Vasilica Grigoraş – „Ciobită”

Vasilica Grigoraş – „Ciobită”

~*~

„Ciobită”

Mami zice că-s frumoasă,

Însă taaare mofturoasă!

Are-o grijă foarte mare

Ce îmi face de mâncare.

Umple-ndată o farfurie

Şi cu dragoste mă-mbie,

Că e bună, hrănitoare

Ca o zi de sărbătoare.

Eu refuz că e „ciobită”,

Mami-i iar nemulţumită.

-Nu-i „ciobită”, este întreagă,

Hai, mănâncă, fată dragă!

-Ba-i „ciobită”,

Şi-are carne de vită!

-„Ciobită” sau neciobită,

Dar de gust, nu e lipsită.

-Ba-i „ciobită”, uite curge!

Cine ştie unde-ajunge?

-Eu ştiu unde, în burtică,

De mănânci, vei fi voinică.

Eu zic una, mama multe

Şi începe ea să guste,

Ca-nţeles vorba-mi greşită

Hazlie, dar nepotrivită,

Hrănindu-mă cu linguriţa

Până terminăm CIORBIŢA.

*

https://gradinaculecturi.wordpress.com/2018/08/14/vasilica-grigoras-ciobita/