurile sau alte substanțe
halucinogene. Își distruge sănătatea și viața vânzându-și trupul, căpătând boli
incurabile.
Tinerii cu comportament pozitiv de
care am vorbit mai sus pot cu prisosință să împlinească îndemnul Mântuitorului.
Ei își pierd zilele și nopțile studiind pentru a-și trece tot felul de examene,
pentru a-și lua diplome cât mai înalte. Cu învățăturile acumulate ocupă funcții
importante. Să facem referire la câteva. Ca medic, își dedică zilele și nopțile
pentru a ,,împărți săracilor” din știința sa. Săracii sunt bolnavii, care
așteaptă în suferință un diagnostic adevărat, un tratament corespunzător, un
set de analize corecte; săracii așteaptă cu sufletul la gură, pe masa de
operație, să lupte cu toate puterile și cunoștințele lui și să-i mai obțină
câteva ceasuri de viață. Medicul uită de sine însuși, de viața lui personală și
familială, de fericirea lui. Ca profesor, spre exemplu, învață mulți ani,
pentru a împărți apoi cunoștințele sale miilor de elevi de-a lungul vieții.
Este ca un sculptor, care, dintr-un pietroi luat din marginea drumului, elimină
tot ce-i inutil și eliberează îngerul, face artă din misiunea sa educativă,
transformând puiul de om, cu fiecare zi, cu fiecare an. Ca inginer, trudește
ani și ani ca să-și însușească multă-multă știință, pe care apoi o împarte
,,săracilor” care n-au avut posibilitatea să învețe ceea ce a
învățat el. Le construiește case, șosele, spitale, școli, fabrici,
poduri, mașini și multe altele. În toate minunățiile acestea ale științei și
tehnicii este câte o picătură din sufletul proiectanților și constructorilor.
Ca simplu meseriaș, împarți ,,săracilor” din știința și măiestria ta,
făcându-ți datoria cu conștiinciozitate, construind, reparând, făcând ceea ce
alții nepregătiți nu pot să facă. Ca țăran, cultivator de pământ sau crescător
de animale, ,,împarți săracilor” din bogățiile tale, punând în vânzare produse
cât mai curate, fără chimicale, fără otrăvuri, apărând natura de distrugere și
poluare. Ca tânăr român, ,,împarți săracilor” din puterea ta pe câmpul de
luptă, apărând țara, neamul, valorile spirituale și materiale.
Dar Mântuitorul spune că, pe lângă ,,împărțirea” bogățiilor,
să-L mai și urmăm pe El. Pentru un bun creștin, îndrumarea aceasta este
normală, logică și justificată. Creștinul adevărat pune tot ceea ce face sub
semnul divinului. El Îl slujește pe Dumnezeu cu conștiința că în Dumnezeu viază
și prin El există. Se străduiește să-I placă lui Dumnezeu în tot ceea ce face,
să nu-I încalce voia și poruncile. Se străduiește să se pregătească, zi de zi
și ceas de ceas, pentru viața de apoi, pentru întâlnirea cu Dumnezeu. Intră în
relație cu ceilalți oameni cu conștiința că, slujind pe semen, Îl slujește pe
Dumnezeu. Viața lui este o permanentă pregătire, o permanentă strădanie de a fi
mai bun, mai drept, mai sfânt, de a fi cât mai aproape de Dumnezeu.
Mergând pe această linie de
interpretare, mi se pare că istorioara din Sfânta Evanghelie și sfaturile
Mântuitorului sunt mai actuale ca oricând. El s-a adresat tânărului din fața
Sa, dar prin acesta s-a adresat tinerilor dintotdeauna. Câștigarea vieții
veșnice ar trebui să fie idealul tinerilor din toate timpurile și din toate
locurile. Fiecare an, fiecare zi, fiecare clipă sunt trepte ale unei scări,
care ne duce fie până la rai, fie până la iad. De fiecare clipă a vieții
noastre, fie că suntem tineri, fie că suntem bătrâni, trebuie s-o contabilizăm
cu înțelepciune, fiindcă niciodată nu se mai repetă, este o părticică din viața noastră.
Așadar, tinere, ia aminte la
cuvântul Mântuitorului: ,,Dacă vrei să câștigi viața veșnică, respectă legile,
mergi, vinde toate câte ai și le împarte săracilor, apoi vino și urmează-Mi
Mie!”
*
Sfaturi părintești. Din scrierile
regretatului ierarh al Maramureșului, Arhiepiscopul Justinian Chira, selectăm
câteva citate de folos pentru fiecare:
Rugăciunea are darul de a face să
picure în suflet neîncetatul izvor al bucuriei. Sufletul din care nu se înalţă
spre Cer glas de rugăciune este asemenea unei case pustii, plină de păienjeniş,
locuită numai de păsările întunericului. Un suflet care nu se ştie ruga, nu va
şti ce-i fericirea, chiar de ar avea toate bogăţiile pământului. Rugăciunea
adevărată este trudă sfântă.
Când ești mâhnit, când ești
necăjit, când ai ispite, nu te tulbura. Du-te la fratele tău și intră în vorbă
cu el: „Ce faci, frate?” Fără să-i spui că ai venit, fiindcă ești tare
neliniștit. Discută banalități. Tristețea se poate risipi și primești putere
din puterea lui.
Trebuie să ne păstrăm și să ne
cultivăm dorul de Dumnezeu, dorul de Maica Domnului, dorul de sfinți. Să căutăm
să anulăm barierele care ne răcesc sufletește, care ne împietresc, prin care
uităm de Dumnezeu.
Când un om reușește să iubească,
în adevăratul înțeles al cuvântului, se îndumnezeiește, devine asemenea cu
Dumnezeu.
Prin răbdare ajungi să‑l iubești pe fratele
tău, să‑l ierți pe fratele tău, să‑l respecți pe fratele tău, să vezi că‑i mai bun decât tine, să vezi că‑i mai frumos decât tine, să vezi că‑i mai harnic decât tine. Prin răbdare le vezi pe toate acestea. Abia
atunci te ridici.
Cea mai puternică rugăciune este
pomenirea numelui lui Iisus Hristos. Cu răbdare și practică, rugăciunea lui
Iisus ajunge să facă parte din viața noastră, la fel ca aerul pe care-l
respirăm.
Când Iisus este cunoscut şi
ascultat cu adevărat, atunci se face pace şi în suflet, şi în familie, şi în
ţară, şi în lume.
Omul, abuzând de libertatea pe
care a primit-o de la Dumnezeu, a căzut din starea lui cea dintâi şi, din
stăpân a devenit rob, rob al instinctelor; toate s-au întunecat înlăuntrul lui,
iar odată cu căderea lui s-a tulburat toată creaţia.
Stresul se creează din grija
exagerată. Din grijă şi iar din grijă. Toate relele vin din această exagerată grijă…
Voi sta la poarta Raiului şi voi
aştepta să sosiţi cu toţii acolo!”
*
Pricesnele Măicuței. Redăm mai jos
două pricesne(Cine bate-n poartă? și O, Măicuță Sfântă, pe care le
interpretează stălucit Doamna Vlăduța Lupău:
Cine bate-n poartă?
,,-Cine bate-n poartă așa de târziu?
-Eu sunt, o, Măicuță, și la tine viu,
Viu din lume, Maică, și viu de la
rele
Sufletu-mi-ncărcat cu păcate grele!
Te rog, o, Măicuță, din sufletul meu,
Să te rogi la Iisus, că e Fiul tău
Și să-i ceri, Măicuță, cu a
ta-ndurare
Pentru mine, Maică, tu să-i ceri
iertare!
-Bine, stai la poartă, mă duc ca să-l
cat,
Să văd pentru tine ce pot ca să fac!
Căci în viața toată tu nu l-ai iubit,
Iisus pentru tine mult a suferit!
-O, Iisuse bune, un biet păcătos,
Acum e la poartă și m-a rugat frumos,
Ca să-ți cer iertare, Doamne,-atât ar
vrea,
Că el nu-ndrăznește să-Ți vadă fața!
-O, Măicuță Sfântă, nu îl pot scăpa,
Căci soarta lui este cu cei de-a
stânga,
Căci în viața toată el nu s-a gândit
De la rele, Maică, el nu s-a oprit!
-O, Iisus Bune, Fiul meu iubit,
Știu că pentru lume mult ai suferit,
Dar nici pe-acesta, Doamne, nu îl pot
lăsa,
Ca să plece singur de la poarta mea!
-O, Măicuță Sfântă, maică mie-mi ești
Și pe cei din lume tu mult îi
iubești,
Numai tu știi, maică, rana mea din
piept,
Dar pentru tine, Maică, și
pe-acesta-l iert.
O, Măicuță sfântă
O, Măicuță sfântă, cu drag am venit,
La tine, Măicuță, la locul sfințit.
Am venit, Măicuță, să te mai vedem,
Să-ți spunem necazul care-l mai avem.
În genunchi, Măicuță, cu capul
plecat,
Mi-am zis rugăciunea și am lăcrimat.
Nu lăsa, Măicuță, să pierim pe cale,
Că noi suntem fii lacrimilor tale!
Cei în suferință te rugăm așa,
Dă-ne a ta răbdare, crucea este grea.
Am venit, Măicuță, să te mai vedem,
Să-ți spunem necazul care-l mai avem.
Când în suferință nu putem răbda,
Vino tu, Măicuță, cu puterea ta!
Nu lăsa, Măicuță, să pierim pe cale,
Că noi suntem fii lacrimilor tale.
O, dulce Fecioară, stăm în jurul tău,
Prin cântări și rugă, Te slăvim mereu
Am venit, Măicuță, să te mai vedem,
Să-ți spunem necazul care-l mai avem.
Nu lăsa, Măicuță, să pierim pe cale,
Că noi suntem fii lacrimilor tale.
O, Măicuță sfântă, cu drag am venit,
La tine, Măicuță, la locul sfințit.
Am venit, Măicuță, să te mai vedem,
Să-ți spunem necazul care-l mai avem.
În genunchi, Măicuță, cu capul
plecat,
Mi-am zis rugăciunea și am lăcrimat.
Nu lăsa, Măicuță, să pierim pe cale,
Că noi suntem fii lacrimilor tale!
Cei în suferință te rugăm așa,
Dă-ne a ta răbdare, crucea este grea.
Am venit, Măicuță, să te mai vedem,
Să-ți spunem necazul care-l mai avem.
Când în suferință nu putem răbda,
Vino tu, Măicuță, cu puterea ta!
Nu lăsa, Măicuță, să pierim pe cale,
Că noi suntem fii lacrimilor tale.
O, dulce Fecioară, stăm în jurul tău,
Prin cântări și rugă, Te slăvim mereu
Am venit, Măicuță, să te mai vedem,
Să-ți spunem necazul care-l mai avem.
Nu lăsa, Măicuță, să pierim pe cale,
Că noi suntem fii lacrimilor tale.
*
Prietenul adevărat. Tatăl meu îmi
povestea o întâmplare veche, plină de tâlc. Avea 17-18 ani. Era cel mai mare
între frați. Bunicul era bolnav, la pat. Era prin noiembrie. Plouase mult și
drumurile erau un calvar pentru cine
s-ar fi încumetat să le parcurgă cu carul sau căruța. Totuși, venea iarna și
trebuia de la moară. Aveau rând la Moara lui Lagu în Colibași. O dată pe lună,
o jumătate de zi le era rezervată lor. Pentru aceasta plăteau anual o anumită
sumă morarului, plus uiumul ce-l dădeau de fiecare dată când măcinau, în
funcție de cantitatea măcinată. Dacă nu s-ar fi dus în ziua rânduită, moara
staționa, iar familia în cauză avea rând
abia luna următoare.
Tata a trebuit să meargă la moară
singur. A încărcat carul cu saci de grâu și porumb și a plecat. La ducere a
mers bine, fiindcă cea mai mare parte a drumului a coborât. A ajuns la moară cu
noaptea în cap. Era moară pe apă, mergea destul de încet. Până a măcinat el
tot, s-a întunecat. Era zi de sfârșit de noiembrie. A dat uiumul morarului, a
pus sacii în car și a plecat. A ajuns cu bine la Malovăț. Altădată, erau mai
mulți din Bârda. Fie scoteau carele pe rând, punând câte patru boi la car, fie
se ducea unul acasă și anunța și veneau din Bârda cu boi de rezervă.
De data aceasta era noaptea și nu
avea nici o posibilitate să anunțe pe cei de acasă ca să vină cu vreo pereche
de boi înaintea lui. Fie ce-o fi, cu Dumnezeu înainte! A dat bici boilor și a
luat-o pe Coasta Glavanilor. Boii erau grași, puternici. Atât bunicului, cât și
tatălui meu le-a plăcut întotdeauna să aibă vite bune, să nu se facă de râs.
Ți-era mai mare dragul, când, iarna, se duceau cu vitele la apă, la fântână.
Aveau de mers mult prin sat. Boilor le puneau căpestre împodobite cu ciucuri
roșii. Mergeau boii boncănind și jucându-se în coarne, pe când vitele altora
din sat se împleticeau de slabe. Vara, fie zi de lucru, fie de sărbătoare, tata
trebuia să aducă măcar o spinare bună de verdeață, ca să le-o dea boilor, să
mănânce noaptea.
Cu chiu cu vai, au urcat Coasta
Glavanilor. Intrau roțile în noroi până la osie. Boii duceau carul mai mult
târâș prin noroi. Nu se pomenise de pietruirea drumurilor sau șoselelor în
părțile noastre. Când a ajuns pe la Crovul lui Omir, tăticu nu și-a dat seama
și a apropiat prea mult carul de șanț. Roțile de pe dreapta s-au afundat de tot
în smolița din șanț, iar carul a rămas suspendat. Boii s-au oprit. A încercat
să – i mai urnească din loc, dar degeaba. I-a luat cu vorba bună, i-a mângâiat,
i-a certat, i-a bătut, dar nu mai puteau. Grea încercare. Nu putea să lase
carul acolo și să plece el în sat. Îi puteau lua făina din car. Nu avea pe cine
să trimită înainte ca să anunțe să-i vină ajutor. Singura soluție era să
aștepte până dimineața și atunci poate găsea o ieșire. Atât tăticu cât și boii
erau transpirați. Vântul bătea rece dinspre răsărit, anunțând apropierea
zăpezii. Până dimineața s-ar fi îmbolnăvit și el și boii! S-a închinat și a
început să spună Tatăl nostru. Era singura rugăciune, pe care o învățase încă înainte
de a se duce la școală.
Poate a trecut o oră, poate două.
Frigul i se cuibărise în oase. Tremura. Drumul era pustiu. Nici țipenie de om.
Deodată s-au auzit niște pași. Cineva cobora spre Malovăț. Era întuneric, cerul
fiind acoperit. Tăticu avea felinar la car, dar lumina era foarte slabă și nu
se zărea la câțiva metri. Zgomotul pașilor s-a întărit și peste câteva minute a
apărut un om din beznă. Era un om înalt, mătăhălos, pe care tăticu nu-l mai
văzuse niciodată. ,,- Bună seara, mă nepoate!” a zis necunoscutul. Ce
se-ntâmplă?” Tăticu i-a răspuns la salut și i-a explicat în câteva cuvinte
care-i necazul. Omul a examinat atent poziția carului. A intrat în șanț, și-a
proptit spinarea de loitra carului, iar picioarele în marginea șanțului. ,,-
Mă, nepoate! Ia boii de lanț și trage-i spre drum. Când eu dau semnal, îi
lovești cât poți tu și-i îndemni să plece!” ,,- Așa am să fac!” Omul a început
să se opintească. Se auzea icnind. Deodată,
carul s-a ridicat și roțile au ieșit din șanț, atârnând. Atunci s-a
auzit un glas ca de tunet: ,,Hăăis!” Tăticu a lovit boii cu codirișca biciului
și a tras spre drum de lanț. Boii au izbit cum știau ei mai bine, parcă au
înțeles și ei care-i situația. Carul a ieșit din șanț. Necunoscutul s-a
ridicat, s-a scuturat de noroi și a dat să plece. ,,- Ține carul pe mijlocul
drumului până ajungi acasă!” ,,- Dar cine ești dumneata?” nu s-a putut abține
tăticu. ,,- Îi spui lui tată-tău, că te ajută un prieten al lui!” ,,- Dar cum
te cheamă?” ,,- E destul atât! Bună seara!” Și omul și-a continuat drumul.
Trecuseră zeci de ani de la acea
întâmplare. Bunicul a murit de 83 de ani, tata de 80, dar tot nu au aflat cine
fusese acel prieten necunoscut din acea noapte de noiembrie.
*
File de jurnal – 11 Mai 1982(Continuare).
,,Ieri am cumpărat cinci saci de ciment de la depozit. Costă 125 lei sacul. E
lume foarte multă la coadă. Abia am ajuns în două ore și jumătate de ședere la
rând.
Azi intrai într-o brutărie, vis-á-vis
de BIG și de Consiliul Popular al Severinului. A urmat acest dialog cu
vânzătoarea: ,,- Doamnă, vă rog, dați-mi și mie o pâine!” ,,- Abonamentul!” ,,-
Nu am!” ,,- Nu luați!” ,,- Doamnă, sunt român în țară românească și am nevoie
să cumpăr o bucată de pâine!” ,,- Ieși afară! Să-ți fie rușine!” Am ieșit. Dacă m-ar fi lovit cineva cu
cuțitul, cred că n-ar fi curs sânge.
Zilele trecute l-am auzit pe taica Ion
Bârnea, că nevasta lui Voican, ginerele lui Cănuț, plângea la poartă. Venise
bărbătu-său de la serviciu și-i adusese doar o jumătate de pâine. Nu avea ce să
dea la copii să mănânce!
Îmi amintesc niște versuri populare:
,,Fie pâinea cât de rea,/ Tot mai bună-n țara mea!” N-am întâlnit însă nici o mențiune în
legătură cu lipsa pâinii. Să fie adevărat, oare, că țăranul român încă n-a
știut ce-i gustul lipsei de pâine până acum?
Lumea e foarte nemulțumită. Se înjură
ca-n târg în dreapta și în stânga, fără să se mai ferească. Războiul din
Insulele Malvine continuă.
Se zice că la un consiliu popular
comunal a venit un inspector județean. L-a trimis pe omul de serviciu după
primar, apoi după secretar. Când a vrut să-l trimită și după contabil, acesta
i-a replicat: ,, - Ia ascultă, domnule, dumneata crezi că eu sunt cadru
didactic, să mă fâțâi de colo-colo?”
*
Ajutoare și donații. În această perioadă, parohia noastră a primit
câteva ajutoare și donații, astfel: Domnul Mucioniu Petre din Tr. Severin, fiu
al satului Bârda: 200 lei; Domnul Voican Ionuț din Franța, fiu al satului
Malovăț, Domnul Micu Claudiu – Valentin din Anglia, fiu al satului Malovăț:
câte 150 lei; Doamna Ing. Melania Caragioiu din Canada, Doamna Ionescu Floarea
din Câmpina(PH), Doamna Duțoniu Valentina din Tr. Severin, fiică a satului
Bârda, Domnul Boștenaru Valentin din Tr. Severin, Domnul Surugiu Nicu din
Italia, fiu al satului Malovăț, Domnul Nistor Costinel din Franța, fiu al
satului Malovăț, Domnul Popescu Ionel din Timișoara, Domnul Voican Gabriel din Franța, fiu al satului
Malovăț, Doamna Barbu Ioana din Buftea(IF): câte 100 lei; Doamna Cristescu Anca
din Botoșani(BT): 80 lei; Domnul Petre Mihai-Ionuț din Tătărani(PH): 70 lei;
Domnul Ile Teodor din Sânicolaul
Mic(AR), fiu al satului Bârda, Domnul Borcilă Dumitru din Italia, fiu al
satului Malovăț: câte 50 lei;
Deși nu am solicitat nimănui ajutor pentru construirea celor două
cișmele de la biserica din Bârda și de la cimitirul din Bârda, mai mulți
enoriași din Bârda au donat cât au putut. Dintre aceștia, menționăm pe Domnul
Mucioniu Dumitru cu 100 lei și pe Domnul Stănciulescu Petre cu 50 lei.
Le mulțumim cordial tuturor!
Dumnezeu să le răsplătească!
Acele familii care nu au
posibilitatea să cumpere cele necesare pentru școală și copiii sunt în pericol
de a abandona școala, sunt rugate să ia legătura cu preotul și vom vedea care
sunt posibilitățile concrete de a le ajuta.
*
Lucrări la cimitir. Am reușit să
terminăm lucrările de racordare a cimitirului din Bârda la rețeaua de apă a
satului. A ieșit o cișmea frumoasă. Doamna Ivașcu Domnica a vopsit gardul de la
drum al cimitirului. Mulțumim tuturor celor ce ne-au sprijinit cu bani sau cu
muncă!
*
Excursii-pelerinaje.► Miercuri, 29 august, de ziua Tăierii Capului Sf. Ioan Botezătorul, parohia noastră organizează o excursie-pelerinaj la Mânăstirea
Schitul Topolniței, cu ocazia hramului. Parohia suportă cheltuielile de
transport, așadar participarea e gratuită.
►La o dată încă nestabilită, parohia noastră
organizează o
excursie-pelerinaj pe următorul
itinerar: Bârda - Malovăț - Tr. Severin -
Mânăstirea Gura Motrului(MH) - Strehaia (mânăstirea) - Craiova(orașul,
mânăstirea Jitianu, mânăstirea Coșuna, seminarul teologic)- Tr. Severin –
Malovăț - Bârda. Costul este de 25 lei/pers. Până la închiderea acestei ediții,
s-au înscris 10 persoane.
*
Publicații. În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să
mai publice câteva materiale, astfel:
Rezoluția
din 1918, în ,,Națiunea”, București, 2018, 14 aug., ediție on-line(http://www.
ziarulnatiunea.ro/category/confluente-istorice); Hrană pentru suflet – august
2018, pe blogul Domnului Ben Todică, directorul postului de radio în limba
română din Sydney(Australia), 2018, 15
aug.(http://bentodica.blogspot.com);
Biserica și Marea Unire(VII), în ,,Omniscop”, Craiova, 16 aug. 2018,
ediție on-line(http://www.omniscop.ro); ,,Scrisoare pastorală” – 278, în
,,Moara lui Gelu”, Baia Mare(MM), 2018, 14 aug., ediție
on-line(https://moaraluigelu.blogspot. com/2018/08/scrisoare-pastorala.html);
în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 018, 20 aug., ediție și
on-line(http://www.observatorul.com).
Parohia noastră a republicat cartea
Pr. Simion Desrobitu, Dumnezeu, îngeri și demoni(97 pag.). Autorul și-a
cumpărat întregul tiraj.
*
Zâmbete. ☺A doua căsnicie e victoria speranţei asupra experienţei;☺Dacă la o întrebare îţi răspunde un filozof, nu mai înţelegi ce-ai întrebat; ☺Mai rău decât un prost leneş e un prost cu iniţiativă; ☺În orice căsnicie, cineva are întotdeauna dreptate, iar bărbatul
niciodată; ☺
Nu-i greu să te laşi de băut, greu e să înţelegi de ce trebuie să te laşi de băut; ☺ Oamenii cu bani sunt de două feluri: apăraţi de poliţie ori căutaţi de poliţie;☺ Şi în casa de nebuni există vecini; ☺ Oricât te-ai strădui, cineva va munci mai puţin decât tine şi va
câştiga mai mult; ☺Nu salariile-s mici, lunile sunt prea lungi; ☺Când iubeşti cu adevărat, nici măcar bigudiurile nu te mai sperie; ☺ Principala problemă a omului e că el singur îşi creează probleme; ☺ Dacă nu ai griji şi duşmani, e posibil să nu te fi născut; ☺ Cine munceşte toată ziua nu mai are timp să câştige;☺ Viaţa e liniuţa dintre data naşterii şi data morţii.
*
Spovediri. Împărtășiri: În zilele
rânduite și nu numai, s-au spovedit și s-au împărtășit 2+28+1+56+60=147
enoriași. Dintre aceștia, 57 au fost
copii.
*
Înmormântări. În ziua de 2 aug. am oficiat slujba
înmormântării pentru Popescu V. Ion(63
ani), iar pe 8 aug. pentru Popescu Grigore(79 ani), amândoi din Malovăț. Dumnezeu
să-i ierte!
*
Anunț. Începând cu data de 1 Sept.
slujbele din duminici și sărbători vor începe la ora 9.
*
Program. În cursul lunii septembrie avem
următorul program de slujbe:1 Sept.(Bârda-Malovăț); 2 Sept.(Malovăț); 8
Sept.(pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 9 Sept.(Bârda); 14
Sept.(slujbă la Bârda; pomeniri la ora 12 la Malovăț); 15 Sept.(Bârda-Malovăț);
16 Sept.(Malovăț); 22 Sept. (Malovăț-Bârda); 23 Sept.(Bârda); 29
Sept.(Bârda-Malovăț); 30 Sept.(Malovăț). În restul timpului, la orice oră din
zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la școală, la
telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail:
stanciulescubarda@gmail.com. Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu