NE FACE INCOMPETENȚA SĂ CĂDEM ÎN
DEZASTRU
~*~
Ai dreptate, că şi ministru Daia e cu
oaia o face de oaie în ecuație adevăr şi viața simetrie
băgând strâmbe la unele lucruri cu
ambiție,
insită-n rău bătând necalificat
specialist, bătând cu-n calcul străin de siruație,
bate naspa într-o istorie continuă, bate
apa-n piuă
fără a privi la ziua mai bună de
mâine,
fără a face cu nonşalanță, ştiință şi
conştiință, din nopte ziuă,
din întuneric făcând lumină, că totul
rămâne fain făinel la fel,
că
e neica Daia un nimeni că cel cu grabă nu-i un impecabil, un capabil, un
util,
alunecă din durabil din nobil şi
sublim aşa cum noi înterest ştim forte,
că nimeni nu ne împinge din spate să
ne facem răul pierzându-ne excelența
şi-n energia viitorului României
răul,
nu-i bătut în cuie,
că n-are o ideie mai bună, mai bravă,
mai brează,
că doar latră Dai şi oaia behăie, ca
o cățauă, acest "covățauă",
ne pune economia în paranteză,
că apropo de asta, bobița nu ouă din
una să fete două
şi din două să se înmulțească
talantii în nouă,
că Daia cu oaia şi cu apa-n piuă în
ambuteiaje nu s-a specializat, cu grije,
nu s-a şcolat, calificat şi
specializat, optiminizat după vreme în cascadă,
cântec de baladă şi culme
şi tot ce spune la lume, e o greşală,
că omul n-are socteală, şcoală,
să-şi ducă aportul de muncă, prin
muncă, cinstit până la capăt cu normal, firesc, natural, neplictisitor,
ci inteligent savant şi provocator, că
nu-i de jocă
cu pesta africană ci-i o amenințare
constantă, forțată, teroristă şi vană, pornită rebelă să ne căşunează pagube
economuce,
să ne bagă la apă, să ne distrugă,
că ne distruge cu boală, ne
stresează,
că-n aşa molimă nu avem specialişti,
artişti,
deci o dăm în bară cu artă, făcându-ne
de poveşti
cu neam şi țară, ne facem de ocară,
cu tot graiul care ni năzdravană
comoară, nestemată rară
că nu suntem în nici un fel artişti
cu haznă,
deşi om fi având inițiativă fără sau
cu molitvă cu prinos de ispravă aducând lui Dumnezeu slavă
dar nu se va opri răspândirea bolii, a
epidemiei, a coşmarului a molimii,
care-i ca o râie năpastă, o otravă ciuntindu-ne
orice inițiativă cu ispravă,
că nu ne rugăm suficient, cu slavă de
bucovă
pentru Dumnezeul cu îndemână: patrie
limba română,
inimă română, extirpând virusul hoție
şi mama escrocherie, minciună, extirpând răul din rădăcină,
în ecuație cu dramatic, că psihic ne
macină ne ruină,
ne face să cădem nimeni în nicăieri,
să cădem în zadar neîmulțiți în har,
cădem din firesc în nefiresc,
în dezastru, alunecând în prăpastie,
că fără a concura la bine cu dragoste şi dor la curți izvor prosper, în
diplomat şi caracter
expert la curți de dragoste şi dor,
cădem din lumină în nefast şi ruină.
~*~
PAVEL
RATUNDEANU-FERGHETE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu